Judecatorul Lucian Ioan Gherman de la Curtea de Apel Alba Iulia i-a predat o lectie de drept Procurorului General Augustin Lazar (foto), care a sustinut ca cererea de suspendare a revocarii sale din functie facuta de ministrul Justitiei Tudorel Toader poate fi judecata in localitatea in care isi are domiciliul, si anume Alba Iulia, si care a pretins ca a facut cererea “in primul rand in calitatea sa de persoana fizica”. Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate integral sentinta din 27 noiembrie 2018 prin care Curtea de Apel Oradea l-a trimis la plimbare pe Lazar, explicandu-i ca a gresit instanta si ca actiunea sa este de competenta Curtii de Apel Bucuresti.

Astfel, in solicitarea sa de suspendare a procedurii de revocare Procurorul General a sustinut ca vatamarea principala care rezulta din cuprinsul cererii este strans legata de functia pe care risca sa o piarda intr-un mod care-i afecteaza reputatia si demnitatea, dar este vorba de un contencios subiectiv declansat de reclamant, in primul rand in calitatea sa de persoana fizica. Or, sustine Lazar, acest lucru atrage aplicabilitatea dispozitiilor art.10 al. 3 teza 1 din Legea nr. 554/2004 care prevede: “Reclamantul persoana fizica sau juridica de drept privat se adreseaza exclusiv instantei de la domiciliul sau sediul sau”, astfel competenta de solutionare ar apartine Curtii de Apel Alba Iulia. De asemenea, acelasi Augustin Lazar a mai sustinut ca Procurorul General este doar o functie, nu o autoritate publica.

Lazar, paralel cu contenciosul administrativ

Ei bine, din motivarea sentintei pronuntata de judecatorul Lucian Ioan Gherman reiese limpede ca Lazar este paralel cu contenciosul-administrativ. Iata motivele juridice pentru care instanta la trimis la plimbare pe Augustin Lazar: “Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie conduce si reprezinta Ministerul Public si Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, este ordonator principal de credite, emite ordine cu caracter intern, toate acestea reprezentand competente specifice unei entitati de drept public. Raportul de evaluare a fost emis in legatura cu aceste competente specifice, respectiv in legatura cu exercitarea atributiilor manageriale privind organizarea eficienta, comportamentul si comunicarea, asumarea responsabilitatilor si aptitudinile manageriale. Avand in vedere ca aceste competente sunt atasate functiei respective de conducere, orice conflict juridic in legatura cu modalitatea de realizare a lor implica participarea in proces a titularului functiei (de altfel in speta actiunea a fost formulata de reclamantul Augustin Lazar - procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie). Faptul ca aceste competente sunt exercitate de catre o persoana fizica nu inseamna ca exista un interes legitim al persoanei fizice distinct de cel al titularului functiei pentru ca, in lipsa functiei, exercitarea legitima a competentelor nu este posibila. Altfel spus, procurorul Augustin Lazar nu putea exercita atributii manageriale de genul celor supuse evaluarii ministrului justitiei si prezentate in raportul a carui executare se solicita a fi suspendata decat daca detinea functia de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.(...)
Ca atare, argumentul reclamantului privitor la lipsa personalitatii juridice nu poate fi primit intrucat, asa cum am aratat mai sus, competentele de exercitare a atributiilor manageriale sunt atasate functiei de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ".

Iata fragmente din sentinta Curtii de Apel Alba Iulia, pe care o atasam integral la finalul materialului:

“Reprezentantul paratilor Ministerul Justitiei si ministrul justitiei solicita admiterea exceptiei necompetentei teritoriale a Curtii de Apel Alba si declinarea competentei catre Curtea de Apel Bucuresti pentru motivele aratate pe larg in intampinare si expuse oral. Sustine ca este de remarcat mecanismul prevazut de dispozitiile art.54 al.4 din Legea nr. 303/2004, in care sunt mentionati expres ministrul justitiei si procurorul general al Romaniei.

Astfel, arata ca desi sunt mentionate niste persoane, nefiind mentionat Ministerul Justitiei sau Ministerul Public, este evident ca procedura nu se poarta intre persoane fizice, fiind una prin excelenta institutionala. Daca s-ar accepta rationamentul potrivit caruia procedura implica persoane fizice, competenta stabilindu-se in functie de domiciliul acestora, s-ar afla in fata unui litigiu purtat intre domnul Lazar Augustin si domnul Tudorel Toader, situatie evident de neacceptat, actul nefiind emis de o persoana fizica si nevizand o persoana fizica. Este astfel esential in arhitectura trasata de Legea nr.303/2004 functia ocupata de fiecare dintre actorii implicati in procedura la varful unor institutii.
De asemenea, sustine ca reclamantul Lazar Augustin mentioneaza in mod expres chiar in debutul actiunii calitatea sa de procuror general si utilizeaza in sustinerea actiunii sale date si informatii obtinute in virtutea calitatii sale. Totodata, arata ca un al doilea argument legat de primul si legat si de cele expuse la termenul de judecata anterior cand s-a discutat amanarea pricinii, cazul comun este cel al persoanei deja revocate printr-un act administrativ care si-a produs deja efectele si care a plasat persoana respectiva fie in afara institutiei, fie cel putin in afara functiei pe care o ocupa. Ori, in cazul de fata, reclamantul Lazar Augustin ocupa pozitia de procuror general si daca s-ar avea in vedere declaratiile publice al presedintelui Romaniei, acesta si-o va pastra pe tot parcursul procedurii judiciare.(...)
Avocatul reclamantului Lazar Augustin considera competenta sa solutioneze prezenta cauza Curtea de Apel Alba Iulia in lumina prevederilor art.10 alin.3 din Legea nr.554/2004, pornind de la doua premise:

1. Sustine ca, asa cum a fost construita aceasta cerere de suspendare, ea are reclamant pe domnul Lazar Augustin, persoana fizica, dar care in prezent ocupa functia de procuror general al Romaniei si ca parati Ministerul Justitiei si respectiv un organ administrativ ministrul justitiei.

2. Precizeaza ca instanta competenta din perspectiva teritoriala o stabileste prevederile art.10 alin.3 din Legea nr. 554/2004, care are 2 teze: -teza 1 reclamantul, persoana fizica sau juridica de drept privat, ceea ce nu e cazul in

speta, se adreseaza exclusiv instantei de la domiciliul sau sediul sau;

-teza 2 – reclamantul, autoritate publica, institutie publica sau asimilate acestora, se adreseaza exclusiv instantei de la domiciliul sau sediul paratului.

Paratul are domiciliu, in contencios administrativ, numai cand se inverseaza regulile contenciosului, adica, atunci cand, in temeiul art.1 alin.6, autoritatea emitenta il cheama in judecata pe beneficiar sa anuleze actul administrativ identificat ca fiind nelegal, insa intrat in circuitul civil, si atunci se adreseaza instantei de la domiciliul persoanei fizice, respectiv, in cazul contractelor administrative, cand autoritatea contractanta cheama in judecata pe celalalt cocontractant. Se sustine de catre parati ca reclamantul Lazar Augustin actioneaza in calitatea sa de autoritate publica, or acest lucru nu corespunde adevarului si nu este corect juridic.

Arata ca potrivit art.131 din Constitutia Romaniei, autoritatea publica nu este un procuror, ci este Ministerul Public si eventual parchetele. Daca cumva s-ar formula actiunea de catre acestea, atunci intr-adevar s-ar angaja calitatea de autoritate publica in contencios administrativ. Procurorul general este doar o functie, ceea ce este altceva, nu figureaza la autoritati publice nicaieri functiile, fie ca sunt functionari obisnuiti sau functionari cu statut special. Numai asa sar putea admite cumva ca ar trebui sa se aplice regulile competentei de la sediul functiei, daca functia ar fi creatoare de personalitate juridica, in sensul ca se aplica cumva teza 2, pe motivul ca procurorul general are sediul in Bucuresti.

Functia de procuror general nu creeaza o persoana juridica diferita, pe de alta parte si daca ar crea, nu ar fi persoana juridica de drept privat ca sa se aplice din perspectiva aceasta teza 1.

Sustine ca domiciliul reclamantului este in Alba Iulia, ca vatamarea principala care rezulta din cuprinsul cererii de suspendare este strans legata de functia pe care risca sa o piarda intr-un mod care-i afecteaza reputatia si demnitatea, dar este vorba de un contencios subiectiv declansat de reclamant, in primul rand in calitatea sa de persoana fizica si acest lucru atrage aplicabilitatea dispozitiilor art.10 al. 3 teza 1 din Legea nr. 554/2004 si atunci competenta apartine Curtii de Apel Alba Iulia. (...)

Solutia instantei

Fata de prevederile art. 248 din NCPC Curtea urmeaza a se pronunta cu prioritate asupra exceptiei necompetentei teritoriale invocata in cauza, verificarea cerintelor de admisibilitate a cererii de interventie, conform art. 64 din noul Cod de Procedura Civila, fiind de resortul instantei a carei competenta a fost stabilita in mod definitiv. Avand a se pronunta, conform art. 132 NCPC asupra exceptiei necompetentei teritoriale instanta retine ca aceasta este intemeiata, urmand a fi admisa. Potrivit art. 10 alin. 3 din Legea 554/2004 astfel cum a fost modificata prin Legea 212/2018:

'Reclamantul persoana fizica sau juridica de drept privat se adreseaza exclusiv instantei de la domiciliul sau sediul sau. Reclamantul autoritate publica, institutie publica sau asimilata acestora se adreseaza exclusiv instantei de la domiciliul sau sediul paratului.'
Cercetand cererea reclamantului in acest context, Curtea retine ca, disputa dintre parti vizeaza calitatea in care dl. Procuror Lazar Augustin a sesizat instanta de contencios administrativ.

In opinia reclamantului, el nu se incadreaza la categoria autoritati publice intrucat, potrivit art.131 din Constitutia Romaniei, autoritatea publica nu este un procuror, ci este Ministerul Public si eventual parchetele. Procurorul general este doar o functie, nu o autoritate publica iar functia de procuror general nu creeaza o persoana juridica diferita si daca ar crea, nu ar fi persoana juridica de drept privat ca sa se aplice din perspectiva aceasta partea a doua din art. 10 alin. 3 teza 1. In opinia paratilor, reclamantul a sesizat instanta de contencios administrativ in calitate de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin raportul a carui executare se solicita a fi suspendata a fost evaluata modalitatea de indeplinire a atributiilor manageriale de catre procurorul general iar lipsa personalitatii juridice nu reprezinta un impediment intrucat, in materia contenciosului administrativ prezinta relevanta capacitatea de drept administrativ si nu personalitatea juridica intre parti si nu poate fi transata la acest moment) pretins vatamatoare vizeaza modalitatea de realizare a activitatii manageriale a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, revocarea din functia de conducere solicitandu-se conform art. 54 alin. 4 din Legea 303/2004 pentru motivele prevazute de dispozitiile art.51 al.2 lit.b din Legea nr.303/2004 respectiv, in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor manageriale privind organizarea eficienta, comportamentul si comunicarea, asumarea responsabilitatilor si aptitudinile manageriale. Pe de alta parte, conform art. 62 alin. 1 din Legea 304/2004, Ministerul Public isi exercita atributiile in temeiul legii si este condus de procurorul general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie. (...)

Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie coordoneaza activitatea parchetelor din subordine, indeplineste atributiile prevazute de lege, are personalitate juridica si gestioneaza bugetul Ministerului Public (conform art. 70 alin. 1 din Legea 304/2004), el fiind condus de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, ajutat de un prim-adjunct si un adjunct (conform art. 70 alin. 2 din Legea 304/2004). Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este ordonator principal de credite (conform art. 70 alin. 4 din Legea 304/2004) si reprezinta Ministerul Public in relatiile cu celelalte autoritati publice si cu orice persoane juridice sau fizice, din tara sau din strainatate (conform art. 71 din Legea 304/2004) iar in exercitarea atributiilor cei revin, emite ordine cu caracter intern (conform art. 76 din Legea 304/2004). Asadar, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie conduce si reprezinta Ministerul Public si Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, este ordonator principal de credite, emite ordine cu caracter intern, toate acestea reprezentand competente specifice unei entitati de drept public. Raportul de evaluare a fost emis in legatura cu aceste competente specifice, respectiv in legatura cu exercitarea atributiilor manageriale privind organizarea eficienta, comportamentul si comunicarea, asumarea responsabilitatilor si aptitudinile manageriale.
Avand in vedere ca aceste competente sunt atasate functiei respective de conducere, orice conflict juridic in legatura cu modalitatea de realizare a lor implica participarea in proces a titularului functiei (dealtfel in speta actiunea a fost formulata de reclamantul Augustin Lazar -procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie).

Faptul ca aceste competente sunt exercitate de catre o persoana fizica nu inseamna ca exista un interes legitim al persoanei fizice distinct de cel al titularului functiei pentru ca, in lipsa functiei, exercitarea legitima a competentelor nu este posibila. Altfel spus, procurorul Lazar Augustin nu putea exercita atributii manageriale de genul celor supuse evaluarii ministrului justitiei si prezentate in raportul a carui executare se solicita a fi suspendata decat daca detinea functia de procuror general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie.(...)
Ca atare, argumentul reclamantului privitor la lipsa personalitatii juridice nu poate fi primit intrucat, asa cum am aratat mai sus, competentele de exercitare a atributiilor manageriale sunt atasate functiei de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie”.

* Cititi aici integral sentinta Curtii de Apel Alba Iulia