Va vom prezenta un material ce poarta o semnatura celebra. Cea a vestitei judecatoare Camelia Bogdan (foto) de la Curtea de Apel Bucuresti, un personaj extrem de mediatizat si de controversat, de numele caruia se leaga dosare in care oameni au fost trimisi la inchisoare in urma unor procese care, in opinia noastra, au fost mai mult niste mascarade judiciare. Materialul la care facem referire, scris in stilul propagandei basiste si al jurnalistilor de casa ai institutiilor de forta, este o cerere de aparare a reputatiei profesionale a Cameliei Bogdan trimisa la CSM. De fapt, nu este doar o cerere de aparare a reputatiei profesionale a Cameliei Bogdan, ci de aparare a reputatiei sistemului judiciar in ansamblul sau, semn ca aceasta se identifica cu sistemul judiciar. O cerere formulata de Camelia Bogdan chiar in timp ce se afla sub ancheta Inspectiei Judiciare.

Demersul Cameliei Bogdan vine dupa dezvaluirile facute de presedintele Grupului de Investigatii Politice, Mugur Ciuvica, si preluate de intreaga presa, printre care si Lumeajustitiei.ro, privind modul in care aceasta a luat bani de la un SRL contractat de Ministerul Agriculturii, pentru un seminar desfasurat la Poiana Brasov, in timp ce judeca dosarul „Telepatia”, dosar in care parte civila era chiar Ministerul Agriculturii. Despre acest aspect, Camelia Bogdan recunoaste ca a luat bani de la un SRL, contractat de Ministerul Agriculturii, dar sustine ca banii veneau de la Banca Mondiala, in baza unui acord semnat de Ministerul Finantelor in 2007. Foarte corect. Exact asta a spus si Lumeajustitiei.ro, ca judecatoarea a luat bani de la un SRL, contractat de Ministerul Agriculturii, asa cum chiar Camelia Bogdan recunoaste.

Camelia Bogdan zice ca a pendulat intre Poiana Brasov si Bucuresti

Ulterior, Camelia Bogdan sustine ca Lumeajustitiei.ro ar fi afirmat ca banii pentru seminarul de la Poiana Brasov ar fi fost o plata mascata pentru decizia din dosarul „Telepatia”:

„Potrivit Antena 3 si Lumea Justitiei, remuneratia pe care am primit-o ca lector in cadrul seminarului din 2014, la care se adauga concediul de odihna ce ar fi fost efectuat pe banii partii vatamate in Poiana Brasov, ar fi fost plati mascate pentru decizia pronuntata in dosarul nr. 25497/3/2012** - Dosarul privatizarii frauduloase a Institutului de Cercetari Alimentare - in care a fost condamnat si Dan Voiculescu, fondatorul Trustului Intact. Altfel spus, mi se imputa savarsirea in concurs a infractiunilor de coruptie in forma continuata si spalare de bani pentru ca am predat „Prevenirea fraudei si a coruptiei in vederea protejarii intereselor financiare ale Uniunii Europene” functionarilor APIA (a caror lista de prezenta o atasez prezentei) intr-un interval de doua saptamani, in intervalul orar 9-17.00, la Poiana Brasov”.

Fals! Lumeajustitiei.ro nu a afirmat niciodata asa ceva.

O alta nemultumire a Cameliei Bogdan priveste articolul „INDICII REZONABILE PENTRU INSPECTIA JUDICIARA - Judecatoarea Camelia Bogdan trebuie sa explice cum a reusit performanta ca in perioada 21 iulie - 2 august 2014 sa fie prezenta in acelasi timp si la instanta, si la sesiunea de training de la Poiana Brasov, unde a dat lectii despre prevenirea coruptiei. Curtea de Apel Bucuresti: 'In perioada 01 iulie - 10 august 2014, doamna judecator Camelia Bogdan figureaza in pontaj ca fiind prezenta la serviciu'”. Despre acesta, Camelia Bogdan sustine ca ar contine afirmatii ce nu ar reflecta in intregime realitatea si care ar fi de natura sa ii afecteze imaginea si onoarea de magistrat. Care sunt acele afirmatii, nu se prea intelege, mai ales ca noi nu am pus verdicte, ci doar am semnalat o posibila problema la care, asa cum am si scris, un raspuns trebuie dat de Inspectia Judiciara. O explicatie o ofera insa Camelia Bogdan. Ea sustine ca in perioada in care a avut loc seminarul a pendulat intre Poiana Brasov si Bucuresti.

Camelia Bogdan este deranjata de sintagma „executantii de azi”. De ce oare?

Cel mai interesant lucru din cererea de aparare a reputatiei formulata de Camelia Bogdan abia acum urmeaza. Astfel, judecatoarea sustine ca este supusa unui linsaj mediatic de catre Antena 3, Jurnalul National si Lumeajustitiei.ro si ca acest linsaj „aminteste de campaniile duse de presa subordonata regimurilor totalitare”. In acest sens, Camelia Bogdan da exemplul unui articol publicat de Lumeajustitiei.ro privind condamnarea tortionarului Alexandru Visinescu, la mai bine de jumate de secol de la savarsirea crimelor din Penitenciarul Ramnicu Sarat: „Astfel, va rog sa constatati faptul ca in prezent sunt supusa de catre postul de televiziune Antena 3, de catre ziarul Jurnalul National si de catre portalul Lumea Justitiei unui adevarat linsaj mediatic, linsaj ce aminteste de campaniile duse de presa subordonata regimurilor totalitare. S-a ajuns atat de departe, incat la condamnarea la pedeapsa inchisorii a inculpatului Alexandru Visinescu pentru crime impotriva umanitatii, portalul Lumea Justitiei a afirmat ca aceasta reprezinta un avertisment pentru 'executantii de azi'”.

Incredibil insa, in articolul referitor la Alexandru Visinescu, articol invocat de Camelia Bogdan, numele judecatoarei nici macar nu este mentionat. Asa cum nu este mentionat numele niciunui alt magistrat (click aici pentru a citi). Intr-adevar, in opinia noastra, cazul Visinescu trebuie sa reprezinte un avertisment pentru cei care astazi, aflati in diverse functii, din diverse domenii, executa (ca si Visinescu) ordine prin care este incalcata legea si prin care sunt suprimate drepturile omului. De ce anume s-a simtit lezata Camelia Bogdan, nu stim. De ce oare crede Camelia Bogdan ca sintagma „executantii de azi” se refera la ea?

Bogdan i-a „investigat” pe jurnalistii Adina Anghelescu-Stancu si Razvan Savaliuc

Mai urmeaza o parte interesanta. La acelasi capitol in care mentioneaza ca este linsata mediatic de Antena 3, Jurnalul National si Lumeajustitiei.ro, Camelia Bogdan sustine ca nu intelege motivele pentru care „domnii jurnalisti m-au acuzat ca as fi pasibila de savarsirea infractiunilor de luare de mita, spalare de bani, conflict de interese si vreo potentiala stare de incompatibilitate”. Suntem tare curiosi sa stim in ce articol scris de Lumeajustitiei.ro a citit Camelia Bogdan ca este acuzata de luare de mita sau spalare de bani!

Relatand dezvaluirile facute de Mugur Ciuvica, Lumeajustitiei.ro nu a facut decat sa isi exprime opinia ca judecatoarea s-a aflat intr-o stare de incompatibiliate. Este un drept al nostru sa consideram ca asa stau lucrurile, in baza unor prevederi din lege pe care le-am si invocat, dar niciodata Lumeajustitiei.ro nu a acuzat-o pe Camelia Bogdan de mita, spalare de bani sau de vreo alta fapta de coruptie. Suntem un site de investigatii, dezvaluiri si opinie, iar libertatea de exprimare este garantata de CEDO si de Constitutia Romaniei, nimeni nefiind in masura sa o ingradeasca, mai ales atunci cand exista un interes legitim asupra persoanei sau a subiectului, iar problemele ridicate sunt legitime.

Camelia Bogdan continua. Aceasta sustine ca a constatat ca jurnalistii „angajati campania furibunda de denigrare” a sa, campanie ce ar fi fost declansata dupa condamnarea din dosarul „Telepatia”, si-au schimbat in mod radical abordarea fata de posibile fapte comise de Dan Voiculescu. In acest sens, precizand ca s-a informat din „surse deschise”, Camelia Bogdan ii aminteste pe fondatorii Lumeajustitiei.ro, Adina Anghelescu-Stancu si senior editorul Lumeajustitiei.ro Razvan Savaliuc, facand trimitere la investigatiile pe care acestia le-au facut de-a lungul anilor impotriva lui Dan Voiculescu si care au aparut in ziarul ZIUA. Despre Adina Anghelescu-Stancu si Razvan Savaliuc, Camelia Bogdan sustine ca ar fi implicati in linsarea ei mediatica si spune ca nu isi explica motivatia lor.

Judecatoarea Camelia Bogdan face acuzatii grave

Camelia Bogdan face insa o acuzatie extrem de grava: „Putem aprecia astfel ca principalii jurnalisti implicati in linsajul mediatic indreptat impotriva mea ii sunt datori, direct ori indirect, intr-o forma ori alta, persoanei condamnate de mine”. Este o acuzatie foarte grava, asa cum am spus, pentru care Camelia Bogdan poate fi oricand data in judecata, astfel incat sa ajunga sa probeze in instanta in ce mod este vreun jurnalist de la Lumeajustitiei.ro dator lui Dan Voiculescu, direct sau indirect, intr-o forma sau alta. O asiguram pe Camelia Bogdan ca nu exista nicio datorie a vreunui jurnalist de la Lumeajustitiei.ro fata de Dan Voiculescu. De asemenea, o asiguram ca nimeni nu si-a retractat vreo dezvaluire facuta despre Dan Voiculescu, iar investigatiile invocate reprezinta ceva unic in presa din Romania.

Nu in ultimul rand, o informam pe Camelia Bogdan ca vom face investigatii indiferent de persoana, dar ca, atunci cand vom constata ca se comite un abuz impotriva acesteia nu vom ezita sa il semnalam. O asiguram pe Camelia Bogdan ca daca, Doamne fereste, va ajunge candva sa fie victima unui abuz, noi ii vom sta alaturi si vom relata publicului ceea ce pateste, in mod nedrept. La fel cum am face-o si daca ar fi vorba despre Laura Codruta Kovesi sau Traian Basescu. Si la fel cum de altfel am procedat cu personaje precum Alina Bica, Elena Udrea, chiar Crinuta Dumitrean si altele, sever criticate de Lumeajustitiei.ro ani de zile pentru ca apoi, cand am considerat ca impotriva acestora s-au comis si abuzuri, sa semnalam opiniei publice derapajele observate.

Camelia Bogdan ar trebui sa inteleaga faptul ca Lumeajustitiei.ro nu a facut decat sa ii demaste prestatia profesionala si sa relateze modul in care a condus procesul din dosarul „Telepatia”, proces ce a fost, in opinia noastra, o mascarada judiciara soldata cu o condamnare abuziva.

Prezentam in continuare fragmente din cererea de aparare a reputatiei formulata de Camelia Bogdan, aceasta fiind atasata integral la finalul articolului:

„Obiect: Cerere de aparare a reputatiei profesionale a judecatorului Camelia Bogdan si a sistemului judiciar in ansamblul sau

Stimate Domnule Presedinte,

Subsemnata Camelia Bogdan, judecator in cadrul Sectiei a II-a penala a Curtii de Apel Bucuresti, va rog respectuos sa imi admiteti cererea de aparare a reputatiei profesionale afectate prin emisiuni difuzate de Antena 3 si articole publicate pe portalul Lumea Justitiei (www. luju.ro).

Pentru detalii in privinta discutiilor cu un vadit caracter denigrator la adresa mea si a sistemului de justitie din emisiunile difuzate de Antena 3, in perioada 10.02-16.02.2016, va rog respectuos a solicita sprijinul Consiliului National al Audiovizualului in baza Protocolului de colaborare dintre CSM si CNA.

Neurmarind toate aceste emisiuni, nu va pot reda cu acuratete toate acuzatiile aduse mie si sistemului judiciar cu incalcarea de catre postul Antena 3 a obligatiei impuse de art. 3 (2) al Legii Audiovizualului privind 'informarea obiectiva a publicului prin prezentarea corecta a faptelor si evenimentelor' pentru a favoriza 'libera formare a opiniilor'. Din contra, fara o minima interventie a moderatorului, impusa in asemenea situatii de legislatia audiovizuala, invitati permanenti ai postului Antena 3, precum Mugur Ciuvica, ori persoane invitate constant precum Lucia Hossu Longin, au proferat acuzatii grave la adresa mea, calificandu-ma drept 'o judecatoare corupta'.

Am vizionat doar o emisiune in care, plecand de la declaratia mea de avere, eram acuzata ca in 2014 as fi luat bani de la partea vatamata - Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Regionale - intr-un dosar in care, de fapt, aceasta institutie avea calitatea de parte civila - si ca as fi fost intr-o stare de incompatibilitate / conflict de interese pentru ca am predat in cadrul unui seminar de prevenire a fraudei si coruptiei functionarilor unei institutii (Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura) aflate in subordinea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Regionale.

Potrivit Antena 3 si Lumea Justitiei, remuneratia pe care am primit-o ca lector in cadrul seminarului din 2014, la care se adauga concediul de odihna ce ar fi fost efectuat pe banii partii vatamate in Poiana Brasov, ar fi fost plati mascate pentru decizia pronuntata in dosarul nr. 25497/3/2012** - Dosarul privatizarii frauduloase a Institutului de Cercetari Alimentare - in care a fost condamnat si Dan Voiculescu, fondatorul Trustului Intact. Altfel spus, mi se imputa savarsirea in concurs a infractiunilor de coruptie in forma continuata si spalare de bani pentru ca am predat 'Prevenirea fraudei si a coruptiei in vederea protejarii intereselor financiare ale Uniunii Europene' functionarilor APIA (a caror lista de prezenta o atasez prezentei) intr-un interval de doua saptamani, in intervalul orar 9-17.00, la Poiana Brasov.

Nu mai putin adevarat este ca am luat act, ex propiis sensibus, in data de 12.02.2016, ca site-ul Antenei 3 imi aduce acuzatia ca am savarsit potentiale infractiuni si doar imprejurarea ca as fi 'partenera de executii' cu Procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie ma apara de 'parnaie'. Aceasta exprimare argotica are rolul de a sublinia faptul ca as fi incalcat in mod grav legea.

(...)

Cum se poate apara de defaimare un magistrat corect care are obligatia de rezerva?

Astfel, va rog sa constatati faptul ca in prezent sunt supusa de catre postul de televiziune Antena 3, de catre ziarul Jurnalul National si de catre portalul Lumea Justitiei unui adevarat linsaj mediatic, linsaj ce aminteste de campaniile duse de presa subordonata regimurilor totalitare. S-a ajuns atat de departe, incat la condamnarea la pedeapsa inchisorii a inculpatului Alexandru Visinescu pentru crime impotriva umanitatii, portalul Lumea Justitiei a afirmat ca aceasta reprezinta un avertisment pentru 'executantii de azi'.

In mod firesc, am incercat sa inteleg care au fost motivele pentru care domnii jurnalisti m-au acuzat ca as fi pasibila de savarsirea infractiunilor de luare de mita, spalare de bani, conflict de interese si vreo potentiala stare de incompatibilitate.

Din accesarea surselor deschise am constatat ca, de-a lungul timpului, jurnalistii angajati azi intr-o campanie furibunda de denigrare a mea dupa condamnarea lui Dan Voiculescu si-au schimbat in mod radical abordarea fata de posibilele fapte ce ar fi fost comise de catre acesta.

In ceea ce il priveste pe domnul Sorin Rosca Stanescu, acesta titra in anul 2005, in articolul 'Dan Voiculescu cumpara timp pentru strigoii Securitatii' ca Dan Voiculescu este doar unul dintre 'pestii mari si mici' care au ramas cu '…banii Securitatii. Ai statului. Iar multi dintre ei se identifica cu oligarhia. Curatenia in societatea romaneasca poate incepe chiar de aici. Si tot de aici, clasa politica se poate scutura de praf. De aceea, pariul nu este al nostru. Ci al Romaniei. Iar aceasta tara ar merita sa-l castige'.

Nu este deloc lipsit de interes faptul ca in data de 14 februarie 2005, aceiasi jurnalisti implicati in linsajul mediatic la adresa mea – Adina Anghelescu si Razvan Savaliuc - titrau 'Diavolul e Voiculescu' si il acuzau de savarsirea unor grave infractiuni, inclusiv infractiuni de spalare de bani sau de delapidare. In 2000, domnul Razvan Savaliuc publica o pagina intreaga de ziar in care dezvaluia 'Caracatita Crescent', cu detalii privind 'grupul de control', 'tentaculele financiare', 'tentaculele media', pentru ca in 2009, cu numai cinci ani inainte de solutionarea prin hotarare definitiva a dosarului in care am dispus condamnarea lui Dan Voiculescu, sa titreze 'Milioane pentru Felix' acuzand devalizarea patrimoniului ICE Dunarea si apartenenta la structurile fostei Securitati. In alt articol din 2005 - 'Imperiul media Dan Voiculescu intr-o noua prezentare'-, domnul Razvan Savaliuc reda minutios istoricul la zi al firmelor al caror beneficiar real este Dan Voiculescu, sugerand ca schimbarea denumirilor de firme si mutarea afacerilor de pe o firma pe alta, 'poate avea la baza o puternica motivatie financiara'.

Am mai accesat si alte surse deschise de unde am retinut schimbarea la 180 de grade a fostilor angajati ai ziarului ZIUA in ultimii 10 ani. Nu imi pot explica motivatia acestora.

Domnul Mugur Ciuvica, altfel un critic constant al condamnatului Dan Voiculescu inainte de 2005, a participat la tranzactii comerciale alaturi de membrii familiei lui Dan Voiculescu, astfel incat exista serioase suspiciuni asupra lipsei domniei sale de obiectivitate. Pe de alta parte, domnul Mihai Gadea, realizator al emisiunii Sinteza Zilei, are o datorie de 785.000 lei la Dan Voiculescu (conform declaratiilor de avere ale acestuia), supusa executarii silite prin poprire in contul datoriei pe care acesta din urma o are la bugetul de Stat.

Putem aprecia astfel ca principalii jurnalisti implicati in linsajul mediatic indreptat impotriva mea ii sunt datori, direct ori indirect, intr-o forma ori alta, persoanei condamnate de mine.

Este adevarat ca am pronuntat o decizie judecatoreasca prin care am obligat in solidar inculpatii pe inculpatii Voiculescu Dan, Popa Corneliu, Sandu Jean Catalin, Mencinicopschi Gheorghe, Pantis Sorin, Savulescu Vlad- Nicolae , Sin Gheorghe, Baciu Constantin, Petre Alexandru, Marinescu Grigore, Pop Flavius –Adrian, Ene Vica si pe mostenitorii inculpatului decedat, Domnisoru Gheorghe Marian, numitii Domnisoru Mihaela si Domnisoru Ciprian la plata echivalentului in lei a sumei de 60.482.615 Euro la cursul BNR din ziua efectuarii platii catre partea civila Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Este adevarat ca prin aceeasi decizie judecatoreasca am mai dispus confiscarea tuturor produselor directe si indirecte ale infractiunilor deduse judecatii, instituind masuri asiguratorii pentru garantarea ordinului de confiscare.

Este adevarat ca recuperarea integrala a creantei bugetare aferente sumei de bani la care am obligat in solidar inculpatii din acea decizie in favoarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Regionale incumba organelor proprii de executare silita ale Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Regionale, acestea fiind abilitate sa duca la indeplinire masurile asiguratorii si sa efectueze procedura de executare silita, potrivit prevederilor disp. art.136 alin. 2 si 4 C. pr. fisc.

Potrivit disp. art. 129 C. pr. fisc, printre masurile de asiguratorii figureaza si poprirea. Executare silita prin poprire este insa si o forma propriu-zisa a executarii silite indirecte ce serveste creditorului la urmarirea sumelor de bani, titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile incorporale pe care un tert le datoreaza debitorului urmarit.

Poprirea poate fi folosita nu numai in cazul in care debitorul este o persoana fizica, ci si in cazul in care acesta are calitatea de persoana juridica: potrivit Codului de procedura fiscala sunt supuse popririi atat sumele datorate debitorului Voiculescu Dan persoana fizica (sume mentionate, de altfel in declaratiile de avere ale acestuia postate pe site-ul Agentiei Nationale de Integritate, printre care figureaza si domnul fost minsitru al Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, parte civila in dosarul mentionat mai sus, domnul jurnalist Mihai Gadea, care de asemenea duce o intensa campanie de denigrare a subsemnatei, domnul inculpat Pantis Sorin sau fiica condamnatului Dan Voiculescu), cat si sumele datorate firmelor al caror beneficiar real este condamnatul Dan Voiculescu.

Este adevarat ca potrivit disp.art. 142 alin.4 C.pr.fisc., executarea silita a creantelor fiscale nu se perimeaza. Este adevarat ca potrivit disp.art. 162.alin.6 C.pen., masurile de siguranta nu se prescriu. Solicit insa autoritatilor abilitate sa imi apere reputatia profesionala si sa ia masuri de urgenta pentru perimarea linsajului mediatic dus la extrem la care sunt supusa in mod periodic.

Articolul 10 parag. 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului consacra libertatea de exprimare, aratand ca orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare si ca acest drept cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau comunica informatii ori idei fara amestecul autoritatilor publice si fara a tine seama de frontiere. insa tin sa mentionez, in acord cu jurisprudenta constanta a Consiliului Superior al Magistraturii, ca dreptul la libera exprimare, prevazut de art. 30 din Constitutie, nu poate fi exercitat cu incalcarea principiilor independentei judecatorilor si supunerii lor numai legii, principii consfintite de art. 124 alin. 3 din Legea fundamentala.

In ceea ce priveste restrangerea libertatii de exprimare in scopul garantarii autoritatii si impartialitatii puterii judecatoresti, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in cauza Bradford contra Danemarcei, a decis ca interesul de a proteja reputatia si a asigura autoritatea magistratilor este superior aceluia de a permite o discutie libera asupra impartialitatii acestora.

Aceasta intrucat reputatia profesionala constituie o valoare fundamentala in exercitarea functiei de magistrat si reprezinta, totodata, perceptia creata in constiinta colectiva asupra modului in care sunt exercitate responsabilitatile profesionale, iar libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea si nici dreptul la propria imagine.

De asemenea, in cauza Pager si Oberschlick contra Austriei, CEDO a statuat ca activitatea justitiei nu poate fi discutata fara sa se aiba in vedere anumite limite pentru a nu submina autoritatea acesteia, comandament deosebit de important intr-un stat de drept.

Astfel, in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului s-a subliniat rolul important a presei intr-un stat de drept, aceasta avand posibilitatea privind comunicarea informatiilor si ideilor cu privire la probleme specifice, precum si a altora, de interes general, dar si obligatia de a nu depasi anumite limite fixate in special pentru protectia reputatiei altuia, asa cum s-a decis in cauza Castells contra Spaniei.

Este adevarat ca printre temele de interes se include si functionarea sistemului de justitie, aceasta fiind o institutie esentiala intr-o societate democratica, insa trebuie avut in vedere rolul puterii judiciare in societate precum si faptul ca actiunea justitiei, valoare fundamentala intr-un stat de drept, are nevoie de increderea cetatenilor pentru a indeplini scopul de serviciu public.

Se poate aprecia astfel ca este necesara protejarea puterii judiciare impotriva unor atacuri care sunt neintemeiate, avand in vedere si faptul ca magistratii au obligatia de rezerva.

Astfel, raportat la aceste repere, va rog sa analizati aspectele factuale sus-mentionate.

De altfel, incepand cu 2013, in cadrul capitolelor ce vizau 'Independenta sistemului judiciar', campaniile mediatice de hartuire a unor magistrati, actele de intimidare ori presiunile nejustificate asupra sistemului judiciar exercitate prin unele mijloace de informare in masa au fost constant in atentia Rapoartelor Comisiei Europene privind progresele inregistrate de Romania in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare. Ultimul Raport MCV solicita CSM 'sa stabileasca daca pot fi intreprinse masuri suplimentare pentru a furniza un sprijin adecvat magistratilor impotriva carora sunt indreptate critici ce submineaza independenta justitiei'.

Va rog sa constatati ca afirmatiile defaimatoare la adresa mea au caracter repetat, iar unele dintre acestea sunt de o gravitate extrema si afecteaza in mod cert reputatia mea profesionala, dar si imaginea sistemului judiciar in ansamblul sau, intrucat se induce ideea ca nu am respectat procedurile judiciare in exercitarea atributiilor de judecator la Curtea de Apel Bucuresti, ca instrumentarea cauzelor poate fi influentata de anumite institutii, ceea ce presupune, in mod logic, faptul ca magistratii au incalcat legea, ori 'executa comenzi'.

Fata de cele expuse, in temeiul dispozitiilor art. 30 alin. 2 din legea nr. 317/2004 rep, solicit admiterea prezentei cereri de aparare a reputatiei profesionale.

Imi rezerv dreptul de a actiona in judecata pe jurnalistii autori ai articolelor pentru gravele prejudicii morale pe care mi le-au creat.

In drept, invoc dispozitiile art. 1 si 30 din legea nr. 317/2004 republicata”.

*Cititi aici integral cererea de aparare a reputatiei formulata de judecatoarea Camelia Bogdan de la Curtea de Apel Bucuresti