Exista deja o moda la nivelul institutiilor de forta ale regimului Traian Basescu, precum DNA sau ANI, de a deschide dosare in urma unor sesizari din oficiu sau ca urmare a dezvaluirilor din presa. Moda este valabila insa doar in cazul adversarilor presedintelui Traian Basescu ori ai sistemului conceput de acesta. Atunci cand vine vorba despre personaje recunoscute ca facand parte din regimul Basescu sau alaturate acestuia lucrurile se schimba semnificativ. Neregulile semnalate de o anumita parte a presei si posibilele infractiuni nu reprezinta interes pentru institutiile statului, indiferent de cat de grave ar fi acestea. Iar atunci cand se deschid dosare, doar se mimeaza anchetele, rezultatul fiind musamalizarea.

De-a lungul timpului, Lumeajustitiei.ro a semnalat nenumarate posibile cazuri de coruptie sau derapaje ale unor magistrati de la varful sistemului. Fie ca vorbim despre scandalul privind posibila aranjare a voturilor in CSM, de posibila masluire a unor concursuri, de incalcarea unor atributii de serviciu ori de vizite facute de procurori in birourile judecatorilor de la Inalta Curte, institutiile statului, DNA sau CSM, au preferat sa inchida ochii in loc sa se aplece asupra celor semnalate. Nu doar ca Lumeajustitiei.ro a sesizat oficial instititutiile responsabile sa faca lumina, dar la fel au facut si asociatiile profesionale, precum Asociatia Magistratilor din Romania. Finalul a fost acelasi: nimic nu s-a intamplat.

In continuare, Lumeajustitiei.ro va prezinta doar cateva cazuri, dezvaluiri, care desi ar fi trebuit sa atraga atentia DNA sau CSM, care la randul lor sa declanseze verificari si sa dispuna masurile impuse, in conditiile in care lucrurile erau cat se poate de evidente, au ajuns sa fie musamalizate la cel mai inalt nivel. Este vorba despre dezvaluiri care au privit:

-salariile incasate de judecatorii Alina Ghica si Vasilica Danilet de la CSM in perioada in care erau revocati, si in care nu au mers la serviciu

-promovarea finei Alinei Ghica, Nicoleta Nedelea, in functia de magistrat asistent la Inalta Curte, dupa ce a luat la concurs putin peste nota 2, iar in urma contestatiei a primit aproape 5 puncte in plus

-SMS-urile pe care fostul sofer al ex-judecatorului si membru CSM Adrian Toni Neacsu sustine ca le-a descoperit in telefon si care au creat uspiciuni cu privire la modul in care se voteaza in CSM

-detasarea frauduloasa a lui Daniel Morar in functia de prim-adjunct al Procurorului General al Romaniei, de catre Sectia pentru procurori a CSM condusa de Oana Haineala

-ordinul nelegal prin care Daniel Morar si-a atribuit singur drepturi ce apartin exclusiv Procurorului General al Romaniei

-vizitele pe care procurorii Lucian Papici si Mariana Alexandru le-au facut in biroul sefului Sectiei Penale a ICCJ, pentru a sta de vorba cu doua judecatoare, martore intr-un dosar pe care acestia il instrumentau.

Lucian Papici si Mariana Alexandru au fost surprinsi in biroul fostului sef al Sectiei penale a ICCJ, Anton Pandrea, discutand cu doua judecatoare ce au avut calitatea de martor in dosarul senatorului Catalin Voicu

Un caz de o gravitate extrema a fost semnalat de Lumeajustitiei.ro la inceputul anului 2012. Mai exact, in data de 5 ianuarie 2012. Atunci, publicatia noastra a prezentat imagini in care procurorii Lucian Papici si Mariana Alexandru sunt surprinsi in timp ce fac vizite in birourile judecatorilor de la Sectia penala a Inaltei Curti. Astfel, in data de 27 aprilie 2010, orele 11.43, judecatorul Anton Pandrea (care era in acelasi timp membru al CSM si presedintele Sectiei penale a ICCJ - in prezent pensionar) a pleacat din biroul sau, de la etajul 2 al instantei supreme, pe care l-a lasat practic la dispozitia procurorilor DNA care aveau sa soseasca dupa circa 30 de minute. In biroul lasat liber de Pandrea si-au facut aparitia la orele 12.31 procurorii DNA Lucian Papici si Mariana Alexandru, care au intrat la sigur, fara sovaiala, semn ca stiau drumul si mai fusesera pe acolo.

La 4 minute dupa intrarea celor doi in biroul lasat liber de judecatorul Anton Pandrea, Papici si Alexandru au chemat-o la ei pe judecatoarea Joita Preda, de la Sectia contencios. Au discutat vreme de 50 de minute, la orele 13.25 aceasta parasind biroul lui Pandrea. Dupa doar 10 minute, Joita Preda s-a intors in biroul lui Pandrea, pentru a continua discutia cu procurorii DNA, iesind in mai putin de un minut.

Dupa alte cinci minute, la orele 13.40, a fost chemata in acelasi birou si judecatoarea Carmen Frumuselu, de la aceeasi Sectie de contencios cu care s-a discutat timp de trei minute. In final, judecatoarea Carmen Frumuselu a iesit din birou, si imediat dupa ea au parasit biroul lui Pandrea si procurorii Papici si Alexandru.

Trebuie spus ca vizita lui Papici si Alexandru a avut loc la circa doua saptamani dupa ce in dosarul Voicu – Costiniu – Casuneanu – Locic, ultimii trei acuzati au fost pusi in libertate, stabilindu-se in mod definitiv de catre Completul de 9 judecatori ca judecata sa se faca in stare de libertate. In acest dosar, Papici si Alexandru au fost procurorii de caz, care au insistat asupra arestarii si, in final, la 20 mai 2010 au si emis rechizitoriul.

Este clar ca asemenea vizite nu pot fi permise, singurul loc de intalnire al unui procuror de caz cu judecatorul putand fi doar in sala de judecata, la fel cum acuzatii si avocatii lor nu au ce cauta in birourile judecatorilor. De asemenea, asa cum se stie, interesant este ca in ceea ce le priveste pe cele judecatoarele Joita Preda si Carmen Frumuselu, de la Sectia contencios, acestea au primit in rechizitoriul emis de Lucian Papici si Mariana Alexandru calitatea de martor in dosarul Voicu – Costiniu – Casuneanu – Locic. Asta dupa ce, cu mult inainte de vizita din 27 aprilie 2010 de la ICCJ, senatorul Voicu a fost interceptat telefonic, rostind exact numele judecatoarelor Joita si Frumuselu, in legatura cu un dosar in care parte era o firma a afaceristului Costel Casuneanu.

Ei bine, credeti ca s-a intamplat ceva in acest caz? Absolut nimic. Cei doi procurori au continuat sa activeze in continuare la DNA, unde se afla si in prezent.

Detasarea frauduloasa a lui Daniel Morar

In 27 martie 2013, Lumeajustitiei.ro a semnalat ca detasarea procurorului Daniel Morar pentru 6 luni in functia de prim-adjunct al Procurorului General al Romaniei, hotarata de Sectia pentru procurori a CSM condusa de Oana Haineala cu doua zile inainte, constituie o grava nelegalitate. In 25 martie 2013, Sectia de procurori hotarase cu unanimitate de voturi detasarea lui Daniel Morar (delegat in functia de prim-adjunct al Procurorului General al Romaniei pana la 2 aprilie 2013 de fosta sefa a PICCJ Laura Kovesi) incepand cu data de 2 aprilie 2013 pe aceeasi functie de prim adjunct al Procurorului General al Romaniei. Totusi, asa cum am arata la acea data, detasarea nu a fost una nelegala, si asta din cel putin trei motive.

In primul rand, o detasare nu se poate face decat de la o institutie la alta, in cazul nostru de la un parchet la altul. Aceasta intrucat Daniel Morar este procuror cu grad de parchet de Inalta Curte si a activat continuu din 2005 si pana in prezent in PICCJ (din care face parte si DNA). Contactati de Lumeajustitiei.ro, oficialii PICCJ au declarat la acea vreme ca Daniel Morar, desi are grad profesional de procuror de Inalta Curte, ar proveni in fapt de la Parchetul Curtii de Apel Cluj. Numai ca o asemenea explicatie, atat pentru PICCJ cat si CSM putea sta in picioare doar daca se astepta ca mandatul lui Morar in fruntea PICCJ sa inceteze, apoi acesta sa se intoarca la PCA Cluj, si numai dupa preluarea functiei de procuror la PCA Cluj (asta daca nu invoca dreptul de a ramane in PICCJ ca urmare a dobandiri gradului maxim profesional) se putea opera o eventuala detasare.

In al doilea rand, detasarea se poate face numai la solicitarea sefului institutiei, care in cazul nostru era acelasi Daniel Morar, iar adjuncta Gabriela Scutea nu putea cere detasarea sefului ei. Potrivit art 58 din Legea 303/2004, CSM poate dispune o detasare „la solicitarea institutiei”. CSM a anuntat oficial ca detasarea lui Morar la PICCJ pentru 6 luni, cu incepere de la 2 aprilie 2013, a fost solicitata in numele institutiei de Gabriela Scutea, care este adjuncta lui Daniel Morar. Problema este ca un adjunct al lui Daniel Morar, nu putea solicita detasarea sefului sau. O data pentru ca exista un reprezentant al institutiei in persoana lui Daniel Morar, care nu putea sa delege sub nicio forma unui subaltern sarcina solicitarii propriei delegari. De altfel, nici macar Daniel Morar nu putea sa solicite in numele PICCJ propria sa delegare. Asadar, si in cazul lui Morar si in cazul lui Scutea se poate vorbi de un conflict de interese evident.

In al treilea rand, detasarea nu putea viza functii care potrivit legii sunt atributul exclusiv al ministrului Justitiei, care face propuneri catre Presedintele Romaniei. Potrivit art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor, functiile de sefi ale marilor parchete nu puteau face obiectul unei detasari, intrucat: „Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorii sefi de sectie ai acestor parchete, precum si procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si adjunctii acestorasunt numiti de Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani în functia de judecator sau procuror, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data”.

Concluzia este una singura: CSM nu avea competenta sa dispuna numiri, fie ele si provizorii, pe functii care sunt de competenta exclusiva a ministrului Justitiei si Presedintelui Romaniei, el neavand decat dreptul sa dea un aviz, cu caracter pur consultativ.

Morar si-a dat singur atributii de Procuror General de pe pozitia de prim-adjunct al Procurorului General al Romaniei. CSM a inchis ochii

In octombrie 2012, Lumeajustitiei.ro a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii, pentru ca Inspectia Judiciara sa declanseze verificari cu privire la legalitatea unui ordin dat de prim-adjunctul Procurorului General al Romaniei de la acea vreme, Daniel Morar, ajuns seful Ministerul Public, dupa ce Laurei Codruta Kovesi ii incetase mandatul si il delegase in aceasta functie. Este vorba despre un ordin prin care Daniel Morar si-a dat singur atributii de coordonare directa a tuturor directiilor si parchetelor speciale din Ministerul Public, adica a DNA, DIICOT, Sectia de urmarire penala si criminalistica, Sectia parchetelor militare, Serviciul de cooperare judiciara internationala, biroul de presa si Compartimentul documentelor clasificate. Ordinul nr. 188 din 09.10.2012 a fost emis chiar daca Daniel Morar era inainte de toate delegat pe functia de prim adjunct al Procurorului General al Romaniei de catre Laura Kovesi, delegare efectuata inainte ca aceasta sa-si finalize mandatul in data de 2 octombrie 2012. Cu alte cuvinte, Daniel Morar era un interimar, cu delegare, si desi nu era numit in functie si-a arogat dreptul de a coordona parchete autonome sau directii ale caror sefi sunt numiti in functii sau delegati de catre Procurorul General al Romaniei. Prin acelasi ordin, Daniel Morar a prevazut ca in orice situatie in care ar fi in imposibilitate de exercitare a functiei ori in caz de absenta, atributiile sale sa poata fi luate de adjuncta Procurorului General al Romaniei Gabriela Scutea.

Esenta acestui caz este ca, practic, Daniel Morar nu avea cum sa-si imparta atributii care sunt, prin lege, exclusive pentru Procurorul General al Romaniei. Cand Laura Codruta Kovesi urma sa paraseasca acest scaun pe care statuse timp de doua mandate, inainte de a i se incheia cel de-al doilea mandat, a luat hotararea de a-i inceta delegarea lui Daniel Morar la sefia DNA si in aceeasi zi, de a-l delega pe Morar ca prim-adjunct al Procurorului General al Romaniei, urmand ca acesta sa preia functia respectiva. Prin lege, Procurorul General al Romaniei este cel care coordoneaza DNA si DIICOT in mod direct. Drept urmare, Daniel Morar, de pe pozitia de prim-adjunct al Procurorului General al Romaniei, nu putea sa-si imparta atributii ce sunt exclusive ale Procurorului General al Romaniei atat timp cat nu a fost delegat pe aceasta functie, de Procuror General al Romaniei. Astfel, DIICOT si DNA, pana la numirea unui Procuror General al Romaniei cu atributii specifice functiei, ar fi urmat sa fie coordonate si conduse doar de sefii numiti, sau delegati pe functiile respective.

Morar asigura interimatul, prin delegare, dintr-o functie inferioara si nu poate sa dea ordine prin care sa-si confere atributiile exclusive ce apartin doar Procurorului General al Romaniei.

SMS-urile care provoaca dubii cu privire la cum se voteaza in CSM

Anul trecut, in 24 februaruie 2013, Lumeajustitiei.ro a publicat dezvaluiri de o gravitate majora facute de Angel Gabriel Rosca, fostul sofer al fostului judecator CSM Adrian Neacsu. Asa cum am prezentat la acea vreme, la data de 18 iulie 2012, Angel Gabriel Rosca a primit pe inventar de la DEA din cadrul CSM un telefon Nokia 2730, cu numarul 0724.127.366, care apartinuse anterior, pentru scurta durata, procurorului Bogdan Gabor din CSM. Soferul a sustinut ca a descoperit in memoria telefonului mai multe mesaje tip SMS purtate de fostul detinator cu Oana Haineala, Alina Ghica si Monica Prejmereanu (purtator de cuvant al CSM). In mesajele ce ne-au fost relatate de Angel Gabriel Rosca, apar solicitari din partea sefelor CSM de la acea vreme catre procurorul Bogdan Gabor de a vota in anumite feluri, anumite puncte de pe ordinea de zi. Iata conversatiile cu probleme, asa cum ne-au fost relatate de Angel Gabriel Rosca:

Mesaje de la Oana Haineala:

-“ne roaga Alina sa dam cu DA la pct 13 pup”

-“Sa nu uitam sa dam cu NU la pag 23 la plecarea lui Vasilica”

-“o sa facem plen joi (da vezi ca nu le zicem la 4pezi – neacsu, danilet, dumbrava si serban – ca sa se care linistiti in turneul electoral pt roman) noi joi seara plecam la JAI...”

-“la suplimentarea cu posturile n-ar trebui sa votam impotriva? Eu asa as vota... La comisii la fct de conducere procurori. Membri: amian, foitos, petrescu mandici. La judecatori: opaiog, franguloiu, hancu, marin”.

Articolul 29 din Legea 317/2004 privind functionarea CSM ne arata la punctul (3) faptul ca “ordinea de zi a lucrarilor plenului si ale sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii se aproba de catre acestea, la propunerea presedintelui sau, dupa caz, a vicepresedintelui Consiliului Superior al Magistraturii”, iar la punctul (4): “Hotararile Consiliului Superior al Magistraturii, in plen si in sectii, se iau prin vot direct si secret si se motiveaza”. In aceste conditii, daca cele relatate se Angel Rosca sunt reale, faptele dezvaluite pot friza infractiunea de trafic de influenta, data de art. 257 Cod penal, precum si de Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, intrucat membrii alesi ai CSM sunt mandatati de magistratii care i-au ales, sa voteze nu dupa cum doreste cineva anume, ci cum le dicteaza constiinta si interesul magistratilor pe care ii reprezinta in Consiliu. Drept urmare, Lumeajustitiei.ro a sesizat oficial Parchetul Inaltei Curti – Directia Nationala Anticoruptie, prin articolul de presa, cu privire la posibila existenta a unor fapte de coruptie la varful CSM. Ce s-a intamplat de atunci? Nimic, in afara de punerea sub invinuire a fostului sofer Angel Rosca si a fostului judecator Adrian Toni Neacsu, pentru violarea corespondentei, respectiv instigare la violarea corespondentei.

In paralel, la scurt timp dupa publicarea respectivelor mesaje, fostul presedinte interimar al Asociatiei Magistratilor din Romania, judecatorul Dan Spanu, a solicitat Inspectiei Judiciare a CSM sa declanseze verificari in cazul SMS-urilor prezentate de Lumeajustitiei.ro. In adresa trimisa Inspectiei, AMR a cerut sanctionarea membrilor CSM implicati in acest caz, in conditiile in care din continutul SMS-urilor rezulta cat se poate de evident ca exercitarea dreptului de vot s-a realizat in afara cadrului legal, la comanda. De asemenea, AMR preciza ca acest caz dovedeste existenta unor interese straine de exercitarea atributiilor privind garantarea independentei Justitiei. Pana acum nu stim insa ca vreunul dintre cei implicati in acest caz sa fi fost sanctionat.

Suspiciuni in legatura cu fina Alinei Ghica si concursul pentru ocuparea functiei de magistrat-asistent la Sectia penala a ICCJ

Lumeajustitiei.ro a semnalat, la 20 martie 2014, maniera dubioasa in care grefiera Claudia Nicoleta Nedelea, de la CAB, a fost declarata admisa la concursul de promovare in functia de magistrat-asistent la Sectia penala a ICCJ, organizat la data de 2 februarie 2014. Fina si fosta consiliera a ex-presedintei CSM Alina Ghica a obtinut postul pentru care a concurat dupa ce Comisia de solutionare a contestatiilor, la recorectare, i-a majorat nota cu aproape 5 puncte, de la 2,56 cat luase la examen, la 7,53.

De altfel, in urma dezvaluirilor Lumeajustitiei.ro, Asociatia Magistratilor din Romania, condusa de judecatoarea Gabriela Baltag, a cerut Consiliului Superior al Magistraturii, la 25 martie 2014, sa elucideze "imprejurarile obiective sau subiective, dupa caz, care au condus la marirea notei obtinute de candidata Claudia Nicoleta Nedelea la proba scrisa". Pana acum, de la CSM nu a venit niciun raspuns, cum ca s-ar efectua vreo ancheta. La fel stau lucrurile si in cazul DNA.

Judecatorii Cristi Vasilica Danilet si Alina Ghica au beneficiat de indemnizatii si alte drepturi salariale, in perioada in care erau revocati din CSM, fara sa mearga la serviciu

Un alt caz care, in mod normal, ar fi trebuit macar sa le atraga atentia procurorilor este cel al judecatorilor Cristi Vasilica Danilet si Alina Ghica. La sfarsitul lunii ianuarie 2014, Lumeajustitiei.ro a sesizat Parchetul General, DNA si Curtea de Conturi, pentru a verifica temeiul legal in baza caruia fosta sefa CSM Oana Haineala i-a aprobat lui Cristi Vasilica Danilet salariile si deconturile de cheltuieli cu transportul, diurna si chiria, in cele 3 luni in care membrul CSM a fost revocat ca urmare a vointei exprimate de 1.200 de judecatori. De asemenea, documentele prezentate de Lumeajustitiei.ro au aratat fara echivoc ca si fost sefa a CSM Alina Ghica a beneficiat de salariu si diurna, in perioada 26 februarie 2013 – 27 mai 2013.

Mai mult, dupa ce Lumeajustitiei.ro a demonstrat ca membrii CSM revocati Cristi Vasilica Danilet si Alina Ghica au incasat salarii de la Consiliul Superior al Magistraturii in lunile in care nu au participat la sedintele de Plen sau de Sectie, judecatoarea Adina Lupea, de la Curtea de Apel Cluj, a lansat o petitie online, intitulata "Asteptam DNA sa poposeasca si pe la CSM", semnata de peste 1.300 de persoane, prin care le-a cerut procurorilor anticoruptie sa verifice ilegalitatile semnalate de presa.