Inalta Curte de Casatie si Justitie a pronuntat luni, 16 septembrie 2024, o noua hotarare prealabila in materie de drepturi salariale.

Concret, ICCJ le interzice instantelor ca, in procesele pentru drepturi salariale, sa tina seama de interpretarile date prin alte hotarari judecatoresti pronuntate in spete similare, in cazul in care acele interpretari au fost invalidate printr-o dezlegare ulterioara de drept pronuntata de catre instanta suprema. Mai precis, dezlegarea de drept a instantei supreme se refera la procesele privind stabilirea nivelului maxim de salarizare aflat in plata pentru functii similare.

Redam minuta deciziei nr. 40/2024 din dosarul nr. 1038/1/2024:

„Admite sesizarea formulata de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. 6533/3/2022 si, in consecinta, stabileste ca:

In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 39 alin. (1) si (4) raportat la art. 6 lit. a), b) si c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare, la stabilirea nivelului maxim de salarizare aflat in plata pentru functii similare nu se poate tine seama de drepturile salariale recunoscute altor salariati prin hotarari judecatoresti definitive prin care au fost interpretate si aplicate norme legale cu aplicabilitate generala, daca respectiva interpretare a fost ulterior invalidata printr-o decizie obligatorie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie pronuntata in dezlegarea unei chestiuni de drept.

Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila. Pronuntata in sedinta publica astazi, 16 septembrie 2024”.

Ambiguitate in minuta ICCJ: doar HP-uri sau si RIL-uri?

Totusi, minuta contine o ambiguitate: ICCJ nu precizeaza daca se refera la dezlegari de drept in inteles restrans (adica doar prin hotarari prealabile) sau in inteles larg (adica inclusiv prin decizii pronuntate in recursuri in interesul legii).

Cel mai probabil, este vorba despre intelesul larg – adica cel care include si RIL-urile, nu doar HP-urile. Nu de alta, dar pentru ca o chestiune de drept sa fie dezlegata de catre completul de hotarari prealabile al Inaltei Curti, este obligatoriu ca ea sa aiba caracter de noutate, potrivit art. 519 din Codul de procedura civila. In caz contrar, acea chestiune trebuie trimisa in fata completului de recursuri in interesul legii. Or, daca ICCJ pronunta o dezlegare de drept cu privire la o problema avand cunostinta despre existenta unei jurisprudente in legatura cu acea problema, acea dezlegare trebuie sa vina din partea completului de RIL-uri, nu de la completul de HP-uri.

De aceea spunem ca minuta de luni a Inaltei Curti contine o ambiguitate, neprecizand daca se refera doar la hotarari prealabile sau si la recursuri in interesul legii. Oricum: asteptam motivarea ICCJ, ca sa vedem daca instanta suprema s-a referit doar la hotarari prealabile sau si la recursuri in interesul legii.

Facem o paranteza: din pacate, nu exista nicio norma (nici legala, nici infralegala) care sa permita ca Inalta Curte sa trimita pe cale administrativa un dosar de la completul de HP-uri la cel de RIL-uri (sau invers), motiv pentru care completul ICCJ sesizat initial pronunta solutii de inadmisibilitate, apoi se pierd luni intregi pentru sesizarea celuilalt complet. Lumea Justitiei a prezentat un astfel de dosar, in care s-au pierdut 19 luni din pricina lipsei de diligenta a judecatorilor supremi. Cu acea ocazie, scriam ca Parlamentul a ignorat o propunere legislativa facuta in acest sens de catre UNJR (click aici pentru a citi).

Dosar deschis de un specialist DNA

Mentionam ca speta nr. 1038/1/2024 s-a format dupa ce Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost sesizata la 18 martie 2024 de catre judecatorii Radu-Mihai Necula, Melania Bejenar (foto 1) si Nina Gogescu-Paraschiv (foto 2) de la Curtea de Apel Bucuresti. Cei trei magistrati CAB au intrat in faza de recurs a cauzei nr. 6533/3/2022, in care specialistul antifrauda din DNA Iulian Chinzerschi a dat in judecata Directia Nationala Anticoruptie pentru drepturi salariale. Initial, la 9 noiembrie 2022, judecatoarea Anca-Alexandra Sirghe de la Tribunalul Bucuresti i-a dat dreptate lui Chinzerschi, obligand parchetul anticoruptie sa-l plateasca pe expert la nivelul maxim prevazut de Legea salarizarii unitare nr. 153/2017, incepand cu data de 15 martie 2019.

Prezentam minuta sentintei TMB nr. 5801/2022:

„Admite actiunea.

Obliga parata la stabilirea si plata drepturilor salariale in conformitate cu dispozitiile art. 22, alin. 1 din Sectiunea a 6-a, Cap. VIII si art. 3, art. 4 si art. 5 din Sectiunea 1 la Anexa V – Familia ocupationala de functii bugetare Justitie si Curtea Constitutionala, coroborat cu Nota 3, Cap. I lit. A din Anexa VIII – Familia ocupationala de functii bugetare Administratie, la nivelul maxim aflat in plata pentru functii si conditii similare, respectiv cel din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, conform art. 6 lit. b) si lit. c) coroborat cu art. 39 alin. 1 si art. 39 alin. 4 din Legea nr, 153/2017, cu incadrarea in limita maxima prevazuta la art. 38 alin. 6 din aceeasi lege, incepand cu data de 15.03.2019 precum si pentru viitor, plata drepturilor de mai sus, actualizate cu indicele de inflatie, ca urmare a devalorizarii monedei nationale, incepand cu data nasterii drepturilor si pana la data efectuarii platii, plata dobanzilor legale (remuneratorie si penalizatoare) cuvenite pentru drepturile restante, incepand cu data nasterii drepturilor si pana la data executarii hotararii judecatoresti.

Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Tribunalul Bucuresti. Pronuntata astazi, 09.11.2022, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei”.

sursa foto Gogescu: Universul Juridic