O anomalie persista in Codul de procedura civila si in Codul de procedura penala inca din 2013 si 2014 (anii intrarii in vigoare a CPC, respectiv CPP). Iar aceasta carenta legislativa iroseste vremea justitiabililor.

Ne referim la inexistenta in cele doua coduri a posibilitatii ca Inalta Curte de Casatie si Justitie – condusa de judecatoarea Corina Corbu (foto dreapta) – sa rezolve pe cale administrativa problema dosarelor de recurs in interesul legii si de dezlegare a unor chestiuni de drept (hotarari prealabile).

Concret: daca ICCJ este sesizata pentru o dezlegare de drept, dar instanta suprema constata ca a aparut deja practica neunitara in tara, Inalta Curte nu are posibilitatea de a recalifica acea actiune ca fiind un recurs in interesul legii, ci este constransa s-o respinga ca inadmisibila. (Avem un exemplu concret in acest sens, pe care il vom prezenta mai jos.)

Sau invers (chiar daca aici vorbim pur ipotetic, neavand exemple): in cazul in care ICCJ este sesizata cu un RIL, insa constata ca, de fapt, chestiunea are caracter de noutate, Inalta Curte nu o poate califica drept o cerere de HP.

In ambele cazuri dosarul se intoarce la instanta care a formulat sesizarea, pentru ca ulterior sa revina la ICCJ sub o alta forma (de RIL sau HP, dupa caz).

Problema rezolvata cu o intarziere de 19 luni

Lumea Justitiei a prezentat luna trecuta un caz concret de RIL intarziat la Inalta Curte de Casatie si Justitie din pricina vidului legislativ. Cauza (ce avea in vedere modul de contestare a amenzilor) ar fi putut fi rezolvata inca din februarie 2022, insa ICCJ a respins sesizarea de hotarare prealabila ca inadmisibila, constatand ca aparuse deja practica divergenta la nivel national si precizand, in considerentele hotararii, ca instanta de sesizare – respectiv Curtea de Apel Cluj, condusa de judecatoarea Dana Girbovan (foto stanga) – ar fi trebuit sa se adreseze completului de recursuri in interesul legii. CA Cluj a revenit in iunie 2023, de data aceasta cu sesizare de RIL, si a avut castig de cauza in septembrie. Asadar, a fost nevoie sa treaca un an si sapte luni intre cele doua hotarari ale ICCJ (click aici pentru a citi).

Din fericire, cele doua sesizari nu au fost formulate in cadrul unui dosar concret, ci ca urmare a unor sedinte de unificare a practicii judiciare. Asadar, nu putem vorbi despre tergiversarea unui proces punctual. Cu toate acestea, nu este exclus sa apara astfel de situatii (daca n-or fi aparut deja), in care unui justitiabil sa-i fie afectat dreptul la solutionarea cauzei intr-un timp rezonabil (ocrotit de art. 21 alin. 3 din Constitutia Romaniei si de art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului).

Parlamentul a respins propunerea UNJR in 2018

Parlamentul Romaniei a avut ocazia sa rezolve problema RIL-urilor si a HP-urilor (cel putin in materie civila, nu si penala) in 2018, cand a fost modificat Codul de procedura civila.

Mai exact, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania – in frunte cu judecatoarea Dana Girbovan – a propus introducerea in CPC a art. 522/1, cu urmatorul continut (vezi facsimil):

„Inalta Curte de Casatie si Justitie poate recalifica o sesizare pentru pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ca fiind o cerere pentru pronuntarea unei decizii in interesul legii si respectiv, poate recalifica o cerere pentru pronuntarea unei decizii in interesul legii ca fiind sesizare pentru pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept”.

Cu toate acestea, comisia parlamentara comuna de la acea vreme, condusa de catre fostul deputat PSD Florin Iordache, a respins acest amendament.

Sigur ca putem presupune ca a fost o razbunare politica a majoritatii parlamentare PSD-ALDE-UDMR de la acea vreme impotriva PNL (avand in vedere ca amendamentul fusese asumat de catre Partidul National Liberal, aflat in opozitie), dar ideea este alta: nu e timpul pierdut. Parlamentarii au datoria sa se mobilizeze in sensul unor modificari la codurile de procedura civila si penala care sa previna prelungirea inutila a proceselor de RIL-uri si HP-uri. Repetam: exemplul de mai sus nu a vizat un dosar al unei persoane anume, dar oricand se poate intampla ca un justitiabil sa-si vada tergiversata cauza din pricina acestui vid legislativ.