Fosta primarita a Sectorului 1, USR-ista Clotilde Armand (foto), si-a frant gatul chiar cand sa intre in Parlament: Inalta Curte de Casatie si Justitie a declarat-o definitiv incompatibila miercuri, 11 decembrie 2024, astfel ca nu va mai putea sa isi preia mandatul de senator.

Concret, judecatorii supremi Elena-Diana Tamaga, Mihnea-Adrian Tanase si Elena-Carmen Popoiag au mentinut sentinta din 11 martie 2024, prin care magistrata Ramona Busu de la Curtea de Apel Bucuresti a confirmat raportul Agentiei Nationale de Integritate impotriva fostei primarese. Prin acel raport, ANI a constatat starea de incompatibilitate si conflict de interese in care s-a aflat Clotilde din februarie pana in august 2022, cand Armand a semnat cinci dispozitii care i-au adus bani nemeritati. Este vorba despre dispozitii prin care edilul USR s-a numit pe sine in calitate de manager al proiectului „Imbunatatirea capacitatii administrative locale privind dezvoltarea, implementarea si promovarea masurilor anticoruptie”, finantat din fonduri europene. Aceasta numire, sustine ANI, i-a adus Clotildei Armand foloase de 18.720 de lei, constand in majorarea indemnizatiei lunare cu pana la 30%. Amintim ca in legatura cu aceeasi speta, agentia a sesizat Parchetul General, acuzand-o pe USR-ista de folosire a functiei pentru favorizarea unor persoane – fapta pedepsita de art. 301 din Codul penal cu inchisoare de la unu la cinci ani si care inainte de 28 iulie 2017 era cunoscuta tot cu denumirea de „conflict de interese” („conflict de interese penal”, in limbajul comun).

Clotilde ramane pe scarile Senatului

Foarte important de subliniat este ca aceasta hotarare definitiva a ICCJ o va impiedica pe Clotilde Armand de la a-si lua in primire mandatul de senatoare pe care l-a obtinut in urma alegerilor parlamentare din acest an.

Avocatul Adrian Toni Neacsu a explicat pentru Lumea Justitiei ca temeiul legal in acest sens il reprezinta art. 25 alin. 2 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice.

Redam primele doua alineate ale articolului:

„(1) Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat ca a emis un act administrativ, a incheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu incalcarea obligatiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza potrivit reglementarii aplicabile demnitatii, functiei sau activitatii respective, in masura in care prevederile prezentei legi nu deroga de la aceasta si daca fapta nu intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni

(2) Persoana eliberata sau destituita din functie potrivit prevederilor alin. (1) sau fata de care s-a constatat existenta conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decazuta din dreptul de a mai exercita o functie sau o demnitate publica ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu exceptia celor electorale, pe o perioada de 3 ani de la data eliberarii, destituirii din functia ori demnitatea publica respectiva sau a incetarii de drept a mandatului. Daca persoana a ocupat o functie eligibila, nu mai poate ocupa aceeasi functie pe o perioada de 3 ani de la incetarea mandatului. In cazul in care persoana nu mai ocupa o functie sau o demnitate publica la data constatarii starii de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdictia de 3 ani opereaza potrivit legii, de la data ramanerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti de confirmare a existentei unui conflict de interese sau a unei stari de incompatibilitate”.

Desi pasajul de mai sus exclude functiile electorale, maestrul Toni Neacsu a facut trimitere la Decizia nr. 418/2014, prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a constatat ca art. 25 alin. 2 din Legea 176/2010 este constitutional „in masura in care sintagma 'aceeasi functie' se refera la toate functiile eligibile prevazute de art. 1 din aceeasi lege”.

„Practic, prin aceasta decizie, CCR a stabilit, de facto, neconstitutionalitatea sintagmei 'cu exceptia celor electorale'. Altfel spus: CCR a dispus ca si functiile alese – primar, consilier local sau judetean, parlamentar etc. – sa intre sub incidenta prevederilor art. 25 alin. 2 din Legea nr. 176/2010”, a detaliat fostul judecator si membru CSM.

Incheiem, asteptand sa vedem cat de repede va introduce Primaria Sectorului 1 – condusa acum de catre PNL-istul George-Cristian Tuta – actiune in instanta impotriva Clotildei Armand, pentru a recupera de la fosta primareasa cei 18.720 de lei despre care ANI sustine ca reprezinta foloasele necuvenite rezultate din starile de incompatibilitate si conflict de interese.

Prezentam minutele celor doua instante (dosar nr. 8199/2/2022):

- decizia ICCJ:

„Respinge recursul declarat de recurenta-reclamanta Clotilde Marie Brigitte Armand impotriva sentintei nr. 389 din 11 martie 2024 pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal – si recursul declarat de recurenta reclamanta impotriva aceleiasi sentinte, in ceea ce priveste solutia de respingere a cererii de sesizare a Curtii Constitutionale, ca nefondate.

Definitiva. Pronuntata astazi, 11 decembrie 2024, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei”;

- sentinta CAB nr. 389-2024:

„Respinge ca inadmisibila cererea reclamantei de sesizare a Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 25 alin. (1), (3), (4) si (5) din Legea nr. 176/2010.

Admite cererea reclamantei de sesizare a Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003 si art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010. Sesizeaza Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003 si art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 prin raportare la prevederile art. 1 alin. (5), art. 15 alin. (1), art. 20 alin. (1) si (2), art. 21 alin. (3), art. 24 alin. (1), art. 52 alin. (1) si art. 53 alin. (2) teza a II-a din Constitutia Romaniei.

Respinge ca neintemeiata cererea reclamantei de suspendare a judecatii cauzei pana la pronuntarea de catre Curtea Constitutionala asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003 si art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, cu privire la care s-a admis cererea de sesizare.

Respinge ca inadmisibila cererea reclamantei de sesizare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Respinge ca neintemeiata exceptia tardivitatii invocarii unor noi critici cu depasirea termenului prevazut de art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, exceptie ridicata de catre parata.

Respinge ca neintemeiata contestatia, astfel cum a fost completata, formulata de catre reclamanta ARMAND CLOTILDE-MARIE-BRIGITTE in contradictoriu cu parata AGENTIA NATIONALA DE INTEGRITATE.

Cu drept de recurs in termen de 48 de ore de la data pronuntarii hotararii in privinta solutiei de respingere ca inadmisibila a cererii reclamantei de sesizare a Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 25 alin. (1), (3), (4) si (5) din Legea nr. 176/2010, cererea de recurs urmand a se depune la Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a IX-a de Contencios Administrativ si Fiscal –, sub sanctiunea nulitatii.

Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la data comunicarii hotararii in privinta celorlalte solutii, cererea de recurs urmand a se depune la Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a IX-a de Contencios Administrativ si Fiscal –, sub sanctiunea nulitatii. Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor de catre grefa instantei astazi, 11.03.2024”.