Autoritatile de la Bucuresti nu au ce face decat sa recunoasca faptul ca Elena Udrea a fost condamnata in dosarul “Gala Bute” de o judecatoare fara juramant depus, in speta Florentina Dragomir de la ICCJ, aspect care atrage potrivit tezei publicate chiar de Dragomir nulitatea numirii in functie, deci automat nulitatea numirii tuturor actelor depuse de respectivul judecator (click aici pentru a citi). Practic, autoritatile de la Bucuresti nu le pot trimite judecatorilor din Bulgaria din cazul extradarii Elenei Udrea, care au cerut detalii privind lipsa juramantului judecatoarei Florentina Dragomir, decat acelasi raspuns pe care l-au trimis si autoritatilor din Grecia in cazul extradarii miliardarului Benjamin (Beny) Steinmetz. O extradare pe grecii au refuzat-o pe motiv ca lui Steinmetz i s-a incalcat dreptul la un proces echitabil atunci cand a fost judecat de o judecatoare fara juramant.

Astfel, potrivit deciziei Curtii de Apel din Atena din 30 martie 2022 (atasata la finalul articolului), Inalta Curte de Casatie si Justitie a recunoscut lipsa juramantului judecatoarei Florentina Dragomir (situatie dezvaluita in exclusivitate anul trecut de Lumea Justitiei – click aici pentru a citi), dar a incercat sa pareze sustinand ca toate contestatiile formulate pe aceasta problema au fost respinse. Un raspuns nesatisfacator, dupa cum judecatorii de la Curtea de Apel din Atena au stabilit.

Mai mult, potrivit aceleasi hotarari a Curtii de Apel Atena, nu a existat niciun moment in care statul roman sa nege ca Florentina Dragomir (intre timp iesita la pensie) nu a depus juramant la investirea in functie, ceea ce echivaleaza, asa cum judecatorii greci au decis, cu afectarea esentei dreptului la o instanta legal constituita.

Asadar: de ce ar gandi altfel judecatorii bulgari?

Prezentam fragmentul din hotararea Curtii de Apel Atena din cazul Steinmetz referitor la lipsa juramantului judecatoarei Florentina Dragomir:

“Cu toate acestea, exista o incalcare a drepturilor fundamentale ale persoanei solicitate si in special ca dreptul la un proces echitabil a fost deja incalcat (articolul 47 § 2 din Carta), intrucat in componenta Curtii care a condamnat-o a participat un judecator care nu a depus juramantul legal inainte de a-si prelua atributiile, in timp ce in cazul extradarii acesteia catre autoritatile romane, incalcarea articolului 4 din Carta (articolul 3 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului) este iminenta, intrucat va fi supusa persoana solicitata unui tratament inuman si degradant din cauza conditiilor de detentie.

In special, raspunsul autoritatilor romane (conform caruia afirmatia persoanei solicitate potrivit careia instanta de judecata a fost constituita in mod nelegal a fost contestata si respinsa de instantele nationale) nu este satisfacator. Se precizeaza ca, de regula, hotararea instantelor statului emitent este pe deplin respectata si de necontestat, asa cum s-a intamplat cu efectuarea unui control intern la Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la conditiile tragerii la sorti si prezentarea cauzei persoanei solicitate in fata Sectiei penale specifice a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care a fost acceptata, fara alte formalitati, de prezentul Consiliu (a se vedea decizia nedefinitiva a acestui Consiliu). In speta, insa, autoritatile romane, desi li s-a adresat o intrebare specifica, nu au raspuns, asa cum ar fi trebuit sa faca, in mod similar, in mod specific, mentionand, desi pe scurt, pentru ce motive este lipsita de temeinicie afirmatia de mai sus a persoanei solicitate, nefiind suficienta explicatia respingerii.

De retinut ca decizia mentionata nu fusese scrisa clar si citet pana la data de 24.02.2022 (a se vedea raspunsul nr. 374/24.02.2022 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la cererea relevanta a persoanei solicitate), astfel incat cererea sa poata fi revizuita. Dimpotriva, se dovedeste prin actul depus de persoana solicitata, provenit de la Inalta Curte de Casatie si Justitie din Romania, care este – conform raspunsului statului emitent – si organul care gestioneaza datele judecatorilor si procurorilor, ca nu exista in dosarele sale depunere de juramant a judecatoarei Florentina Dragomir, desi legea nationala romana (articolul 34 din Legea 303/2004) prevede si depunerea juramantului judecatorilor inainte de intrarea in functie si anularea, ca o consecinta juridica, a refuzului de a depune juramantul.

Aceasta nedepunere a [juramantului din partea] judecatorului nu este contrazisa de niciun alt element, cu atat mai putin contrazis de raspunsurile statului emitent, si constituie o incalcare vadita a dreptului intern roman si un viciu in numirea acelui judecator de o asemenea gravitate, incat afecteaza insasi esenta dreptului la o instanta legal constituita. Avand in vedere situatia personala a persoanei solicitate, natura infractiunii, contextul real al MEA (n.r. mandatul european de arestare) in cauza, respectiv obiectul cauzei aflate pe rolul nostru (revendicarea bunurilor fostei familii regale din Romania) si interesul autoritatii statului roman fata de cauza respectiva, afirmatia persoanei solicitate conform careia cauza sa a fost judecata de o instanta care nu era compusa dintr-un complet legal, cu incalcarea dreptului sau la un proces echitabil, examinata in doua etape si, in conformitate cu criteriile stabilite de jurisprudenta CJUE, aceasta este considerata intemeiata (a se vedea cu privire la acest aspect cea mai recenta hotarare a Marii Camere a CJUE din 22 februarie 2022 in cauzele conexe C-562/21 PPU si C-563/21 PPLI Openbaar Ministerie)”.

* Cititi aici integral decizia Curtii de Apel Atena prin care extradarea miliardarului Beny Steinmetz a fost refuzata pe motiv ca, la fel ca Elena Udrea, a fost judecat de judecatoarea ICCJ Florentina Dragomir fara juramant depus, incalcandu-se dreptul la un proces echitabil