Sunt slabe sanse ca proiectul de lege privind modificarea pensiilor de serviciu ale magistratilor – atat in ceea ce priveste cuantumul, cat si in ceea ce priveste conditiile de pensionare – sa fie votat in Parlament (in sesiunea care incepe in februarie 2023) in forma in care a fost adoptat de Guvernul Romaniei in sedinta de miercuri, 28 decembrie 2022. Iar asta din cauza mai multor probleme existente in proiect, identificate nu doar de Consiliul Legislativ (click aici pentru a citi), ci chiar de ministrul Justitiei Catalin Predoiu (foto).

Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate adresa pe care Catalin Predoiu a trimis-o catre Ministerul Muncii, in care atrage atentia asupra anumitor prevederi din proiectul de lege. Astfel, prin adresa din 23 decembrie 2022 (vezi facsimil), ministrul Justitiei i-a inaintat ministrului Muncii Marius Budai mai multe propuneri referitoare la proiectul de lege care modifica Legea 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, si care schimba conditiile de pensionare si cuantumul pensiilor (click aici pentru a citi).

Spre exemplu, Predoiu il instiinteaza pe Budai ca reducerea brusca a vechimii din alte profesii juridice care sa fie avuta in vedere la pensionare va produce instabilitate in sistemul judiciar, in conditiile in care 40% dintre magistrati au si alte vechimi decat cele de judecator si procuror. In acest sens, pentru iesirea la pensie, ministrul Justitiei propune o vechime minima de 15 ani doar ca judecator si procuror, iar pentru restul vechimii de pana la 25 de ani sa fie luate in calcul perioadele in care magistratii au activat in alte profesii juridice de care se tine cont in actuala lege.

De asemenea, o alta observatie importanta a lui Predoiu priveste mult discutata recalculare a pensiilor magistratilor aflate deja in plata. Astfel, ministrul Justitiei avertizeaza ca o asemenea masura ar putea fi declarata neconstitutionala de catre CCR, pe motiv ca incalca principiul neretroactivitatii, dar si principiul independentei justitiei.

Iata un fragment din adresa pe care ministrul Justitiei Catalin Predoiu a trimis-o la Ministerul Muncii:

“La art. II, avand in vedere ca magistratii care au si alte vechimi decat cele de judecator si procuror sunt intr-un procent semnificativ (circa 40%), iar eliminarea intempestiva a acestor vechimi ar afecta stabilitatea sistemului judiciar in ansamblul sau, propunem o alta forma a textului tranzitoriu, pentru a da eficienta vechimii care pana la acest moment a fost acceptata prin lege, astfel:

'Pentru o perioada de 10 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi, pentru acordarea pensiei de serviciu va fi avuta in vedere o vechime de minim 15 ani numai in functiile prevazute la 211, iar restul vechimii de pana la 25 de ani sa poata fi indeplinit prin luarea in calcul a vechimii in functiile prevazute de legea anterioara pentru acordarea pensiei de serviciu' (prevazute in priect in tabelul de la art. II, mai putin functia de 'notar', care nu a constituit nici pana acum vechime pentru obtinerea pensiei de serviciu).

(…)

Cu privire la recalcularea pensiilor aflate in plata, se pot identifica critici de neconstitutionalitate referitoare la:

-afectarea principiului neretroactivitatii legii si, implicit, a principiului tempus regit actum, in sensul ca legea noua nu ar putea afecta cuantumul pensiilor de serviciu stabilite anterior intrarii sale in vigoare, deci pentru care s-au emis decizii de pensionare anterior intrarii in vigoare a legii noi. In legatura cu aceasta critica, raportandu-ne strict la principiul neretroactivitatii legii, aratam ca in jurisprudenta Curtii Constitutionale exista decizii unde se retine expres ca recalcularea pensiilor de serviciu nu reprezinta o afectare a acestui principiu (Deciziile nr. 871/2010 si 873/2010), dar si decizii in sens contrar (Deciziile nr. 375/2005, nr. 736/2006, nr. 343/2020 par. 21, nr. 810/2019 par. 51 si 57 etc).

-incalcarea principiului independentei justitiei, cunoscut fiind ca, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, independenta judecatorilor si a procurorilor include si componenta financiara, cea a salariului si a pensiei, iar afectarea in orice mod a acestora ar purtea constitui o afectare a insasi independentei justitiei (Decizia nr. 873/2010 si Decizia nr. 900/2020 etc).

In jurisprudenta Curtii Constitutionale, aceasta a analizat din mai multe perspective pensia de serviciu a magistratilor, raportandu-se la dispozitii legale prin care aceasta fie era abrogata (prin art. 198 din Legea privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, prin care se abroga art. 103 din Legea nr. 92/1002, republicata), fie era eliminata (prin recalcularea ei potrivit regulilor din sistemul public de pensii prin Legea nr. 119/2010), fie era redusa la un nivel atat de mic incat echivala cu anularea acesteia (impozitarea pensiilor de serviciu prin Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal).

Curtea Constitutionala a facut referire expresa la faptul ca pensiile de serviciu trebuie sa fie cat mai apropiate de nivelul remuneratiei din timpul activitatii, aceasta fiind o garantie instituita initial la nivelul Cartei Europene a Judecatorilor, dar care a dobandit valoare constitutionala, in ideea de stabilitate financiara a magistratilor.

Principiul apropierii cuantumului pensiei de serviciu de remuneratia din timpul activitatii, ca garantie a independentei justitiei, nu inseamna faptul ca pensia trebuie sa depaseasca nivelul veniturilor din activitate sau ca nu se pot realiza, prin lege, ajustari ale cuantumului pensiei in situatiile in care acesta depaseste un nivel rezonabil (prin comparatie si cu nivelul pensiei din sistemul public) sau cand resursele financiare ale bugetului nu mai permit sustinerea unor pensii mai mari decat salariul unei persoane in functie, ajustari care sa asigure inclusiv un nivel similar al cuantumului pensiei intre cei care se pensioneaza ulterior schimbarii modului de calcul si cei care s-au pensionat anterior acestui moment (desigur in conditii similare de pensionare), pentru respectarea principiului nediscriminarii si pentru evitarea unor litigii avand ca obiect discriminarea intre pensionari aflati in aceeasi situatie juridica. In orice caz, acest cuantum recalculat sau ajustat trebuie sa respecte cerintele rezultate din jurisprudenta Curtii Constitutionale mai sus citata, afectarea sa nu fie atat de mare incat sa duca la anularea pensiei de serviciu sau desfiintarea acesteia.

Mai mult, recalcularea propusa la art. III din proiect, precum si reducerea cuantumului pensiilor de serviciu prin art. I-IX din proiect trebuie sa aiba in vedere respectarea raportului dintre noile prevederi legale si efectele principiului contributivitatii, conform caruia fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite. Astfel, avand in vedere jurisprudenta CCR (Decizia nr. 900/2020), apreciem ca, in masura in care recalcularea pensiilor potrivit art. III si calcularea pensiilor potrivit art. IV-IX vizate de prezentul proiect de act normativ vizeaza pensiile contributive deja stabilite, sunt create premisele unor vicii de neconstitutionalitate prin raportare la principiul neretroactivitatii legii, intrucat pensia contributiva odata fixata nu mai poate fi ulterior modificata din punctul de vedere al cuantumului sau, in sensul reducerii acestuia”.

* Cititi aici proiectul de lege adoptat de Guvern privind modificarea pensiilor de serviciu ale magistratilor