Romania este condusa de un presedinte mincinos. Iar cel care confirma aceasta stare de fapt este insusi presedintele Klaus Iohannis (foto). In disperarea sa de a destabiliza PSD, pentru a-si pune din nou “Guvernul meu”, Iohannis a revenit la o tema veche: cea a penalilor. Presedintele a facut din nou aceleasi alegatii cu privire la faptul ca in fruntea tarii nu se pot afla “penali” si ca in Guvern trebuie sa se afle oameni integri, dar a mai facut o remarca. O remarca mincinoasa. Mai exact, Iohannis, care s-a erijat in cei trei ani de mandat in sageata Sistemului care a condus Romania cu arma catuselor, a sustinut ca nu a fost “suspectat” in dosare penale.

Concret, vorbind joi, 12 octombrie 2017, despre “penalii” din Guvern, jurnalista Andreea Dumitrache de la Antena 3 i-a atras atentia lui Iohannis ca el insusi a fost intr-o asemenea situatie. A avut loc urmatorul dialog:

“Reporter: Cu tot respectul, si dumneavoastra ati fost suspectat

Iohannis: Cu tot respectul, nu am fost suspectat”.

In realitate lucrurile stau cu totul si cu totul altfel. Klaus Iohannis a fost un “penal” si a fost chiar in anii in care romanii incepeau sa auda de el, in anii in care se visa premierul Romaniei. Dovada a fost publicata de Lumeajustitiei.ro in urma cu un an, in octombrie 2016, cand am prezentat o ordonanta DNA, scoasa la iveala de jurnalistul jurnalistul Marius Albin Marinescu, directorul revistei Justitiarul din Sibiu, autor al numeroase dezvaluiri despre actualul presedinte.

Dovada imposturii

Astfel, asa cum am aratat in octombrie 2016, in articolul “KLAUS von MUNCHHAUSEN”, actualul presedinte al Romaniei, a fost urmarit penal si a avut dosare la DNA. Reiese acest lucru chiar dintr-un document oficial al DNA. Dintr-o adresa pe care procurorii DNA Doru Tulus si Claudia Rosu i-au trimis-o jurnalistului Albin Marinescu, in 12 mai 2010. In respectiva adresa, Tulus si Rosu confirma faptul ca Iohannis a avut nu un singur dosar, ci doua, care au fost conexate. In septembrie 2009, actualul presedinte, invinuit pe atunci, a primit scoatere de sub urmarire penala pentru infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata si neinceperea urmaririi penale pentru infractiunile de neglijenta in serviciu si abuz in serviciu. De asemenea, DNA a dispus disjungerea cauzei si declinarea competentei in favoarea Parchetului Curtii de Apel Alba Iulia, unde din cate stim la acea vreme adjunct era actualul sef PICCJ Augustin Lazar, in vederea continuarii cercetarilor fata de Iohannis pentru infractiunile de evaziune fiscala in forma omisiunii, in tot sau in parte, a evidentierii, in actele contabile ori in alte documente legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate) si abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave. Din informatiile noastre, dosarul de la Parchetul Curtii de Apel Alba Iulia a fost la randul sau inchis.

Iata adresa procurorului DNA Doru Tulus si Claudia Rosu (vezi facsimil mai jos):

„In atentia d-lui Marius Albin Marinescu

In referire la solicitarile dumneavoastra privind stadiul cercetarilor in care se afla dosarele penale nr. 270/P/2006 si 5/P/2007, va facem cunoscut faptul ca, urmare conexarii acestora si definitivarii cercetarilor, in temeiul dispozitiilor art. 249 alin. 1, art. 11, pct. 1, lit. b, art. 10, lit. d din Cpp; art. 228 alin. 4 rap. la art. 10 lit. d din Cpp; art. 38 din Cpp si art. 42-45 din Cpp, prin Ordonanta nr. 270/P/2009 din 24.09.2009 s-au dispus urmatoarele:

-scoaterea de sub urmarire penala a inv. Iohannis Klaus Werner pentru infractiunea prev. si ped. de art. 248 ind. 1, rap. la art. 248 C. Pen; (pct. 1 din Ordonanta)

-scoaterea de sub urmarire penala a inv. Nicola Iordan pentru infractiunea prev. si ped. de art. 248 C. Pen; (pct. 1)

-neinceperea urmaririi penale fata de Iohannis Klaus Werner, Nicola Iordan si Nistor Dorin pentru infractiunile prev. de art. 248, art. 246 din C.pen., respectov art. 26 rap. la art. 248 C.pen si art. 26 rap. la art. 246 C.pen (pct. 2);

-disjungerea cauzei si declinarea competentei de solutionare in favoarea Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, in vederea continuarii cercetarilor fata de invinuitii/faptuitori, astfel: Bucsa Radu Gabriel, notar public, pentru art. 289 C.pen., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., 26 rap. la art. 215 alin. 1 si 2 C.pen, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., art. 26 rap. la 291 C.pen, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. (pct. 1), Iohannis Klaus Werner, Nicola Iordan, Giura Mircea, Tanea Maria, Irimie Cornelia, Tuluc Gheorghe, pentru infractiunea prev. de art. 249 alin. 2 C.pen. (pct. 1); Iohannis Klaus Werner pentru infractiunea prev. de art.9 lit.b din Legea nr. 241/2005 (pct. 2); Nistor Dorin, pentru art.264 C.pen.; Suciu Dorin, pentru art. 291 C.pen.; art. 26 rap. la art. 215 alin. 1 si 2 C.pen., art. 264 C.pen., Braune Stephan Max Iohannes, pentru art. 221 C.pen, cu aplic. Art. 41 alin. 2 C.pen. (pct. 1)”.

Minciuna cu buna stiinta

Tot la acea vreme aratam ca Iohannis nu poate sustine ca nu a avut dosar penal si ca nu a fost niciodata urmarit penal, asa cum nu poate sustine nici ca nu a stiut despre faptul ca a fost invinuit si ca a avut dosar penal. Iar asta intrucat Codul de procedura penala prevede ca o persoana este instiintata de inceperea urmaririi penale impotriva sa si de acordarea calitatii de invinuit (in prezent suspect), dar si de scoaterea de sub urmarire penala.

Potrivit dispozitiilor procesual penale in vigoare la data emiterii ordonantei nr. 270/P/2009 din 24.09.2009 (art. 249 VCPP redat mai jos), solutia de scoatere de sub urmarire penala nu poate fi dispusa decat daca in cauza exista invinuit sau inculpat: “Scoaterea de sub urmarirea penala are loc cand se constata existenta vreunuia dintre cazurile prevazute in art. 10 lit. a) -e) si exista invinuit sau inculpat in cauza”. Cu alte cuvinte, poate fi scoasa de sub urmarire penala doar o persoana urmarita penal (adica un „penal”, cum ar spune presedintele Romaniei).

Aratam atunci si ca Iohannis nu avea cum sa nu stie despre calitatea avuta in dosar, fiind incunostintat oficial de cel putin doua ori in legatura cu acuzatiile care i se aduc.

Mai intai, parchetul i-a comunicat inceperea urmaririi penale si calitatea de invinuit. Tot atunci, i-au fost explicate drepturile procesuale (art. 202 din VCPP in vigoare la acea data prevede ca:

„Organul de urmarire penala este obligat sa explice invinuitului sau inculpatului, precum si celorlalte parti drepturile lor procesuale”.

Apoi, Klaus Iohannis a luat din nou cunostinta despre existenta dosarului penal in momentul in care parchetul a dispus fata de el scoatere de sub urmarire penala sub aspectul infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata si disjungerea cauzei la PCA Alba Iulia in vederea continuarii cercetarii „pentru infractiunea prev. de art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005” (evaziune fiscala in forma omisiunii, in tot sau in parte, a evidentierii, in actele contabile ori in alte documente legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate) si “art. 249 alin. (2) C.pen.” din Vechiul Cod penal (abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave).

Art. 249 din Vechiul Cod de Procedura Penala prevede ca:

„Scoaterea de sub urmarirea penala are loc cand se constata existenta vreunuia dintre cazurile prevazute in art. 10 lit. a)-e) si exista invinuit sau inculpat in cauza” si, de asemenea, ca:

„dispozitiile art. 246 (care spune ca 'Procurorul instiinteaza persoanele interesate despre incetarea urmaririi penale') se aplica in mod corespunzator”.

Iohannis la fel de “penal” ca Shhaideh

Lucrurile sunt asadar clar. Iohannis a fost urmarit penal si a avut dosar. Adica a fost la fel de “penal” precum Sevil Shhaideh, sa spunem. Caci si Sevil Shhaideh are dosar la DNA si este urmarita penal, avand calitatea de “suspect”, corespondentul “invinuitului” din vechiul Cod penal. Iar Sevil Shhaideh poate primi la randul ei scoatere de sub urmarire penala, asa cum a primit in 2009 actualul presedintele Klaus Iohannis.

Iohannis insusi a recunoscut ca a fost “invinuit”

In alta oridine de idei este total de neinteles de ce Klaus Iohannis sustine ca nu a fost “suspectat” in dosare penale, in conditiile in care el insusi a recunoscut ca a fost “invinuit”. Astfel, dezvaluirile din Lumeajustitiei.ro despre dosarul lui Iohannis de la DNA au fost dezbatute, in 28 octombrie 2016, in emisiunea Subiectiv realizata de jurnalistul Razvan Dumitrescu de la Antena 3. Cu acea ocazie, Administratia Prezidentiala, prin intermediul purtatoarei de cuvant Madalina Dobrovolschi Puscalau, a transmis doua replici. Doua replici prezentate in articolul “N-A FOST MINCINOS DESTUL, PANA N-A FOST SI FUDUL” prin care Iohannis s-a faultat singur si s-a dat de gol.

In prima replica, purtatoarea de cuvant a lui Iohannis transmitea ca informatiile privind faptul ca presedintele a fost urmarit penal sunt false. Totodata, se preciza, cu extrem de multa siguranta, ca Iohannis nu a fost niciodata urmarit penal.

Prezentam replica nr. 1:

“In legatura cu speculatiile vehiculate astazi in spatiul public, precizez ca sunt informatii complet false. Pentru corecta informare a opiniei publice, reiau ceea ce presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis, a declarat in repetate randuri si anume ca nu a fost niciodata urmarit penal. Desigur, de-a lungul anilor, au fost o serie de 'oameni de bine' care au formulat diverse plangeri si sesizari impotriva domniei sale. In astfel de situatii, este obligatoriu pentru procurori sa faca verificari. In urma acestor verificari, toate aceste plangeri si sesizari au fost infirmate de procurori, ceea ce inseamna ca niciodata, in niciunul dintre cazuri, domnul presedinte nu a fost pus sub urmarire penala”.

La scurt timp dupa prima replica, jurnalistul Razvan Savaliuc, senior editor al Lumeajustitiei.ro, a fost contactat de Antena 3, iar in interventia sa telefonica a destramat intreaga minciuna prezidentiala si toate alegatiile din replica lui Iohannis. Razvan Savaliuc a explicat faptul ca nicio persoana nu poate primi scoatere de sub urmarire penala, fara ca impotriva acesteia sa se fi inceput urmarirea penala. De asemenea, senior editorul Lumeajustitiei.ro a subliniat si un aspect extrem de important. Acela ca in ordonanta DNA din 2009 Iohannis aparea cu calitate de invinuit. Adica de urmarit penal. Este vorba de prescurtarea inv. despre care vorbeam mai sus.

Dupa cateva minute de la interventia lui Razvan Savaliuc, Administratia Prezidentiala i-a transmis jurnalistului Razvan Dumitrescu de la Antena 3 o noua reactie. O reactie care practic l-a infundat pe Iohannis. In cea de-a doua replica, Iohannis a sustinut ca, atentie, nu a fost niciodata inculpat, ci doat invinuit. Or, invinuit exact asta inseamna: persoana fata de care s-a declansat urmairea penala. Ceea ce Iohannis sustinea ca nu s-a intamplat in cazul sau. Ca sa nu mai spunem ca nimeni nu a afirmat vreodata ca Iohannis ar fi fost inculpat.

Cea de-a doua replica vine sa confirme practic miniciuna lui Iohannis, care a sustinut ca nu a fost urmarit penal niciodata.

Prezentam replica nr. 2:

“Presedintele nu a avut calitatea de inculpat in dosarele respective, ci doar de invinuit, care este in penal notiunea generala pentru orice persoana impotriva careia se face o plangere penala.

Impotriva presedintelui nu s-a pus in miscare niciodata o actiune penala”.

Practic, prin cea de-a doua reactie, Admnistratia Prezidentiala a incercat sa dezinformeze sustinand ca orice persoana impotriva careia se formuleaza o plangere penala are calitate de “invinuit”. Nimic mai fals. Si nu o spunem noi, ci Codul de procedura penala.

Iata cum stau lucrurile de fapt. Potrivit Codului de procedura penala de la 1968 (vechiul CPP), cel in vigoare la data ordonantei DNA din 2009 referitoare la Iohannis, persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala se numeste invinuit cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa. Odata pusa in miscare actiunea penala, invinuitul dobandeste calitatea de inculpat. Prin urmare, calitatea de urmarit penal este o caracteristica tipica deopotriva invinuitului si inculpatului.

Invinuitul este definit ca „persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala” (art. 229 VCPP - „Persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala se numeste invinuit cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa”).

In actuala reglementare (Codul de procedura penala din 2014) s-a renuntat la termenul de invinuit, in favoarea celui de suspect. Suspectul este definit la art. 77 NCPP ca fiind „Persoana cu privire la care, din datele si probele existente in cauza, rezulta banuiala rezonabila ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala”.

Inculpatul este definit ca „persoana impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala” (art. 23 VCPP - „Persoana impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala este parte in procesul penal si se numeste inculpat”.

Spre deosebire de invinuit si de inculpat, faptuitorul nu are calitate de urmarit penal. Desi vechiul (si nici noul) Cod de procedura penala nu defineste in concret faptuitorul, in terminologia de specialitate acesta este in general descris ca „persoana care a savarsit sub orice forma o fapta prevazuta de legea penala (autorat, coautorat, complicitate, tentativa, instigare etc.) si impotriva careia nu a inceput urmarirea penala”.

Cand in cauza nu exista invinuit/ inculpat, ci doar faptuitor, se efectuau asa-numitele acte premergatoare, faza preliminara de investigare care preceda urmarirea penala si la care s-a renuntat odata cu adoptarea NCPP, la 1 februarie 2014. Potrivit art. 224 alin. (1) VCPP, actele premergatoare erau efectuate in vederea inceperii urmaririi penale: „(1) In vederea inceperii urmaririi penale, organul de urmarire penala poate efectua acte premergatoare”.

Iohannis nu a fost si nu este “penal”

In final, reluam ceea ce i-am transmis lui Iohannis si in octombrie 2016, cu ocazia prezentarii ordonantei DNA in care figura cu calitatea de “invinuit”. Lumeajustitiei.ro nu a pus in niciun moment in discutie vinovatia sau nevinovatia lui Klaus Iohannis si sublinem ca, din punctul nostru de vedere, actualul presedinte nu este “penal” si nu a fost “penal”, in pofida faptului ca a avut calitatea de invinuit, adica de urmarit penal. Asa cum “penali” nu sunt nici cei care au dosare, nici cei fata de care s-a inceput urmarirea penala, nici cei care au fost trimisi in judecata. “Penali” nu sunt nici macar cei care au suferit condamnari in prima instanta.

Aceasta, intrucat pana la pronuntarea unei condamnari definitive, orice persoana trebuie sa se bucure de prezumtia de nevinovatie. Iar aceasta prezumtie se aplica inclusiv politicienilor.