Lumea Justitiei publica in premiera Protocolul incheiat in februarie 2014 - tinut la secret pentru opinia publica – prin care PICCJ, ANAF si IGPR au stabilit cu de la sine putere, pe langa lege, cum sa actioneze conjugat pentru pretinsa “combatere a evaziunii fiscale si a fraudelor fiscale si vamale”. Trebuie amintit ca din 2014 si pana in prezent, peste 300 de inspectori ai ANAF au fost detasati la marile parchete (PICCJ si parchetele de curti de apel) pentru a lucra cot la cot cu procurorii insarcinati cu fraudele fiscale, colaborare care desi a avut la baza niste ordonante abuzive, date in guvernarile anterioare, a u incalcat grav Drepturile Omului si principiile de baza ale Dreptului.

Daca textele de lege nu clarificau multe lucruri, Protocolul semnat in februarie 2014, care a perfectionat metodele aberante de lucru, a fost semnat de urmatorii:

- din partea PICCJ de fostul procuror general Tiberiu Nitu;

- din partea ANAF de fostul presedinte Gelu Stefan Diaconu;

- din partea IGPR de fost inspector general chestorul Petre Toba;

Una din cele mai grave practici, contrare ideii de proces echitabil, era ca ANAF sesiza parchetele, procurorii anume desemnati (pusi cu mana si controlati de SRI) mestereau dosarul si aplicau sechestre si alte masuri asiguratorii, iar inspectori ANAF detasati la parchete (care lucrau in birourile puse la dispozitie de procurori) realizau “probele” ori “verificarile”, adica spuneau ei cine e vinovat si pentru ce anume. De multe ori ANAF avea dublu rol, sesiza parchetul si lucra si la probatoriu.

Evident ca firmele romanesti (caci firmele straine erau invariabil ocolite) nu aveau nicio scapare cand intrau in acest malaxor, iar judecatorii investiti cu aceste dosare erau practic prostiti si obligati sa valideze masurile asiguratorii sau chiar sa procedeze la arestari, pe baza materialului probator astfel incropit.

Anchete derulate in stare de incompatibilitate majora

Apare de neacceptat ca ANAF sa faca sesizarile penale, si tot el sa faca “probele” in acuzare. Iar procurorii care aveau obligatia sa asigure legalitatea procesului si sa asigure respectarea drepturilor procesuale potrivit dreptului european - care era in contradictie cu ordonantele si protocoalele secrete si deci prima legislatia europeana potrivit art. 20 (2) din Constitutie - lucrau cot la cot, in aceleasi birouri, cu inspectorii ANAF detasati la parchete. Deci parte in procese impotriv afirmelor romanesti, ANAF lucra intr-o tovarasie “di granda” cu procurorii de caz.

Grupul de paraditori fiscali nu se limitau doar la acest mod de lucru contrar normelor CEDO, dar mai faceau si PLANURI DE ACTIUNE si ECHIPE OPERATIVE, faceau liste cu firme romanesti care trebuiau asaltate, dupa care treceau la “destructurarea” acestor societati. Suntem convinsi ca au existat firme care au facut evaziune fiscala, la fel cum avem convingerea ferma ca multi agenti economici au fost efectiv executati si falimentati premeditat de acest sistem aberant, patronat la varf de Serviciul Roman de Informatii (care cica apara Constitutia), care la randul lui avea protocoale secrete incheiate cu PICCJ si cu ANAF si care a detasat zeci de ofiteri SRI, sub acoperire, in structurile ANAF.

Mai mult, in multe cazuri, pe baza unor simple sesizari, atunci cand aveau cheful sau interesul, procurorii ordonau inspectorilor ANAF sa faca controale si verificari fiscale la firmele romanesti, vanatoarea fiscala cu controale interminabile fiind intretinuta atat de gruparile din parchete, cat si de gruparile din ANAF (ambele grupari fiind controlate la randul lor de SRI).

Repetam, chiar daca au existat cateva ordonante de guvern ilegale, procurorii care au operat in aceste echipe operative si pe baza protocolului din 2014 stiau ca acest sistem de lucru contravine Drepturilor Omului si ca existau incompatibilitati majore in modul de lucru, mai ales ca ANAF in multe situatii facea plangerile penale, se constituia parte civila, dar facea si probatoriul. In plus, procurorii lucrau in aceleai birouri cu inspectorii fiscali ai ANAF care faceau plangerile si verificarile, bitoruri situate chiar in incinta marilor parchete (vezi foto).

Curtea Constituionala a declarat neconstitutionale practicile PICCJ – ANAF

Redam in continuare comunicatul Curtii Constitutionale din 29 ianuarie 2019:

“In ziua de 29 ianuarie 2019, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.d) din Constitutia Romaniei, al art.11 alin.(1) lit.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere.... si a admis: exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.233/1 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala si ale art. 350 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala (…) Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si instantei de judecata care a sesizat Curtea Constitutionala, respectiv Tribunalul Bucuresti - Sectia I penala”. (Toate amanuntele despre Decizia CCR le puteti citi dand click aici)

Cititi in continuare Protocolul ilegal dintre PICCJ – ANAF – IGPR: