Intr-o tara in care ministru al Justitiei e Raluca Pruna, discutia despre „drepturile omului este un lux teoretic”. Dar ce sa ne mai miram? Era previzibil sa se ajunga la asa ceva. Dupa prestatia jalnica a doamnei Guseth in fata comisiei parlamentare, prestatia doamnei Pruna a fost precum gargara cu ceai de musetel pentru a scapa de „microbii” antevorbitoarei. Dupa trei luni de la instalarea Guvernului Ciolos, doamna Pruna pare sa fie contaminata cu bacteria macovista ramasa pe scaunul de ministru. Mai agresiva ca E-coli.

Prima decizie navalnica a doamnei Pruna a fost aceea de a incerca sa abroge dreptul detinutilor la munca intelectuala, astfel ca a reusit suspendarea prevederii prin care detinutii care scriu carti sa nu mai beneficiaze de cele 30 dezile/carte scazute din pedeapsa la liberarea conditionata. Onor CSM i-a tinut isonul si s-a conformat.

Intr-o tara in care prim-ministru este inginer agronom, e cam greu sa o altoiasca pe Pruna. Oricate „emanatii” aberante, pe langa lege, ar face. El e specialist in horticultura... dar, se pare ca prunul asta de la Justitie e soi rau si greu de curatat de daunatori.

Ca atare, a folosit pamantul fertil al interceptarilor pentru a insamanta in „campul tactic” o ordonanta neconstitutionala, ca sa mai rasara niste „centre” de interceptari. Asa a inteles ca e bine, si necesar, si urgent dupa decizia CCR. CSAT s-a transformat, astfel, si in Legislativ si Executiv, ambele la un loc. Este nevoie, acum, de sesizarea CCR de catre Avocatul Poporului, pentru ca aceasta ordonanta care incalca Legea fundamentala sa nu ajunga sa produca efecte. Altfel, societatea o va lua si mai razna, iar efectele vor fi si mai greu de contracarat.

Dincolo de efervescenta societatii de dupa Decizia CCR in materia interceptarilor, ministrul Justitiei este obligat sa contracareze decizia-pilot pregatita de CEDO pentru Romania in materia executarii pedepselor si a sistemului penitenciar in ansamblul sau. Cu toate ca, de ani de zile, presa a semnalat gravele disfunctionalitati si incalcarea drepturilor omului in penitenciare, imaginea puscariilor patriei pe dinafara si pe dinauntru a ramas neschimbata. Supraaglomerarea este doar una dintre problemele majore. Tratati mai rau decat vitele in staul, detinutii sunt indobitociti, statul nu are mecanismele prin care sa ii reintegreze, iar societatea amorfa e neinteresata de astfel de lucruri. Chiar daca nepasarea se intoarce impotriva ei. Este de datoria ministrului Raluca Pruna sa gaseasca parghiile prin care zecile de milioane de euro care ne-ar costa daca se instituie decizia-pilot sa fie alocati, mai degraba, pe proiecte de redresare a sistemului penitenciar, decat sa fie platiti condamnatilor ca sanctiune „in bloc”. Dar, in loc sa se ocupe de astfel de chestiuni de maxima urgenta, doamna Pruna ne-a spus ca drepturile omului sunt „un lux” la acest moment in Romania...

In perioada urmatoare, sigur vom asista la o avalansa de cereri de inlaturare din dosarele aflate pe rol a probelor pe motiv de neconstitutionalitate, va fi iures mare in dosare in care se pot face cereri de revizuire, va fi agitatie pe pomparea de milioane de euro in tehnica pentru interceptari la nivelul parchetelor (DIICOT si DNA). Urmeaza si alegerile.

Romania este in convulsii pentru ca nimeni nu se ocupa , de fapt, de tratarea cauzei bolilor pe care le are. In acest timp, Pruna pare bine insurubata in scaun, iar Ciolos e depasit de problemele Justitiei si incearca sa convinga cetatenii ca ceea ce face el este in folosul societatii. Se stie, insa, ca drumul spre iad e pavat cu bune intentii. Si cu declaratiile unor ambasadori din state in care respectul pentru drepturile omului nu sunt un lux, ci sacre, iar justitia e cladita pe alte reguli decat aici!

Raman, in final, niste intrebari:

Ce il opreste pe premier sa ceara revocarea ministrului Justitiei? Nu vi se pare ca Pruna e mai tare ca Ciolos? Si daca e mai tare, cine ii confera aceasta putere?