Azi si maine isi vor sustine pledoariile in fata CJUE, atat detractorii S.I.I.J., cat si aparatorul S.I.I.J., Consiliul Superior al Magistraturii prin Radu Chirita, avocatul angajat de catre C.S.M..

Desi nu ar trebui sa se intample la un asemenea nivel, din pacate este previzibila victoria detractorilor S.I.I.J., avand in vedere (cel putin) doua considerente:

1. CJUE pare ca s-a antepronuntat in momentul in care a stabilit timpi diferiti pledoariilor care vor fi sustinute de catre sustinatorii fiecarei tabere.

Astfel, pentru a-si sustine punctul de vedere, detractorii S.I.I.J. vor avea la dispozitie un timp de 6 ori mai mare, respectiv 120 minute, fata de sustinatorul Sectiei care vor avea la dispozitie doar 20 minute.

Inechitatea este crasa si este de natura a ridica mari semne de intrebare asupra corectitudinii deliberarii.

2. Din completul de judecata va face parte d-na Camelia Toader, judecatorul roman la CJUE.

Care este naivul care poate sa creada faptul ca doamna judecator Camelia Toader si-ar dori macar sa fie impartiala si sa pronunte o solutie raportat exclusiv la argumentele pertinente pro si/sau contra invocate, din moment ce si-a exprimat public opinia, in cuprinsul mesajului de solidaritate pe care l-a transmis in februarie 2019, profesorilor de la Facultatea de Drept din Bucuresti?

Pentru a spulbera orice dubiu, citez un fragment publicat de Luju.ro din mesajul de solidaritate transmis de catre doamna judecator Camelia Toader profesorilor de la Facultatea de Drept din Bucuresti, ca urmare a sprijinului acestora fata de magistratii activisti care acuzau modificarile aduse Legilor Justitiei :

„Buna ziua tuturor,

Desi sunt in plan personal de acord cu continutul (amendat) al comunicatului, nu pot semna, avand in vedere ca pe rolul CJUE sunt pendinte cauze vizand exact aceste chestiuni. Deci, argumente tinand tocmai de independenta justitiei (UE) ma impiedica sa semnez”.

Avand in vedere opinia exprimata public, fara nicio retinere, de catre doamna judecator Camelia Toader, este evident faptul ca, atat normele legale, cat si cele morale, ii impun acestui magistrat sa se abtina de la solutionarea acestei cauze, fapt care nu s-a intamplat.

Din nefericire, timpul alocat pledoariei domnului avocat Radu Chirita este prea scurt pentru ca acesta sa poata cuprinde in sustinerea orala toate grozaviile descoperite de Inspectia Judiciara la Serviciul care functiona in cadrul D.N.A..

Pentru a spera intr-o solutie pronuntata in cunostinta de cauza, ar trebui ca domnul avocat sa aiba timpul necesar pentru a prezenta, chiar daca succint, presiunea fantastica exercitata asupra judecatorilor care aveau de solutionat cauze penale “cu miza”, de catre Serviciul infiintat in cadrul D.N.A. “pe furis” prin Ordinul nr. 10, emis de catre Laura Codruta Kovesi, la data de 31.01.2014.

Probabil cel mai mare abuz, transformat in presiune la adresa judecatorilor onesti, a fost devoalat de catre Inspectia Judiciara care a descoperit mai multe dosare formate exclusiv pe motivul ca, un anumit procuror D.N.A. nu a fost de acord cu solutia pronuntata de un judecator intr-un alt dosar, fapt care este total inacceptabil intr-un stat care se vrea a fi de drept, nu “de drepti”!

Episodul de la Oradea in care procurori si ofiteri de politie judiciara de la D.N.A. Serviciul Teritorial Oradea puneau la cale ticluirea unor dosare penale judecatorilor incomozi, cu scopul de “a-i linisti”, nu doar ca nu poate fi nici uitat, nici trecut cu vederea, avand in vedere faptul ca tocmai reprezentantii Statului puneau la cale savarsirea unor infractiuni, dar trebuie adus si la cunostinta CJUE pentru ca solutia pronuntata sa fie in cunostinta de cauza.

Sustinatorul S.I.I.J. in fata CJUE, ar trebui sa aiba la dispozitie timpul necesar si pentru a releva doua aspecte deosebit de importante in economia dosarului:

In primul rand, trebuie punctat faptul ca S.I.I.J. este o structura infiintata in mod legal, structura care a fost avizata si de C.C.R., spre deosebire de Serviciul din cadrul D.N.A. care, dupa ce a fost infiintata ultra discret prin Ordinul anterior amintit, a functionat aproape un an si jumatate fara avizul Ministrului Justitiei, avand in vedere faptul ca de-abia la data de 15.05.2015 a fost aprobat Regulamentul de ordine interioara nr. 1643/C, regulament care, la art. 4 alin 2 mentiona expres acest Serviciu.

In al doilea rand, trebuie subliniat faptul ca S.I.I.J. este singura structura de Parchet independenta din punct de vedere politic, structura in care functia de conducere o ocupa o persoana in urma votului C.S.M., spre deosebire de celelalte Structuri de Parchet (Parchetul General, D.N.A. si D.I.I.C.O.T.) la care, atat procurorii care le conduc, cat si sefii de sectii, sunt numiti de catre Presedintele Romaniei la propunerea Ministrului Justitiei.

Cu alte cuvinte, S.I.I.J. este singura structura de parchet complet in afara controlului politic, fapt care nu ar trebui sa deranjeze absolut nicio clasa politica aflata vremelnic “la butoane”, avand in vedere un lucru previzibil: peste o perioada mai scurta sau mai lunga de timp, “la butoane” vor fi adversarii lor politici!

Evident, nu poate fi ignorata adevarata miza a desfiintarii Sectiei de Investigare a Infractiunilor in Justitie: “albirea” procurorilor care au savarsit abuzuri grosolane cu scopul de a scoate din scena oamenii politici si de afaceri incomozi.

Nu poate fi uitat faptul ca, in pofida devoalarilor in presa a abuzurilor procurorilor de la Oradea si Ploiesti, Procurorul sef D.N.A. de la acea vreme, lauda activitatea “unitatilor de elita” D.N.A. Oradea si Ploiesti, in loc sa se desolidarizeze de abuzurile semnalate si sa dispuna cercetarea, inclusiv penala, a celor vinovati de savarsirea acelor abuzuri.

De asemenea, pentru ca tabloul sa fie complet, ar trebui ca domnul avocat sa aiba timp suficient si pentru a aduce la cunostinta completului de judecata pericolul pe care l-ar produce o eventuala desfiintare a SI.I.J..

Pericolul iminent este dat de faptul ca, in eventualitatea revenirii la formatul anterior, nici un judecator corect si onest nu va mai avea curajul sa pronunte o solutie de achitare intr-un dosar “cu miza”, fiind preocupat de linistea lui si a familiei lui, aspect sesizat si de doamna judecator Adriana Stoicescu, Presedintele Tribunalului Timis intr-o postare pe Facebook :

„Politicienii nu isi doresc decat continuarea luptei anticoruptie pe hartie, garantata doar impotriva adversarilor politici, cu largul concurs al unor judecatori redusi la tacere.

Caci nu va mai avea nimeni timp sa se gandeasca la dreptate si aplicarea legii, la corectitudine. Vom fi ocupati sa pronuntam solutii potrivite, menite sa ne asigure linistea si libertatea”.

Postarea doamnei judecator Adriana Stoicescu ar trebui sa constituie un avertisment adresat nu doar clasei politice, profesionistilor dreptului si opiniei publice de la noi, dar si institutiilor europene!

Desi sunt convins de faptul ca domnul avocat Radu Chirita isi va structura astfel pledoaria incat sa cuprinda cat mai multe aspecte esentiale, nu poate fi omis faptul ca, din start, porneste cu un dezavantaj din cauza faptului ca i-a fost alocat un timp de 6 ori mai mic fata de cel acordat celor care sustin desfiintarea S.I.I.J..