Toti judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie sunt interceptati telefonic fara sa aiba vreo calitate in dosare penale considerate pe circuit interior a fi in ”precercetare”, iar birourile magistratilor din sediul instantei supreme sunt infestate cu camere si microfoane,  chiar daca judecatorii respectivi nu sunt urmariti in vreo cauza penala. Asta inseama ca, in numele securizarii activitatii ICCJ, la Inalta Curte se monitorizeaza in draci si fara mandat. Potrivit surselor noastre, aceasta actiune de amploare, care a fost inceputa de mult timp, are o tinta precisa: ori de cate ori un judecator de suprema nu este convins de soliditatea probelor dintr-un dosar instrumentat de DNA, poate fi ajutat fie sa se convinga, fie, printr-un artificiu juridic, de exemplu, este citat ca martor intr-o cauza, i se creeaza ori o stare de incompatibilitate, ori una de presiune. Crearea starii de incompatibilitate pentru un judecator nedorit de procurori a devenit un modus operandi pentru anchetatori, mai ales in tara.

Din circa 4000 cereri de mandate de interceptare anual, nu este respinsa absolut niciuna – sunt cifre oficiale care atesta ca SRI-DNA nu intampina absolut nicio problema in a obtine orice mandat pofteste, aspect extrem de dubios si neinvestigat vreodata de catre Inspectia CSM, chiar daca unii inspectori ai acestei structuri au primit certificate ORNISS care sa le permita accesul la acest gen de informatii clasificate.

O realitate de netagaduit: procurorii DNA nu sunt verificati de nimeni, sunt stat in stat, iar cand sunt un pic controlati, procurorii PICCJ – Sectia de urmarire penala musamalizeaza dosarele (vezi cazul procuroului Bocsan, spalat de Sectia de urmarire penala si criminalistica), fara sa aiba in fata dosarele instrumentate de anchetatorii anticoruptie, iar anumiti judecatori ai Sectiei penale a ICCJ resping pe banda rulanta plangerile justitiabililor contra rezolutiilor de NUP date pentru procurorii DNA.

Mai mult, in timp ce in Romania parchetele specializate si Inspectia CSM cerceteaza nenumarati judecatori, procurorii DNA care ii urmaresc pe magistrati, ca si cei de la Sectia de urmarire penala a ICCJ nu sunt niciodata investigati altfel decat formal, oricate plangeri si sesizari s-ar depune impotriva lor. O minima investigatie a CSM, daca ar avea loc, ar putea scoate la iveala modul in care procurorii PICCJ de la Sectia de urmarire penala musamalizeaza toate dosarele procurorilor anticoruptie, iar anumiti judecatori ai Sectiei penale a ICCJ resping plangeri ale justitiabililor contra rezolutiilor de NUP date pentru procurorii DNA, exclusiv pe aspecte procedurale si fara antamarea fondului cauzelor.

Revenind la monitorizarea judecatorilor supremi, Lumeajustitiei.ro a atras atentia, cu cateva luni in urma, ca multe dintre birourile Inaltei Curti sunt pline de microfoane si camere, unele instalate la vedere (foto 2) in special in birourile conducerii si in camerele in care sunt amplasate calculatoarele pe care se stocheaza datele despre mandatele de interceptare emise (foto 3) insa nimeni nu a reactionat. Sistemul de monitorizare a fost instalat la vedere de STS, pe motiv ca se pazeste accesul la computerele cu date despre mandate, iar multi dintre judecatorii cu care am vorbit despre sistemele de monitorizare, ne-au spus ca sunt convinsi ca sunt continuu ascultati prin aceasta metoda STS-ista.

Judecatorul-pensionat Anton Pandrea va fi audiat la DNA in scandalul Birsan

Dovada ascultarii masive a magistratilor supremi sta si intr-o serie de inregistrari ambientale aflate in dosarul lotului “Birsan”, in care judecatoarele Gabriela Victoria Birsan si Iuliana Pusoiu sunt urmarite penal pentru trafic de influenta, inregistrare care - potrivit surselor confidentiale - ar fi surprins si o discutie intre fostul presedinte al Sectiei Penale, judecatorul Anton Pandrea, si judecatoarea Corina Corbu, in biroul acesteia din urma, in cadrul careia se pare ca Pandrea ar fi anuntat-o pe Corbu ca a dat mandate de interceptare pentru judecatoarele Pusoiu si Birsan. Daca aceasta imprejurare si aceasta informatie sunt reale, atunci s-ar putea ridica urmatoarea intrebare: avand in vedere ca, la momentul discutiei, nici Anton Pandrea, nici Corina Corbu, nu erau urmariti penal in vreun dosar si, pe cale de consecinta, nici nu puteau fi inregistrati ambiental, care este temeiul legal in baza caruia au fost plantate camere si microfoane in biroul judecatoarei? Si mai ales, cum a ajuns interceptarea ambientala in mana procurorilor? Contactat de Lumeajustitiei.ro, judecatorul Pandrea a negat faptul ca ar fi dat cuiva de veste ca a emis mandat pe numele vreunui coleg. Anton Pandrea urmeaza sa fie chemat la DNA pentru audieri.

Morar nu a reactionat la dezvaluirea noastra despre solicitarea DNA de preluare a tuturor dosarelor cu judecatori supremi de la PICCJ – Sectia de urmarire penala

Pe de alta parte, asa cum Lumeajustitiei.ro a anuntat in exclusivitate in urma cu mai multe luni, seful DNA, Daniel Morar, a solicitat inca din 2006-2007 Parchetului General – Sectia de urmarire penala si criminalistica sa ii transmita toate plangerile depuse de justitiabili impotriva judecatorilor instantei supreme, dar si impotriva magistratilor cu functii de conducere din alte instante bucurestene si nu numai. Parchetul General a predat in cursul anului 2007 toate plangerile impotriva magistratilor de la instanta suprema sau a celor cu functii, iar procurorii DNA au tinut plangerile la sertar, inregistrandu-le insa doar ca lucrari, nu ca dosare penale,chiar daca faptele aratate in plangeri nu se confirmau.In functie de situatii,in anumite momente considerate oportune de procurorii anticoruptie, lucrarile primesc numar de dosar penal, interceptarile sunt preluate de la SRI si puse in dosar, si apoi date catre presa pe surse. Acest malaxor, ascuns sub masca apararii sigurantei nationale, permite anumitor persoane din stat (care numesc varfurile SRI si ale Parchetului General – DNA) sa beneficieze de toate informatiile si sa solicite “strategia anticoruptie” dorita. Niciun judecator monitorizat cu lunile si fata de care nu s-a descoperit nimic incriminator nu este chemat ulterior – asa cum spune procedura penala – pentru a fi informat despre monitorizarea facuta asupra sa si nici nu a fost vreuna dintre persoanele monitorizate fara urmari judiciare chemata sa asiste la distrugerea documentelor sau suportilor pe care se aflau inregistrarile care nu s-au constituit in proba imporiva celui interceptat sau monitorizat.

In aceste conditii, este firesc ca seful DNA sa-si permita sa acuze public judecatori ai ICCJ ca omoara dosarele de coruptie, stiind ca niciun procuror al DNA nu risca sa fie urmarit penal, nici macar in dosarele cu achitari cu litera a, ori pentru care se admit plangeri la CEDO. Vremea a trecut si putini isi mai amintesc ca statul roman a platit 2 miliarde de lei in cazul Liviu Ciupe, al carui dosar a fost instrumentat chiar de seful actual al DNA.