In programul de guvernare al ”guvernului meu” Iohannis, la capitolul ”Justitie”, sectiunea ”Obiective pe termen scurt” (pag. 229, pct. 4), se mentioneaza, printre altele, ca ”este necesara o refacere a competentelor DNA cu privire la coruptia din justitie” si ca la nivelul DNA ”este necesara asigurarea suportului logistic si uman: mijloace tehnice pentru interceptari, suplimentarea schemei de personal (ofiteri de politie, procurori, personal auxiliar)”.

Corelat cu primul punct din aceeasi sectiune, respectiv ”desfiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie”, acest ”obiectiv” inseamna revenirea la anii ”gloriosi” ai abuzurilor si presiunilor procurorilor asupra judecatorilor!

Daca Parchetul General mai transfera IAR, din proprie initiativa (prin protocoalele atat de dragi doamnei Scutea), catre SRI, competente proprii procurorului, vom avea ”bucuria” sa fim martorii unor noi ingerinte ale serviciului secret in desfasurarea activitatii de urmarire penala, repunerii instantelor in situatia de a nu mai putea infaptui justitia in numele legii, incalcarii unei sfere largi de drepturi si libertati fundamentale si resubordonarii procurorilor si a activitatii de urmarire penala structurilor unui serviciu secret. (de recitit, in context, Decizia nr. 26/2019 a CCR).

Amintesc ca in cadrul DNA a functionat, incepand cu data de 31.01.2014, Serviciul pentru Combaterea Coruptiei din Justitie (SCCJ) – infiintat NU prin lege, ci printr-un act administrativ, respectiv Ordinul nr. 10 al Procurorului sef DNA, cu functionare profund netransparenta – serviciu care instrumenta cauzele penale avand ca obiect infractiuni savarsite de magistrati sau in legatura cu acestia.

Raportul inspectiei judiciare privind “Respectarea principiilor generale care guverneaza activitatea Autoritatii judecatoresti in cauzele de competenta DNA vizand magistrati sau in legatura cu acestea”, validat in 2019 de CSM (si pe care DNA inca incearca, din rasputeri, sa il anuleze!) confirma ca in perioada 01.01.2014 - 31.07.2018 (adica exact cand a existat si a functionat acest serviciu in cadrul DNA) la nivelul structurilor DNA au fost inregistrate 1.459 de dosare vizand 845 de procurori si 1.443 de dosare vizand 1.962 de judecatori (in raport mentionandu-se in mod expres ca “NU exista posibilitatea efectuarii unui calcul exact al numarului total de judecatori vizati in dosarele de urmarire penala analizate”)!

Cifrele sunt absolut halucinante si trebuie sa reprezinte repere obiective pentru orice incercare de modificare legislativa vizand infiintarea /desfiintarea /reorganizarea vreunei structuri a Ministerului Public.

Acest document arata ca in perioada 01.01.2014 – 31.07.2018 au existat numeroase abuzuri si presiuni, fiind indicate, printre altele, “situatii de solicitare de la instantele de judecata a dosarelor civile/penale ce se aflau pe rolul instantelor de judecata, indiferent de stadiul de solutionare, in vederea efectuarii urmaririi penale in cauzele privind magistratii, ce se poate constitui intr-un potential factor de presiune asupra judecatorilor investiti cu solutionarea respectivelor dosare”, respectiv “solicitari de preluare a unei cauze penale de catre DNA structura centrala, in raport de modul de solutionare de catre judecator a unor cereri de prelungire a mandatelor de supraveghere tehnica vizand magistrati, fapt ce poate constitui un potential factor de presiune asupra judecatorului vizat”.

Trebuie amintit, in context, si punctul de vedere al Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania in urma consultarilor avute la 27 mai 2019 cu Iohannis pe tema justitiei, in care se confirma ca DNA a deschis in doar 2 ani (2016-2017), ca urmare a sesizarii din oficiu, 157 de dosare cu privire la magistrati, fiind trimisi insa in judecata un numar foarte mic de judecatori si procurori, ”fapt ce ridica semne de intrebare cu privire la aceste sesizari din oficiu”, ca ”au fost trimisi in judecata si suspendati in functie judecatori pentru solutiile pe care acestia s-au pronuntat”, anchetele privindu-i pe judecatori desfasurandu-se ”cu incalcarea dreptului la aparare si chiar a secretului deliberarii, fiind incalcata, asadar, insasi esenta #independentei judecatorului de scaun”, respectiv ca ”tot pentru hotararile pronuntate, alti judecatori au fost anchetati in dosare ce au fost tinute deschise ani de zile pentru ca in final sa se dispuna clasarea, pe motiv ca hotararea e “legala si temeinica”, procurorii erijandu-se, astfel, in super-instante de control judiciar.”

Daca mai punem aici si recentele informatii publice din dosarul ”Ferma Baneasa”, unde judecatorii care pronuntasera solutii civile (confirmate si ramase definitive de instantele ierarhic superioare!) au fost audiati ca martori de catre procurorii DNA si intrebati daca apreciaza ca fiind legale solutiile pe care le-au pronuntat, determinati fiind sa isi critice propriile motivari si sa spuna, printre altele, (dupa 15 ani!) ca, ”avand in vedere experienta de la momentul de fata, alte date, este posibil sa nu o fi dat” sau ca ”motivarea nu este cea mai reusita, dar eram la inceputul carierei mele de judecator si aveam multe dosare pe rol”, vom ajunge ca judecatorii sa fie legati direct de pe scaunele de pe care infaptuiesc justitia pentru solutiile pe care le pronunta!

IMPORTANT!

Printre modificarile aduse de Legea nr. 207/2018 (pentru modificarea si completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara) se numara si cea privind infiintarea, in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, a Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, cu competenta exclusiva de a efectua urmarirea penala pentru infractiunile savarsite de judecatori si procurori, inclusiv judecatorii si procurorii militari si cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Este singura structura a Minsterului Public complet depolitizata si necontrolabila politic, nici ministrul justitiei si nici presedintele neavand atributii in numirea procurorilor!

Prin Decizia nr. 33/2018, Curtea Constitutionala a respins exceptiile de neconstitutionalitate si a aratat ca prin infiintarea acestei sectii speciale nu sunt incalcate nici prevederile Constitutiei Romaniei si nici tratatele internationale la care Romania este parte.

Mai mult, Curtea a apreciat si oportunitatea infiintarii noii structurii, complet depolitizata, retinand ca aceasta ”constituie o garantie legala a principiului independentei justitiei, sub aspectul componentei sale individuale, independenta judecatorului. Se asigura, pe aceasta cale, o protectie adecvata a magistratilor impotriva presiunilor exercitate asupra lor, impotriva abuzurilor savarsite prin sesizari/denunturi arbitrare si se asigura o practica unitara, la nivelul acestei structuri de parchet, cu privire la efectuarea actelor de urmarire penala pentru infractiunile savarsite de magistrati” (paragraful 141 din Decizie).

Prin O.U.G. nr. 90/2018 (publicata in Monitorul Oficial nr. 862 din 10 octombrie 2018) au fost prevazute masuri legislative pentru operationalizarea sectiei.

Proiectul de lege pentru aprobarea O.U.G. nr. 90/2018 a fost avizat favorabil de Consiliul Superior al Magistraturii (Hotararea nr. 1037/2018 a Plenului CSM).