Lumea Justitiei va prezinta felul in care un judecator din Romania l-a salvat pe fostul prefect de Constanta Claudiu Palaz (actual vicepresedinte al CJ Constanta) de un dosar penal inca din camera preliminara, in ciuda faptului ca rechizitoriul era insotit de hotarari judecatoresti definitive, care confirmau prejudiciul creat de politicianul mai sus amintit. Este vorba despre judecatorul Marius Cristian Epure (foto 1), de la Curtea de Apel Constanta, care pe 31 martie 2017 a dispus definitiv anularea rechizitoriului prin care procurorul Teodor Nita (foto 2), de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta, il trimisese in judecata pe fostul prefect constantean Claudiu Palaz (foto 3) pentru abuz in serviciu legat de neducerea la indeplinire a unei hotarari judecatoresti. De asemenea, judecatorul Epure a dispus intoarcerea rechizitoriului de la PCA Constanta la Parchetul de pe langa Judecatoria Constanta, de unde il preluase procurorul Nita.

Ni se pare anormal ca un om care a creat un prejudiciu (fapt stabilit prin autoritate de lucru judecat, printr-o hotarare judecatoreasca definitiva), ca urmare a unui abuz comis in functia de prefect, sa nu fie tras la raspundere nici penala, nici materiala, desi Prefectura a acoperit din bani publici prejudiciul produs, in cuantum de sute de mii de euro – mai precis, 477.833,80 euro plus 838.095,80 lei (vezi Anexa 1 – rechizitoriul semnat de Teodor Nita).

De aproape doi ani, cauza penala zace in nelucrare la Parchetul Judecatoriei Constanta. Intre timp, Palaz si-a urmat linistit cariera politica, devenind in 2013 presedintele filialei judetene a PMP, iar in urma alegerilor locale din 2016, vicepresedinte al Consiliului Judetean Constanta.

Pasul 1: tergiversarea

Totul a inceput in aprilie 2008, cand Constantin Muscalu si Elena Mitrofan au fost improprietariti cu un teren in judetul Constanta (comuna Lumina), printr-o sentinta civila data de Judecatoria Constanta, ramasa definitiva prin hotararea Tribunalului Constanta din luna octombrie a aceluiasi an. In iunie 2010, Muscalu si Mitrofan au obtinut de la Judecatoria Constanta incuviintarea executarii silite. O luna mai tarziu, prefectul Claudiu Palaz (care de drept era si presedintele Comisiei Judetene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor Constanta) a incercat sa amane improprietarirea celor doi constanteni, sustinand ca este necesara intocmirea documentatiei aferente de catre Comisia Locala pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor din comuna Lumina. In martie 2011, Comisia Locala Lumina a trimis catre Comisia Judeteana Constanta documentatia solicitata, insotita de propunerea privind alocarea terenurilor conform hotararii judecatoresti definitive din 2008.

Pasul 2: nesocotirea unei hotarari judecatoresti definitive

In aprilie 2011, Comisia Judeteana a intocmit dosarul de fond funciar corespunzator. In acea sedinta, Aura Bozdoaca (foto 4) – directoarea juridica a Prefecturii Constanta, membra in respectiva comisie si inculpata alaturi de Claudiu Palaz in dosarul intocmit de procurorul Teodor Nita – le-a explicat celorlalti membri ai comisiei ca hotararea judecatoreasca nu este corecta. Ba mai mult: Bozdoaca l-a convins pe Palaz sa ceara comisiei vot de respingere privind improprietarirea, pretextand tot incorectitudinea deciziei Tribunalului Constanta.

Iata relatarea episodului facuta de procurorul Nita in rechizitoriul PCA Constanta:

„Inculpata BOZDOACA AURA, cu ocazia inceperii dezbaterilor pe aceasta problema, in calitate de director juridic al Prefecturii Constanta, avand practic un ascendent profesional pe aceasta linie, a explicat membrilor comisiei ca sentinta nu este corecta.

Apoi a discutat cu prefectul/presedintele de comisie, (ambii fiind singurii juristi din comisie), astfel ca inculpatul PALAZ CLAUDIU IORGA, in mod imperativ, a cerut/impus un vot pe fondul problemei, dispunandu-se respingerea cererii de executare a sentintei, pe motiv ca 'nu este corecta'.

Procesul-verbal al sedintei (n.r. vezi Anexa 2) nu a fost intocmit insa in aceeasi zi, ci la o sedinta ulterioara dar, in pofida lipsei acestui document prealabil, cei doi inculpati, impreuna cu suspectul, au emis acte administrative de dispozitie, cu efect vatamator asupra persoanelor vatamate, asa cum se descrie in cele ce urmeaza.

A fost emisa deci, hotararea Comisiei Judetene nr. 266/13.04.2011 (n.r. vezi Anexa 3), prin care, sub semnaturile celor trei functionari publici, s-a dispus invalidarea propunerii Comisiei locale Lumina (care nu ceruse altceva decat suplimentarea Anexei 22 pentru a putea fi executata sentinta judecatoreasca).

Efectul direct al emiterii acestui act administrativ l-a constituit blocarea efectiva a procedurii de restituire/respectare a sentintei judecatoresti, avand in vedere ca, in mod normal, dupa validarea propunerii Comisiei Locale ar fi trebuit sa fi fost facuta punerea in posesie fizica a reclamantilor asupra terenului si sa se emita titlul de proprietate.

Oricum, facem mentiunea ca dispozitiile sentintei judecatoresti indicau exact locatia terenului si cuprindeau ordinul clar dat de instanta catre parati de emitere al titlului, fapt pentru care nimeni nu poate invoca nici existenta vreunei neclaritati si nici vreo imposibilitate de respectare a sentintei, aceasta fiind general obligatorie”.

Pasul 3: indatorarea Prefecturii prin decizii judecatoresti definitive

Prin mai multe hotarari judecatoresti pronuntate in perioada 2013-2016 (vezi Anexele 4, 5 si 6), Comisia Judeteana Constanta si Comisia Locala Lumina au fost obligate la plata unor daune in suma totala de 838.095,80 lei plus 477.833,80 euro, reprezentand debite / penalitati pentru neexecutarea sentintei vizand improprietarirea lui Constantin Muscalu si a Elenei Mitrofan. Procurorul Teodor Nita a retinut aceasta suma drept prejudiciu creat prin faptele lui Claudiu Palaz si ale Aurei Bozdoaca.

Deblocarea situatiei a inceput in 2013, cand prefectul de dupa Palaz, Eugen Bota, a emis o hotarare de Comisie Judeteana care sa permita o noua procedura de executare a deciziei judecatoresti de improprietarire. Cu toate acestea, a durat trei ani pana cand executarea sa se produca efectiv, din cauza blocajului administrativ creat prin actiunile prefectului Palaz.

Redam fragmentele relevante din rechizitoriul procurorului Nita:

„Blocajul cauzat de actul administrativ de autoritate la care ne-am referit a putut fi sistat abia prin hotararea nr. 34/17.03.2016, cand in cele din urma, s-au luat masurile necesare finalizarii executarii sentintei judecatoresti.

Anterior, in conditiile in care a realizat gravitatea situatiei, martorul Bola Eugen prefect succesor, a emis HCJ 49/2013 care a generat conditiile unei noi proceduri de executare insa din motive obiective, care au avut izvor tot in actul emis abuziv de inculpati sentinta nu a mai putut fi executata decat cu intarziere.

Spre exemplu, Consiliul Local Lumina a fost nevoit sa achite catre OCPI sume de peste 10.000 lei pentru a putea sa obtina masuratorile necesare stabilirii unor coordonate topografice pentru realizarea cadastrului, chestiune ce apare ca fiind absolut in neregula, in conditiile in care ambele institutii mentionate sunt organe ale statului iar OCPI s-a purtat ca o societate comerciala privata, aspect ce va fi lamurit pe cale separata insa, intrucat excede obiectivelor anchetei penale. (...)

Consideram ca actele inculpatului PALAZ CLAUDIU IORGA, comise in calitate de presedinte de drept al Comisiei Judetene de Fond funciar, de a reaprecia si cataloga cu de la sine putere o sentinta judecatoreasca ca fiind 'incorecta' si de a emite astfel acte administrative ilicite, care au avut ca efect interzicerea, in fapt, pentru 5 ani de zile a executarii unei sentinte judecatoresti se constituie in expresia unui abuz, in sensul in care i se retine prin actul de inculpare.

Practic, acesta (n.r. Palaz) a negat dreptul de proprietate recunoscut de o instanta in favoarea unor cetateni si a generat obligarea la daune si penalitati ale institutiei publice intr-un cuantum impresionant, stabilit de specialistul ANAF (...).

La randul sau, directorul Directiei Juridice, recte inculpata BOZDOACA AURA, prin interventia directa avuta in cadrul sedintei de fond Funciar, convingand membrii nejuristi ai comisiei ca pot sa voteze peste o sentinta definitiva si astfel – ajutandu-l cu intentie pe inculpat sa creeze membrilor nejuristi ai comisiei convingerea ca este legal sa se reanalizeze sau sa se respinga o sentinta judecatoreasca – reprezinta o expresie a formei de participatie a complicitatii (...)

Nu poate fi primita apararea inculpatilor, in sensul ca ei insisi s-ar fi gasit intr-un blocaj procedural, pentru ca, in realitate, trebuiau sa se supuna sentintei judecatoresti executorii si nu sa o asimileze cu procedura ordinara de petitionare catre comisie, avand in vedere faptul ca judecatorul nu cere sa i se aprobe ceva, ci dispune sa se faca”.

Judecatorul Epure de la CA Constanta a anulat rechizitoriul. PJ Constanta tine dosarul in sertar

Prin incheierea nr. 61/P/CP pronuntata in sedinta camerei de consiliu din 31 martie 2017 in dosarul nr. 6455/118/2016/a1 (vezi Anexa 7), judecatorul Marius Cristian Epure, de la Curtea de Apel Constanta, a dispus anularea rechizitoriului intocmit de procurorul Teodor Nita de la PCA Constanta si intoarcerea dosarului la Parchetul de pe langa Judecatoria Constanta, de unde Nita il preluase la PCA. Motivele? Teodor Nita ar fi incompatibil sa instrumenteze dosarul, avand in vedere ca in 1996 a reprezentat-o ca avocat pe Elena Mitrofan. De asemenea, nu ar fi fost respectata procedura preluarii dosarului de la PJ Constanta la PCA Constanta. In plus, procurorul Nita nu l-ar fi citat corespunzator pe avocatul lui Palaz, astfel incat acesta nu ar fi avut timp sa pregateasca apararea fostului prefect. Totodata, judecatorul Epure sustine ca anchetatorul nu le-a dat inculpatilor suficient ragaz sa studieze dosarul inainte sa trimita rechizitoriul in instanta.

Inainte sa va prezentam pasajul esential din incheierea judecatorului Marius Epure, trebuie sa readucem in discutie felul in care Parchetul de pe langa Judecatoria Constanta intelege sa instrumenteze dosarul penal vizandu-l pe Claudiu Palaz. Desi rechizitoriul returnat este insotit de documente care atesta prejudiciul imens creat prin blocajul impus de fostul prefect, PJ Constanta nu a fost in stare ca timp de aproape 2 ani de zile sa trimita din nou dosarul in instanta.

Iata cel mai important fragment din incheierea judecatorului Epure:

„Verificand incheierea contestata, judecatorul de camera preliminara al instantei de control judiciar apreciaza contestatiile ca fiind fondate, pentru urmatoarele considerente de fapt si de drept: (...)

2. Pe fondul contestatiilor, acestea apar ca intemeiate, judecatorul de camera preliminara al primei instante analizand gresit si superficial cererile si exceptiile invocate de catre inculpati si, pe aceste baze, in mod nelegal, respingandu-le prin incheierea contestata, fata de urmatoarele aspecte:

a. In mod gresit, s-a considerat ca preluarea cauzei de la Parchetul de pe langa Judecatoria Constanta la Parchetul de pe langa Curtea de Apel a fost legal efectuata. (...)

Pentru aceste motive si in raport de cele ce vor fi expuse ulterior, se impune constatatarea nulitatii actului de preluare a cauzei de la Parchetul de pe langa Judecatoria Constanta la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta.

b. La prima instanta de judecata, inculpatul Palaz Claudiu Iorga a invocat nelegalitatea actelor de urmarire penala, raportat la starea de incompatibilitate a procurorului ce le-a efectuat, intrucat acesta se afla in situatia prevazuta de art. 64 lit. a CPP, rap. la art. 65 alin. 1 CPP.

In mod gresit, judecatorul de camera preliminara al primei instante a respins exceptia de nelegalitate a actelor de urmarire penala invocate de inculpat, pe motivul incompatibilitatii procurorului ce le-a dispus sau efectuat.

Astfel, instanta de control judiciar constata ca, pe de-o parte, procurorul Nita Teodor, organ de urmarire penala in cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta, dupa preluarea cauzei de la Parchetul de pe langa Judecatoria Constanta, se afla in situatia de incompatibilitate prevazuta de art. 64 lit. a CPP, rap. la art. 65 alin. 1 CPP, fiind facuta dovada in acest sens cu imputernicirea avocatiala emisa la 29.06.1996, din care rezulta ca este aparator ales, avocat angajat al numitei Mitrofan Elena, cu cererea de amanare formulata in dosarul 1160/96 al Judecatoriei Constanta, cu hotarari, incheieri, sentinte din care rezulta ca a asistat-o pe aceasta persoana in calitate de avocat. (...)

Se constata sub acest aspect ca domnul procuror a fost angajat avocat al numitei Mitrofan Elena, persoana ce are calitatea de subiect procesual principal / parte vatamata / parte civila in cauza, aspect ce era evident inca de la data preluarii cauzei la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta.

Fata de aceasta constatare, potrivit prevederilor art. 282 alin. 1 si alin. 4 lit. a CPP, se impune constatarea nulitatii tuturor actelor efectuate in cauza de catre magistratul aflat in situatie de incompatibilitate sau de catre alt organ judiciar, pe baza dispozitiilor magistratului incompatibil, intrucat aparenta de partinire nu poate fi inlaturata prin pastrarea actelor efectuate cu incalcarea prevederilor legale.

Totodata, potrivit art. 102 alin. 3 CPP, intrucat probele au fost administrate sau dispuse prin acte procesuale constatate a fi nule, se impune excluderea in totalitate a acestora, neputand a fi pastrate.

c. In cauza, se constata si alte neregularitati ale actului de sesizare si, respectiv, in ce priveste nelegala efectuare a actelor de urmarire penala, precum si in ce priveste respectarea drepturilor inculpatilor, aspecte ce vor fi expuse, insa numai in subsidiar, intrucat nulitatile anterior constatate prevaleaza asupra acestora si impun, fara alternative, restituirea cauzei la procuror, in conditiile art. 346 alin. 3 lit. b CPP in ce ii priveste pe ambii inculpati, chiar daca nulitatile au fost invocate numai de unul dintre acestia. (...)

De asemenea, se constata, din desfasurarea activitatilor de urmarire penala si modul in care acestea au fost planificate si comunicate partilor, ca procurorul ce a efectuat urmarirea penala a actionat in mod partinitor, audiind avocatul partii vatamate in calitate de martor si apoi luand act de depunerea de catre acesta a delegatiei de reprezentare.

S-au administrat probe (audieri de persoane si efectuarea unui raport de constatare tehnico-stiintifica de catre specialistul subordonat organului de urmarire penala) intr-o maniera vadit partinitoare, incunostintarea avocatului ce a formulat cerere in acest sens cu privire la efectuarea actelor de urmarire penala fiind formala si inapta sa asigure deplina exercitare a dreptului de a participa la efectuarea acestor acte, inclusiv in ceea ce priveste audierea de persoane.

Nu se poate considera corect indeplinita aceasta obligatie, in masura in care aparatorul, avand sediul profesional intr-o localitate situata la circa 125 km de sediul unitatii de parchet, a fost anuntat de efectuarea unui act de urmarire cu mai putin de 15 minute inainte de inceperea activitatii procesuale, fara a se uzita de toate caile de comunicare indicate in cererea de incunostintare si fara a obtine o confirmare de primire a comunicarii, desi procurorul, ca organ de urmarire penala, luase hotararea efectuarii respectivelor acte cu mult timp inainte, efectuand si procedura de citare cu persoanele ce urmau a fi ascultate. Este relevant si faptul ca actele efectuate fara prezenta aparatorului sunt considerate importante in sustinerea acuzatiilor si, in special, a incadrarii juridice date de procuror faptelor, incadrare care ar fi atras competenta de judecata in prima instanta a tribunalului.

Inculpatii nu au avut posibilitatea de a avea acces, dupa dobandirea acestei calitati, la lucrarile dosarului, intrucat, la solicitarea acestora, efectuata la sfarsitul saptamanii (respectiv in ultima zi lucratoare – vineri, 23.09.2016), s-a planificat activitatea la inceputul saptamanii urmatoare, respectiv luni, 26.09.2016, data la care, la mijlocul programului de lucru, inculpatii au constatat ca dosarul de urmarire penala nu se mai afla la organul de urmarire penala, fiind emis deja rechizitoriul, verificat pentru legalitate si inaintat primei instante de judecata.

Aceasta in conditiile in care, in zilele anterioare (sambata, 24.09.2016, si duminica, 25.09.2016), au fost audiate persoane ale caror declaratii sunt apreciate a fi relevante in contextul acuzarii, fara ca inculpatii, personal sau prin aparatori, sa poata participa la audierea acestora si sa puna intrebari.

Sustinerea potrivit cu care Baroul Tulcea este locul de munca al avocatului Morozov Eugen, aparator ales al inculpatului Palaz Claudiu Iorga, este incorecta, baroul de avocati reprezentand doar o uniune profesionala in care este inscris avocatul definitiv cu drept de practica, aceasta fiind una din conditiile de practicare a acestei profesii liberale.

Sediul profesional al avocatului este cel declarat, in functie de norma de exercitare a profesiei (cabinet individual, cabinet avocati asociati, societate civila cu raspundere limitata), la baroul in care este inscris avocatul, sediul baroului neputand fi considerat si sediul profesional al avocatului din punct de vedere juridic. (...)

In ce priveste procurorul care dupa resituire este competent sa efectueze, sa conduca si sa supravegheze urmarirea penala, desi in sine termenul de 'restituire' ar impune ca aceasta operatiune sa priveasca inaintarea dosarului la parchetul din care face parte procurorul ce a emis rechizitoriul, in prezenta speta caracterele particulare ale motivelor ce au impus restituirea cauzei la parchet impun in mod specific ca aceasta resesizare a organului judiciar apartinand unitatii de parchet din cadrul Ministerului Public (cu posibile atributii de urmarire penala in vederea efectuarii sau a supravegherii acesteia) sa se efectueze de catre cea care, in raport de elementele necontestate si ramase valide ale cauzei, are competenta materiala in conditiile art. 56 alin. 6 CPP rap. la art. 35 alin. 1 CPP.

In aceste repere, competenta apartine judecatoriei, intrucat actele procesuale prin care s-a stabilit incidenta art. 309 CPP au fost anulate si sub aspectul incadrarii juridice date faptelor inainte de preluarea cauzei, initial competenta de judecata apartinea judecatoriei.

Pentru aceste considerente specifice, restituirea cauzei va fi efectuata in favoarea Parchetului de pe langa Judecatoria Constanta. (...)

Pentru aceste motive, in numele legii, dispune: (...)

Admite contestatiile formulate de inculpatii Palaz Claudiu Iorga si Bozdoaca Aura impotriva incheierii nr. 42 din 02 februarie 2017, pronuntate de judecatorul de camera preliminara in dosarul nr. 6455/118/2016/a1 al Tribunalului Constanta, Sectia Penala. Respinge cererea de constatare a nulitatii absolute a incheierii contestate. (...)

Constata nulitatea actului procesual intitulat 'Dispozitie', emis de procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta, la data de 25 iulie 2016, sub nr. 612/II/3/2016 prin care s-a preluat de la Parchetul de pe langa Judecatoria Constanta la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta dosarul nr. 8741/P/2016. (...)

Admite cererea formulata de inculpatul Palaz Claudiu Iorga si constata incompatibilitatea procurorului ce a efectuat urmarirea penala in cauza, dupa preluarea acesteia de catre Parchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta, respectiv a domnului procuror Nita Teodor.

Constata nulitatea actelor efectuate in dosarul de urmarire penala inregistrat sub nr. 329/P/2016 la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta si sub nr. 8741/P/2016 la Parchetul de pe langa Judecatoria Constanta de catre domnul procuror Nita Teodor sau de catre alt organ judiciar pe baza dispozitiilor aceluiasi procuror, inclusiv in ce priveste actul procesual constand in sesizarea instantei, in referire la rechizitoriul emis in data de 26.09.2016. (...)

Exclude toate probele administrate in cursul urmaririi penale in dosarul dfe urmarire penala inregistrat sub nr. 329/P/2016 la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta si sub nr. 8741/P/2016 la Parchetul de pe langa Judecatoria Constanta. (...)

Restituie cauza la Parchetul de pe langa Judecatoria Constanta, competent, prin procurorii proprii, sa efectueze, conduca si supravegheze urmarirea penala, conform art. 56 alin. 6 CPP, rap. la art. 35 alin. 1 CPP.

Inlatura din incheierea contestata dispozitiile contrare hotararii. (...) Cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia. Definitiva. Cercetata si pronuntata in camera de consiliu astazi, 31 martie 2017”.

Concluzia este pe cat de simpla, pe atat de dureroasa: un judecator a desfiintat un rechizitoriu in camera preliminara, desi rechizitoriul are atasate hotarari judecatoresti definitive ce consfiinteau prejudiciul produs prin faptele de abuz in serviciu retinute de catre procurorul de caz. Documentele depuse la dosar releva nu doar autoritatea de lucru judecat, ci si faptul ca Prefectura Constanta a achitat respectivul prejudiciu de sute de mii de euro. In ciuda acestui fapt, de doi ani incoace, nimeni nu a fost trimis in judecata, pentru ca abuzul in serviciu sa fie sanctionat, iar uriasul prejudiciu sa fie recuperat.

Lista anexelor:

- Anexa 1 - rechizitoriul din 2016 al procurorului Nita

- Anexa 2 - procesul-verbal din 2011 al Comisiei Judetene

- Anexa 3 - hotararea din 2011 a Comisiei Judetene

- Anexa 4 - incheierea din 2013 a Judecatoriei Constanta

- Anexa 5 - incheierea din 2015 a Judecatoriei Constanta

- Anexa 6 - sentinta din 2016 a Judecatoriei Constanta

- Anexa 7 - incheierea din 2017 a judecatorului Epure

Sursa foto Epure, Nita si Bozdoaca: Ziua de Constanta

UPDATE 18 februarie 2019: Cititi aici dreptul la replica primit din partea vicepresedintelui CJ Constanta Claudiu Palaz.