Mai functioneaza Binomul? Inca se mai dau condamnari pe “probe” constand in simple declaratii de martori acoperiti? Si asta la Inalta Curte... intr-un complet in care al treilea judecator din compunere face opinie contrara si afirma ca nu exista probe pentru mita de 1.000.000 euro “dovedita” cu o simpla declaratie de martor acoperit? Si toate astea intr-un dosar semnat de fostul procuror sef al “unitatii de elita” al DNA Ploiesti Lucian Onea, ajuns inculpat in numeroase dosare pentru modul odios in care fabrica dosare penale?

Punem aceste intrebari intr-un caz care efectiv socheaza orice jurist. Punem intrebarile cu maxima legitimitate profesionala cata vreme chiar unul din cei trei judecatori – Lavinia Lefterache (eminent jurist si fost director al INM in perioada 2002 - 2007) a facut opinie separata in sensul achitarii conform art. 16 lit c) Cod procedura penala, respectiv pentru lipsa probelor - (vezi facsimil 1)

Consideram ca asa ceva este nepermis pentru credibilitatea Justitiei! Iar daca un judecator din complet a afirmat ca nu sunt probe, consideram ca oricine are dreptul in tara asta sa se indoiasca de felul in care o cauza s-a judecat. Intreaga minuta o puteti citi atasata la finalul articolului.

Incredibil, dar adevarat: mita de 1.000.000 euro “probata” cu o simpla declaratie de martor acoperit

In editiile din Lumea Justitiei din 27 martie 2019, publicam articolul “Spaga de 1.000.000 euro probata cu un singur martor acoperit” - CLICK AICI PENTRU A CITI - ;

si in cea din 21 aprilie 2019, publicam articolul “Executii pe martori acoperiti” - CLICK AICI PENTRU A CITI -

Semnalam faptul ca judecatorul Mihai Viorel Tudoran, de la Curtea de Apel Ploiesti a condamnat de-a valma oameni de afaceri, fosti prefecti de Buzau, pe judecatorul Toader Neculae de la Judecatoria Patarlagele si alti functionari, folosind martori cu identitate protejata. De mai bine de un an, s-a dovedit prin dosarele de la SIIJ ca mai toti procurorii de la “unitatea de elita” DNA Ploiesti, sub obladuirea fostului procuror sef Lucian Onea, au devenit inculpati tocmai pentru fabricarea de probe, fiind acuzati ca au folosit in dosare cate 3 – 4 martori acoperiti, care in fapt erau aceeasi persoana (constransa la randul ei cu alte dosare penale), pentru a-i induce in eroare pe judecatori cu privire la “probatoriu”.

In cazul semnalat am prezentat si motivarea uluitoare a sentintei penale nr. 72 din 28.06.2018 de la fond (Dosar 298/42/2015) semnata de judecatorul Mihai Viorel Tudoran:

“...Situatia de fapt retinuta in cauza in legatura cu remiterea in cursul anului 2011, de catre inculpatul Ceteras Gheorghe, a sumei de 1.000.000 euro prefectului judetului Buzau, inculpatul Beganu Paul este demonstrata cu declaratiile martorului cu identitate protejata Ionescu Marcel in faza de urmarire penala, mentinute in fata instantei de judecata”

(...)

“Primirea sumei de 1.000.000 euro de catre Inculpatul Irimia Ion este probata de declaratia martorului protejat Ionescu Marcel, care a relatat atat in cursul urmaririi penale, cat si la instanta de judecata ca cel dintai a primit suma de 1.000.000 euro de la Ceteras Gheorghe, in doua transe...” - (vezi facsimil 2 si 3)

La ICCJ, doi judecatori din apel, au judecat si la faza camerei preeliminare. A fost proces echitabil?

A urmat apelul, care s-a judecat la Inalta Curte la 6 iulie 2020 de catre Completul 9 al Sectiei penale format din judecatorii:

- Rodica Aida Popa (foto - fosta vicepresedinte ICCJ si sefa a Structurii de Securitate)

- Dan Andrei Enescu (care provine de la CA Ploiesti, fiind fost coleg cu judecatorul fondului)

- Lavinia Valeria Lefterache

Atentie mare, Rodica Aida Popa si Dan Andrei Enescu au pronuntat condamnarea definitiva a intregului lot, in vreme ce Lavinia Lefterache a opiniat pentru achitare, pe lipsa probelor de mita.

Desi au trecut mai bine de patru luni, oamenii fiind aruncati toti in inchisoare, decizia nu a fost inca motivata in buna traditie a Inaltei Curti, care a atins de multe ori performanta ca cei condamnati sa isi termine de ispasit pedeapsa, dar hotararea definitiva de condamnare sa nu fie redactata!

Ceea ce frapeaza este ca judecatorii Aida Popa si Dan Enescu au comparut in faza initiala a acestui dosar, cea de la Camera preliminara, unde s-au pronuntat pe masurile preventive, facand motivari cu privire la “infractiunile pentru care exista suspiciunea rezonabila a savarsirii lor, rezultata din probe” - (am citat din Incheierea ICCJ nr. 689 din 15.05.2015 semnata de Rodica Aida Popa).

Atentie, in cauza au existat arestati!

Astfel, judecatoarea Rodica Aida Popa a intrat la Camera preliminara, solutionand prin respingere contestatile acuzatilor impotriva masurilor preventive prin Incheierea ICCJ nr. 689 din 15.05.2015 (Dosar 1902/1/2015) in care a comentat si probatoriul existent – (vezi facsimil 4)

La randul lui, judecatorul Dan Andrei Enescu (pe atunci judecator la Curtea de Apel Ploiesti unde s-a judecat fondul) a aparut la Camera preliminara la termenul din 6 august 2015 (Dosar 298/42/2015) unde prin Incheierea din 06.08.2015 a parafat legalitatea si temeninicia masurilor preventive dispuse in cauza - (vezi facsimil 5)

Cat de compatibili au fost cei doi judecatori care au dat in apel condamnarile, din moment ce au aparut in fazele initiale ale dosarului, la Camera preliminara unde au dat decizii, cantarind probatoriul?

Raspunsul la aceasta intrebare il puteti realiza citind textele de lege din art. 64 Cod procedura penala – Incompatibilitatea judecatorului:

“… (3) Judecatorul care a participat la judecarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o cale de atac sau la rejudecarea cauzei dupa desfiintarea ori casarea hotararii”.

(4) Judecatorul de drepturi si libertati nu poate participa, in aceeasi cauza, la procedura de camera preliminara, la judecata in fond sau in caile de atac”.

In plus, Articolul 6 din CEDO statueaza Dreptul la un proces echitabil: “Orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil, in mod public si in termen rezonabil, de catre o instanta independenta si impartiala...”

Chiar daca in unele instante exista unele “curente”, care pretind ca la camerele preliminare nu se judeca fondul, in realitate tocmai probele administrate la urmarirea penala sunt avute in vedere la luarea deciziilor, caci in lipsa lor, judecatorii ar avea obligatia anularii oricarei masuri preventive, ca o garantie a dreptului la libertate si siguranta – art. 5 din CEDO, fiind evident ca pentru oricine apare suspiciunea rezonabila ca un judecator care dispune sau mentine masuri preventive, considerand ca sunt “motive verosimile de a se banui ca a savarsit o infractiune” pe baza probelor de la dosar, nu va admite niciodata sa pronunte o solutie de achitare pentru lipsa de probe, asa cum in cazul de fata a facut opinie separata judecatoarea Lavinia Lefterache, invocand ca temei art. 16, litera c) din Codul de procedura penala: “nu exista probe ca o persoana a savarsit o infractiune”.

Omul de afaceri Gheorghe Ceteras a formulat constestatie in anulare pentru incompatibilitatea judecatorilor Aida Popa si Dan Enescu

La data de 18 noiembrie 2020 (dosar 2731/1/2020) la Inalta Curte se va judeca Contestatia in anulare formulata de omul de afaceri Gheorghe Ceteras, impotriva deciziei penale nr. 177 din 6 iulie 2020, pe temeiul incompatibilitatii judecatorilor Rodica Aida Popa si Dan Andrei Enescu. Poate pana la termenul din 18 noiembrie 2020, judecatorii Popa si Enescu binevoiesc si isi motiveaza decizia, pe care Lumea Justitiei anunta ca o va publica imediat ce va intra in posesia ei, pentru a se afla cum este posibil sa se condamne atatia oameni (de afaceri, fosti prefecti, un judecator) pe declaratia unor martori acoperiti fabricati de vestitii procurori de la DNA Ploiesti, pe care ii paste condamnarea penala in multiplele dosare penale pe care le au la SIIJ, unele deja trimise in judecata.

Legea interzice condamnarea pe declaratii de martori protejati

Art. 103 – Aprecierea probelor din Codul de procedura penala interzice condamnarea pe declaratii de martori cu identitatea protejata:

“Hotararea de condamnare, de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei nu se poate intemeia in masura determinanta pe declaratiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejati”.

* Cititi aici minuta deciziei penale a ICCJ  nr. 177/6 iulie 2020, cu opinia separata in sensul achitarii pe lipsa de probe a judecatoarei Lefterache