Chiar daca sistemul judiciar din Romania trece printr-o perioada cat se poate de dramatica, amenintat de haosul pe care il vor aduce noile legi ale justitiei si exodul provocat de amenintarea cu taierea pensiilor, acelasi sistem, dar si publicul larg se vor trezi in maximum un an si vor intelege ce se intampla. Previziunea ii apartine judecatoarei Evelina Oprina (foto) din CSM, care duminica, 13 noiembrie 2022, a fost invitata in emisiunea jurnalistei Sorina Matei de la Aleph TV.

Cu privire la valul de pensionari la care asistam, reprezentanta tribunalelor in Consiliul Superior al Magistraturii a subliniat ca acest fenomen afecteaza sistemul judiciar nu doar in prezent, ci si in viitor. Mai exact, acum pleaca o generatie de „adevarati profesionisti ai dreptului”, formati imediat dupa Revolutie, intr-o atmosfera de gandire libera. Iar odata cu iesirea la pensie a acestor profesionisti (deopotriva din instante si din parchete), generatiile tinere nu vor mai avea de la cine sa invete, a explicat Oprina.

In ceea ce priveste instantele, Evelina Oprina a apreciat ca valul de pensionari afecteaza in primul rand tribunalele. Prin schimbarile pe care Guvernul doreste sa le faca la pensiile magistratilor, judecatorii cu vechimea de pensionare din respectivele judete nu vor mai fi stimulati sa promoveze la curtile de apel, ci se vor grabi sa iasa la pensie – lucru care deja se intampla, a adaugat membra CSM, mentionand ca deja au ramas unele instante care functioneaza cu un singur judecator.

Redam cele mai importante declaratii facute de judecatoarea CSM Evelina Oprina (vezi video):

„Sorina Matei: Ce ar trebui sa inteleaga judecatorii din aceste legi ale justitiei si in principal din acea prevedere care nu mai exista – ca deciziile Curtii Constitutionale nu mai sunt obligatorii pentru a fi respectate, astfel incat ei (n.r. judecatorii si procurorii) sa poata fi sanctionati daca nu le respecta?

Evelina Oprina: Nu voi comenta aceasta decizie a CCR, dat fiind caracterul obligatoriu al Curtii Constitutionale. Astept cu interes motivarea, pentru ca, cel putin pe aspectul eliminarii din fondul normativ al abaterii disciplinare vizand nesocotirea, de catre magistrati, a deciziilor Curtii Constitutionale si – atentie! – si ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pentru ca abaterea avea un continut mai larg. Pe acest aspect, din punctul meu de vedere, cred ca instanta de control constitutional a produs un reviriment jurisprudential. Asta este parerea mea la acest moment – doar speculez pe motivare.

Spun acest lucru, pentru ca au existat multe decizii CCR – incepand cu 2012 – prin care a reiterat necesitatea reglementarii unei sanctiuni pentru nerespectarea acestor decizii cu caracter obligatoriu ale Inaltei Curti si ale Curtii Constitutionale.

De aceea ma gandesc ca poate va fi vorba de un reviriment jurisprudential. Pentru ca in spatiul public s-a vorbit foarte mult de imprejurarea ca, de fapt, nu este vorba de o inlaturare a acestei sanctiuni, pentru ca aceasta abatere s-ar circumscrie unui alt continut normativ, de la o alta litera – actualmente, litera t) din lege, care reglementeaza incalcarea normelor materiale si de drept procesuale (n.r. exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta).

Ei bine, cu privire la acest aspect, as vrea sa fac o scurta precizare, pentru ca mi se pare ca discursul public este oarecum dublu pe acest aspect. In expunerea de motive a proiectului de lege vizand statutul judecatorilor si procurorilor, initiatorul proiectului – Ministerul Justitiei – explica in mod clar ca a inlaturat aceasta sanctiune disciplinara pe considerentul ca Curtea de Justitie a Uniunii Europene, in jurisprudenta sa recenta, a statuat faptul ca nu trebuie sa planeze niciun fel de risc, de amenintare la adresa judecatorului cu o astfel de sanctiune, in ipoteza in care apare vreun conflict intre normele dreptului national si normele dreptului Uniunii Europene.

Asadar, ratiunea legiuitorului a fost clara. Cum ne explicam faptul ca ulterior, in discursul public chiar al initiatorului acestui proiect de lege, se spune ca, de fapt, nu este chiar asa: ramane totusi abatere disciplinara si o incadram la o alta litera din lege.

Cu privire la aceasta potentiala alta incadrare juridica a acestei abateri, trebuie sa ne reamintim ca Consiliul Legislativ cred ca in doua randuri, in avizele sale pe acest proiect si pe un proiect anterior (din luna martie, care a fost respins definitiv de catre Parlament) (n.r. proiect al parlamentarilor USR), Consiliul Legislativ a spus in mod explicit ca abaterea disciplinara vizand incalcarea normelor de drept material si de drept procesual nu vizeaza decat normelor ce deriva din lege, din ordonante – si nicidecum deciziile CCR sau alte ICCJ nu pot avea un astfel de caracter. Prin urmare, nu exista paralelism legislativ, nu poate fi circumscrisa aceasta abatere literei t).

Revenind la motivarea CCR, pe care o asteptam cu interes: nu cred ca se va imbratisa aceasta ipoteza, pentru ca aceasta ar insemna ca, practic, ignoram expunerea de motive a legiuitorului.

Sorina Matei: Ati vorbit de reviriment jurisprudential. Adica chiar Curtea Constitutionala si-a schimbat jurisprudenta – adica si-a incalcat toate deciziile de pana acum. Adica pana acum a spus alb si dintr-o data a spus negru.

Evelina Oprina: Revirimentul inseamna o schimbare a jurisprudentei, determinata de alte circumstante – nu neaparat o incalcare a ceea ce CCR a statuat pana atunci. Asteptam cu interes sa vedem noile circumstante.

Sorina Matei: Si pana acum, o parte din magistratura nu respecta deciziile Curtii Constitutionale si se ducea cu jalba-n protap la CJUE. Ca de aici a pornit discutia. Ei respectau deciziile, pentru ca altfel riscau sa fie sanctionati. Acum, ca nu mai exista sanctiune (pentru ca a fost scoasa din lege), credeti ca judecatorii si procurorii din Romania cu atat mai mult vor respecta deciziile CCR (n.r. cu cat abaterea a fost eliminata din lege)?

Evelina Oprina: Eu sper ca judecatorii si procurorii din Romania vor respecta deciziile CCR si deciziile ICCJ – mai ales ca respectarea deciziilor obligatorii ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie este esentiala pentru asigurarea practicii unitare. Sa ne intelegem: este vorba de recursul in interesul legii si hotararile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Da: eu stiu ca este o vulnerabilitate a sistemului judiciar, dar macar la nivelul legislativ este importanta reglementarea acestor decizii date de Inalta Curte pentru unificarea practicii.

Acum, judecatorii nu stiu ce mai inteleg in prezent, pentru ca avem semnale din randul colegilor nostri cu privire la acest potential conflict care ar putea sa apara intre deciziile CCR si deciziile CJUE. Nu i-a clarificat nimeni si nu-i ajuta nimeni in acest sens. Inlaturarea abaterii disciplinare nu stiu daca este neaparat o bucurie pentru ei. Poate ca eu ar fi trebuit sa spun, judecator fiind, ca ma bucur ca s-a inlaturat o abatere si este o litera mai putin la regimul sanctionator disciplinar al judecatorilor. Dar nu cred ca este asa. Cel putin pe colegii mei judecatori nu i-am auzit niciodata plangandu-se ca mai au o abatere in plus sau in minus.

Eu cred ca ei vor respecta deciziile. Acum, problema cred ca e undeva mai presus de instante, de parchete – [discutia] trebuie sa se poarte la un alt nivel. Am vazut ca deja a existat o intalnire intre presedintele CCR si presedintele CJUE. Cred ca undeva discutiile si dialogul trebuie sa se poarte la un alt nivel si sa se clarifice aceste chestiuni.

Sorina Matei: Paradoxal este ca Parlamentul Romaniei – gratie coalitiei PSD-PNL –, in numele intrarii in Schengen si ridicarii MCV, pe acest scandal cu CJUE a aruncat, practic, la gunoi, deciziile ICCJ si CCR, iar Curtea Constitutionala a zis ca nu are nicio problema. Si nici Curtea Suprema nu a avut nicio problema, pentru ca nu a contestat doamna Corbu legile la Curtea Constitutionala.

Cum vedeti dumneavoastra ca oamenii astia, institutiile astea n-au nicio problema ca sunt aruncate la gunoi, ca deciziile nu mai sunt obligatorii pentru magistrati? Va intreb, pentru ca CSM, pe acel punctaj cu observatii pe care l-ati trimis la Parlament, a trecut acolo respectarea deciziilor CCR si ICCJ.

Evelina Oprina: Asa este. Printre acele amendamente trimise la CSM (pe care eu nu le-am vazut niciodata), a existat, intr-adevar, pe acest capitol, o observatie in sensul ca trebuie sa se mentina aceasta obligativitate. Am urmarit dezbaterile din comisia parlamentara si am vazut ca, la momentul la care s-a revenit in comisia speciala asupra acestei chestiuni, presedinta ICCJ a avut o reactie oarecum de surprindere. Apoi, intr-adevar, nu a mai exercitat niciun fel de... (n.r. Corina Corbu nu a atacat la CCR niciuna dintre noile legi ale Justitiei.)

Sorina Matei: Deci a fost sau n-a fost un deal (n.r. un troc) cu justitia? Pentru ca la vorbe suntem toti buni. Dar la fapte?

Evelina Oprina: Nu stiu. Domnia sa cred ca poate sa explice.

Sorina Matei: Dumneavoastra, ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, trebuia sa dati un punct de vedere pe legile justitiei – inclusiv legea privind functionarea CSM. Si ati spus ca n-ati primit...

Evelina Oprina: N-am primit amendamentele cu care CSM s-a prezentat in comisia speciala din Parlament. Va spun categoric acest lucru: in Consiliul Superior al Magistraturii, chestiunea avizarii legilor justitiei s-a derulat destul de rapid, in perioada vacantei judecatoresti: s-a emis avizul pe 12 august. Cu o zi inainte de sedinta de plen, a avut loc o comisie interna in cadrul Consiliului, la care eu nu am participat din motive obiective, insa stiu cum s-au derulat lucrurile: au fost chestiuni generale, de principiu, fara propuneri de texte concrete. Pentru ca ulterior sa constat ca in comisia speciala din Parlament, CSM, prin reprezentantii sai din aparatul tehnic, sustineau propuneri concrete de texte. Si am intrat apoi, dar pe alta cale (nu din cadrul Consiliului), in posesia acestor texte. Prin urmare, la data de 6 septembrie, impreuna cu colega mea, doamna judecator Gabriela Baltag, am formulat o solicitare scrisa catre presedintele CSM. Pentru ca trebuie sa intelegeti ca comunicarea in acest fel se realizeaza.

Sorina Matei: Nu vorbiti la telefon?

Evelina Oprina: Nu.

Sorina Matei: Nici fata in fata?

Evelina Oprina: Nici fata in fata. In sedinte, i-am solicitat sa ne puna si noua la dispozitie amendamentele cu care CSM se prezenta deja in comisia speciala. Nu am primit un raspuns nici pana astazi la respectiva solicitare. Nu am vazut niciodata aceste amendamente. Le-am vazut doar din discutiile din comisia speciala, mi le-a trimis altcineva pe alta cale. Nu stiu cine a redactat acele texte, in concret. Nu-mi explic. Probabil ca majoritatea din Consiliu, care o fi avut alte intalniri. Pentru ca sedinte formale, pe aceste probleme concrete, nu au fost. Aceste amendamente nu toti membrii CSM le cunoastem. Eu sunt unul dintre ei. (...)

Sorina Matei: Ajuta legile justitiei functionarea justitiei sau mai mult incurca?

Evelina Oprina: Cele despre care vorbim acum si care se pregatesc sa intre in vigoare, din punctul meu de vedere (si repet: reprezinta exclusiv opinia mea, nu o critica a deciziei CCR – eu am si votat negativ in CSM avizul pe legile justitiei), ele contin foarte multe vulnerabilitati. Cred ca nu dau mai mult de un an de zile sistemului judiciar si societatii sa inteleaga profunzimea acestor vulnerabilitati.

Aceste legi sunt gandite foarte bine: in vulnerabilitatea lor, ele au o coerenta si o logica impecabila. Cea mai mare vulnerabilitate a acestor legi, din punctul meu de vedere (dincolo de mentinerea unor dispozitii cu caracter de politizare), este ceva ce n-am crezut ca voi vedea sau ca se va intampla chiar in mandatul [CSM] in care sunt eu membru: o concentrare incredibila de putere in mainile unui grup foarte restrans de persoane. Si mi se pare ca pericolul cel mai mare este acela ca se instituie un sistem ierarhic in randul instantelor – ceea ce este total incompatibil cu statutul judecatorului. Presedintii de instante (in special cei de curti de apel si presedintele ICCJ), Consiliul Superior al Magistraturii, directorul Institutului National al Magistraturii – un grup restrans de persoane capata puteri de decizie extraordinar de mari cu privire la soarta judecatorilor. Or, asta, din punctul meu de vedere, afecteaza in mod substantial independenta lor. De aceea spun ca vulnerabilitatile sunt foarte bine aranjate si asezate. (...)

Sorina Matei: Credeti ca si din cauza acestui semnal pe care l-au dat legile, oamenii pleaca pe capete din sistem?

Evelina Oprina: Nu stiu – probabil ca toate la un loc, adunate. Zilele acestea pe care le parcurge sistemul judiciar nu sunt dintre cele mai fericite. Sistemul judiciar este tulburat – primesc zeci de mesaje zilnic din partea colegilor care nu stiu la ce sa se mai astepte. Nu mai au niciun fel de siguranta cu privire la viitorul sistemului judiciar, in ansamblu – nu neaparat de chestiunea cu pensionarea. Poate ca aceasta a pus capac, intr-un fel. Nu vreau sa fim ipocriti: pana la urma, ne intereseaza pe toti si componenta de ordin financiar. Dar cred ca tot acest asalt asupra justitiei... Eu asa il simt acum si sunt oarecum surprinsa si de aceasta acceptare pe care o simt din partea sistemului judiciar.

Si am un mesaj pentru colegii mei judecatori si procurori din sistemul judiciar. As vrea sa le reamintesc o chestiune pe care o stiu foarte bine, dar pe care cred ca in ultima perioada au lasat-o deoparte: trebuie sa le aduc aminte ca puterea e in mainile lor. Ei sunt puterea in sistemul judiciar. Asa incat cred ca as fi simtit nevoia unei mai mari implicari din partea lor pe aceste prevederi. Va amintiti ca in anul 2018 a fost o foarte mare efervescenta pe legile justitiei. (...)

Puterea e in mainile lor si cu privire la noi – reprezentantii lor in CSM. Consiliul Superior al Magistraturii poate avea o putere foarte mare si poate influenta foarte mult lucrurile – o influentare pozitiva, de buna-credinta, nu de alta natura. (...)

Sorina Matei: Saptamanile trecute, CSM a avizat pensionarea a 60 de magistrati intr-o singura sedinta. Am vazut ca 9 judecatori de la Curtea Suprema au iesit la pensie. De ce pleaca judecatorii din sistem, in principal?

Evelina Oprina: Mesajul principal pe care il primim de la ei este acela ca nu mai suporta aceasta stare de incertitudine, de instabilitate si de asalt permanent cu privire la statutul lor.

Eu nu vreau sa fim ipocriti: cred ca si pe noi, judecatorii si procurorii, ne intereseaza in egala masura si componenta de ordin financiar. Da, este un exod din magistratura. Mai sunt cereri [de pensionare] la CSM. Din punctul meu de vedere, sunt destul de multe cereri. Am vazut ca deocamdata nu au mai fost puse pe rol. Probabil ca se asteapta... Din ce am observat eu, sunt zeci de cereri zilnic – din ce pot eu sa observ, accesand informatiile publice din Consiliu. La Inalta Curte de Casatie si Justitie, intr-adevar, in ultima sedinta de sectie, doamna presedinte Corbu a afirmat ca in scurt timp vor cobori sub 90, pentru ca mai are cereri pe care le va inainta la Consiliu.

Aceasta este principala problema a colegilor judecatori si procurori: aceasta instabilitate, aceste preconizate modificari care apar intempestiv, care sunt neasumate de nimeni (acel draft de ordonanta nu este asumat de nimeni), lucrate undeva prin subterane... Apoi discursul public extrem de contradictoriu: ba ca va fi o ordonanta, ba ca va fi o lege care va urma toate etapele, toate consultarile... S-a spus la un moment dat, intr-un discurs public, ca acest proiect de lege este necesar pentru ca in Planul National de Redresare si Rezilienta se vorbeste despre necesitatea modificarii regimului de pensionare a magistratilor.

Eu am citit jalonul 215 din PNRR: nu are nicio legatura cu ce se spune in discursul public. In acel jalon, se spune asa: necesitatea alinierii 'pensiilor speciale' (spun ei) la regimul de contributivitate. Or, sub acest aspect, trebuie sa stie toata lumea ca pensiile magistratilor au o componenta serioasa de contributivitate. Haideti sa spunem ca nu ne-am incadra aici.

A doua problematica: pensia sa nu mai depaseasca cuantumul salariului. Aici trebuie sa fim fair (n.r. cinstiti) si sa spunem ca aceasta chestiune nu vizeaza doar pensiile magistratilor. Toate categoriile de asigurati s-au confruntat cu aceasta chestiune. Pentru ca depasirea salariului se datoreaza unor modificari de ordin financiar-fiscal. Deci aceasta chestiune nu tine de regimul magistratilor, ci de regimul fiscal.

Si in al treilea rand: in PNRR, se spune ca se vor respecta deciziile de protectie emise de Curtea Constitutionala cu privire la magistrati.

Cert este ca, dincolo de acest discurs, este clar ca vor fi niste modificari – se vorbeste chiar de modificarea varstei de pensionare. Mi se pare absolut incorect si cu incalcarea principiului constitutional al predictibilitatii legii sa afectezi statutul magistratilor in functie. Din punctul meu de vedere, nu trebuie umblat nici la acest criteriu al varstei de pensionare. Se spune ca in Romania judecatorul intra prea tanar si iese prea devreme la pensie: in jurul varstei de 50 de ani. In celelalte state ale Uniunii Europene, la care ne place sa ne raportam, acolo o persoana poate sa devina judecator doar dupa varsta de 40-45 de ani – dupa ce a acumulat experienta in alte profesii juridice. Si ramane tot 25 de ani in sistem, pana la varsta de 65 de ani. Adica ar trebui sa vedem si acest lucru.

Si mai vreau sa spun o chestiune pe care nimeni nu o accentueaza: judecatorii si procurorii au un statut special de ordin constitutional – statut care este grevat de o serie de incompatibilitati, interdictii, restrictii. Or, pensia este si ea o compensatie a tuturor acestor inconveniente.

Sorina Matei: Sunteti de acord ca pensiile magistratilor sunt prea mari in Romania?

Evelina Oprina: Nu pot sa spun ca pensiile magistratilor sunt prea mari in Romania. Pensiile magistratilor trebuie sa fie apropiate de salariul pe care l-a avut [magistratul] in activitate, tocmai pentru ca in timpul carierei active profesionale, el neavand dreptul sa desfasoare nicio alta activitate aducatoare de venituri (cu exceptia functiei didactice din invatamantul juridic – dar aceia sunt putini), trebuie sa se acorde aceasta compensatie, care sa le asigure aceasta echivalenta. (...)

Sorina Matei: Acum pleaca o generatie matura. Credeti ca acest exod ar putea bloca sistemul?

Evelina Oprina: Este foarte probabil sa se intample asta, pentru ca, in urma numai a acestei prime plecari, avem deja instante care au ramas intr-un judecator. Ma si intreb cum se vor derula lucrurile acolo in continuare. Cred ca tribunalele sunt cele mai afectate din acest punct de vedere, pentru ca acolo erau foarte multi colegi care indeplineau conditiile de iesire la pensie si care nu alegeau inca sa plece, nu aveau nicio curte de apel in apropiere la care sa poata sa promoveze – si atunci foarte tribunale sunt afectate. Cred ca va fi afectata in mod serios activitatea instantelor si parchetelor.

Eu inteleg perfect si sunt atenta la discursul public si nu suntem ipocriti. Pensiile de serviciu ale magistratilor reprezinta doar un procent minor din totalul acestor pensii de serviciu (doar 2,5% din totalul lor). Si cred ca e important sa avem judecatori si procurori bine pregatiti, astfel incat ei sa fie incoruptibili din toate punctele de vedere. (...)

Dumneavoastra aduceti in mod corect in discutie problema responsabilitatii. Cred ca e bine sa avem un statut consolidat – inclusiv din punct de vedere financiar – si aici trebuie lucrat, intr-adevar: la chestiunea responsabilitatii. Si cred ca trebuie ca toti, inclusiv CSM-ul, sa-si asume cu mult mai multa responsabilitate acest rol.

Sorina Matei: Cum vedeti noile generatii care vin in justitie?

Evelina Oprina: Prin aceste plecari masive, pleaca o generatie de adevarati profesionisti ai dreptului. Ganditi-va ca este generatia formata imediat dupa Revolutie. Este foarte important, pentru ca este formata intr-un sistem de gandire libera, critica, independenta. E o generatie pe care cu greu o vom putea inlocui. Generatiile tinere care vin, pana la urma, nu e rau nici ca sunt tineri, nici ca n-au foarte multa experienta (e firesc sa n-aiba), dar aveau de la cine sa invete. Nu stiu de la cine vor mai putea sa invete.

Sorina Matei: Vedeti generatia asta mai tanara [ca pe una] mai tezista, mai influentata de politicile globale? Progresista? Ca am vazut in instante cateva [cazuri].

Evelina Oprina: Eu imi doresc foarte mult ca tinerii judecatori sa fie echilibrati. Pentru ca daca justitia nu este echilibrata si nu functioneaza corespunzator, nimic nu functioneaza in societate. Eu am incredere, totusi, in tinerii judecatori: sper ca sunt oameni echilibrati. Echilibrul vine cu varsta, vine cu experienta...

Sorina Matei: Dar in justitie mai aveti incredere?

Evelina Oprina: O intrebare dificila, pe final de mandat. Plec din CSM cu un gust amar. Plec dezamagita, plec revoltata, plec frustrata, in egala masura. Si stiti de ce? Dintr-un sentiment de neputinta. Si nu ca nu am avea experienta sau idei. Am senzatia ca aceasta neputinta vine dintr-o lipsa de vointa. Pentru suntem organ colegial – sunt mai multe vointe care se pun acolo la un loc. Sunt dezamagita. Permiteti-mi sa nu va raspund acum! Poate ne vom mai intalni dupa ce voi incheia cariera de membru CSM si lucrurile se vor decanta, se vor aseza. Poate voi vedea lucrurile cu mai putin subiectivism decat acum si am sa va raspund. Dar cert este ca acum plec cu un gust amar”.