Am solicitat public, pe data de 29 dec. 2017, ambasadorilor Belgiei, Danemarcei, Finlandei, Frantei, Germaniei, Olandei si Suediei in Romania sa precizeze concret care articole din “legile adoptate recent privind reforma justitiei, in forma actuala,” au “convingerea” ca risca sa puna in pericol “progresele” din justitie facute in ultimii 10 ani.

Solicitarea vine dupa ce, in data de 20 decembrie 2017, acestia au remis un comunicat de presa comun prin care si-au exprimat “convingerea (…) ca legile adoptate recent privind reforma justitiei, in forma lor actuala, (…) risca sa puna in pericol aceste progrese” din justitie.

Intreaga scrisoare poate fi citita mai jos.

29 decembrie 2017

Excelei Sale Thomas Baekelandt, Ambasadorul Belgiei in Romania
Excelei Sale Karsten Vagn Nielsen, Ambasadorul Danemarcei in Romania
Excelei Sale Päivi Pohjanheimo, Ambasadorul Finlandei in Romania
Excelei Sale Michèle Ramis, Ambasadorul Frantei in Romania
Excelei Sale Cord Meier-Klodt, Ambasadorul Germaniei in Romania
Excelei Sale Stella Ronner-Grubačić, Ambasadorul Olandei in Romania
Excelei Sale Anneli Lindahl Kenny, Ambasadorul Suediei in Romania

Ref: Concret, care prevederi din recentele modificari la legile justitiei adoptate de Parlament pun in pericol “progresele” din justitie?

Excelentele voastre,

In data de 20 decembrie 2017 ati emis un comunicat de presa comun prin care ati mentionat “ca Romania a facut, in ultimul deceniu, progrese semnificative in ceea ce priveste construirea unui parcurs si aplicarea unor reforme credibile in domeniul justitiei. Cu toate acestea, convingerea noastra este ca legile adoptate recent privind reforma justitiei, in forma lor actuala, precum si recentele amendamente propuse la Codul Penal si Codul de Procedura Penala, risca sa puna in pericol aceste progrese.”

Ambasada Frantei, pe data de 28 decembrie, dupa ce i s-au pus la dispozitie traducerile in engleza a modificarilor la legile justitiei, intr-o reactie de o aroganta iesita din comun, a spus ca “urmareste cu atentie ansamblul evolutiilor legate de reforma justitiei, inclusiv discutiile din cadrul societatii romanesti si dispune de propriile servicii de traducere in acest scop”.

Atat in calitate de judecator, cu peste 25 de ani vechime, cat si de cetatean roman si european, va solicit public sa precizati concret care articole din “legile adoptate recent privind reforma justitiei, in forma actuala,” aveti “convingerea” ca risca sa puna in pericol “progresele” despre care vorbiti in comunicat.

Reactia pe care ati avut-o, de a critica in termeni generali modificari legislative fara a oferi exemple concrete de articole problema, nu doar ca nu sprijina independenta justitiei, dar contribuie la campania de dezbinare a societatii romanesti in care justitia este folosita ca maciuca politica si in care propaganda, manipularea si dezinformarea au luat locul argumentelor juridice.

Caci despre propaganda, manipulare si dezinformare este vorba daca nu sunt expuse, clar si punctual, care modificari adoptate la legile justitiei ar pune in pericol independenta justitiei ori ar subordona politic procurorii sau judecatorii, asa cum s-a tot vehiculat in aceasta perioada.

Stimati ambasadori,

In deschiderea scrisorii dumneavoastra ati facut referire la faptul ca “dorim sa ne reafirmam apartenenta la destinul nostru comun impreuna cu Romania, bazat pe valori comune si in special pe statul de drept”, iar la finalul scrisorii ati spus ca “avem incredere ca toti actorii politici implicati vor acorda atentia cuvenita acestor preocupari legitime, in concordanta cu angajamentul nostru european comun, si vom fi in continuare gata sa sprijinim Romania in eforturile ei de a reafirma acest angajament”.

Cu toate ca vorbiti despre “destin comun”, “valori comune” cum ar fi statul de drept sau “angajamentul nostru european comun”, sunteti vocali impotriva unui proces legislativ parlamentar perfect democratic si transparent, al carui rezultat il criticati in abstract fara a preciza concret care modificari din legile justitiei pun in pericol valorile comune europene, in timp ce, in cazul unor violari grosolane ale principiilor de baza ale unei democratii, ati fost si sunteti absolut tacuti.

Ati tacut cand s-a aflat ca in Romania din 2005, sub pretextul combaterii coruptiei ca risc/vulnerabilitate la siguranta nationala, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) a emis hotarari secrete prin care li s-au permis serviciilor de informatii sa imixtioneze in justitie. Altfel spus, intr-o tara membra a Uniunii Europene, monitorizata de Comisia Europeana prin MCV si in care ambasadele s-au aratat preocupate permanent de “independenta justitiei”, aceasta justitie a ajuns sa functioneze in baza unor reglementari secrete la care nici persoanele acuzate si nici macar judecatorii nu au acces. La fel era in comunism.

Ati tacut cand s-a aflat ca in 2009 Parchetul General a semnat un protocol secret cu Serviciul Roman de Informatii (SRI) in baza caruia agenti si ofiteri SRI au facut “echipe mixte” operative cu procurori pentru a face anchete penale, desi SRI avea interzis expres prin lege sa faca acte de urmarire penala. Protocolul respectiv, in baza caruia au fost facute acte de urmarire penala in urma carora cetateni romani au fost anchetati, judecati si condamnati, nici pana in prezent nu a fost facut public. Astfel de intelegeri secrete existau in comunism intre Securitate si procuratura.

Ati tacut cand fostul minstru al justitiei Raluca Pruna a afirmat ca in Romania “drepturile sunt un lux”. Lux erau drepturile si in comunism, lux de care numai nomenclatura comunista se bucura.

Ati tacut cand Guvernul Ciolos a emis in miez de noapte Ordonanta de Urgenta 6/2016 prin care a facut Serviciul Roman de Informatii “organ de urmarire penala”, asa cum era fosta Securitate comunista. Prin acea ordonanta de urgenta premierul Ciolos a reinstituit practic, la 27 de ani de la Revolutia anti-comunista, Directia VI Cercetari penale a Securitatii comuniste, care avea menirea, printre altele, de urmarire si persecutare a opozantilor regimului. Datorita abuzurilor si crimelor facute de aceasta Directie a Securitatii comuniste, dupa caderea lui Ceausescu in decembrie 1989 s-a interzis ca Securitatea/SRI-ul sa mai faca acte de urmarire penala. Dupa 27 de ani ne-am intors de unde am plecat.

Ati tacut cand acelasi premier Dacian Ciolos a modificat in 2016 prin mai multe ordonante de urgenta, fara nici o dezbatere publica, sute de alineate din Codul penal si Codul de procedura penala.

Ati tacut cand generalul SRI Dumitru Dumbrava a afirmat public ca instantele de judecata au devenit “camp tactic” pentru acest serviciu de informatii, serviciu care “in prezent [isi mentine] interesul/atentia pana la solutionarea definitiva a fiecarei cauze”. Asa era si in comunism, unde Securitatea te si urmarea, te si ancheta iar la sfarsit te si judeca si condamna (evident, printr-un judecator).

Ati tacut si cand acelasi general, in fata Comisiei parlamentare de control al SRI, a afirmat recent ca vizita judecatori inainte de pronuntarea unor hotarari si ca SRI acorda “consultatii juridice” magistratilor. Si in comunism Securitatea dadea “indicatii pretioase” procurorilor si judecatorilor.

Ati tacut cand actualul presedinte, Klaus Iohannis, a introdus in Strategia Nationala de Aparare pentru perioada 2015-2019 conceptul de “securitate nationala extinsa”, prin care absolut fiecare domeniu cheie al societatii romanesti, inclusiv justitia, a devenit domeniu de interes si actiune pentru serviciile de informatii.

Conceptul de securitate nationala extinsa “vizeaza interesele care converg spre asigurarea securitatii nationale, manifestate in urmatoarele domenii: aparare (inteleasa in dubla calitate normativa, de aparare nationala si aparare colectiva), ordine publica, activitatea de informatii, contrainformatii si de securitate, educatie, sanatate, economic, energetic, financiar, mediu, infrastructuri critice. Strategia are o abordare integratoare si multidimensionala, in care dimensiunea de aparare se imbina si echilibreaza reciproc cu o serie de alte dimensiuni ‐ ordine publica; activitatea de informatii, contrainformatii si de securitate; diplomatia; managementul situatiilor de criza; educatia, sanatatea si demografia”.

Toate domeniile mai sus insiruite reprezinta, conform Strategiei, amenintari, riscuri sau vulnerabilitati la adresa securitatii nationale. Dupa ce premierul Ciolos a facut SRI “organ de urmarire penala” pentru infractiuni impotriva sigurantei nationale te intrebi pana unde se intind competentele de cercetare penala a acestui serviciu de informatii daca pana si demografia, cultura si identitatea nationala fac parte din vulnerabilitatile la adresa sigurantei nationale.

Mai mult, la “obiective nationale de securitate”, in respectiva Strategie, a fost inclusa “buna functionare a justitiei si asigurarea ordinii de drept”, iar la vulnerabilitati a fost inclusa si justitia.

Asadar “buna functionare a justitiei” nu mai este de competenta Consiliului Superior al Magistraturii ori a Inspectiei Judiciare, ci a serviciilor de informatii coordonate de CSAT.

In fata acestor atacuri la adresa democratiei, statului de drept, independentei justitiei si drepturilor fundamentale ale romanilor ati tacut, in schimb va exprimati “ingrijorari” abstracte cand printr-un proces parlamentar democratic si transparent s-au facut modificari legislative.

Sunteti vocali cu privire la proceduri democratice, dar tacuti la violarea drepturilor omului si implementarea unor practici anti-democratice, specifice regimurilor totalitare de inspiratie sovietica.

Stimati ambasadori,

S-a ajuns in momentul de fata ca in Romania, urmare a practicilor pe care le-ati sustinut si promovat, sistemul de justitie sa fie disfunctional, cetatenii romani nemaiavand institutii carora sa li se adreseze pentru a li se proteja drepturile.

Vad acest lucru nu doar pentru ca sunt judecator de peste 25 de ani si saptamanal primesc zeci de mesaje de la romani disperati, care nu mai au caror autoritati sa se adreseze pentru a fi ascultati, dar stiu si din proprie experienta cat de disfunctionala este justitia.

In 2013, judecator fiind, am aflat din presa ca sunt achetata de catre DNA – Structura teritoriala Oradea, pentru infractiuni de coruptie. Dat fiind ca nu mi s-a adus la cunostinta nici o acuzatie, cumparam ziarele locale ca sa vad cum evolueaza ancheta despre care am fost informata oficial dupa mai mult de un an.

In 2014 eu si alti trei judecatori de la Tribunalul Bihor si Curtea de Apel Oradea am fost pusi oficial sub acuzare de DNA. In cazul meu acuzatia era ca mi-as fi traficat influenta pentru un “ceas cu cuc vechi”, cativa pastravi si o “suma nedeterminata” de bani.

Chiar si dupa ce am fost citati oficial la DNA, accesul la dosar ne-a fost interzis pana cu foarte putin timp inainte sa fim trimisi in judecata. Evident, nu ni s-a admis nici o proba in aparare.

In ancheta am fost intrebati despre ce s-a discutat la deliberari intru-un complet colegial cu privire la o hotarare judecatoreasca dintr-un dosar determinat. De asemenea, mai multi avocati au fost citati ca martori si intrebati de procurorii DNA despre discutiile confidentiale cu clientii lor in acel dosar.

In contextul in care judecatori au fost interogati despre deliberare, lucru care reprezinta cea mai grava incalcare a independentei justitiei, in aprilie 2014 peste 50 de judecatori s-au adresat Consiliului Superior al Magistraturii, ingrijorati pentru independenta lor, de vreme ce un procuror ii putea chestiona si ancheta penal cu privire la solutiile pe care le adopta.

Consiliul Superior al Magistraturii, garantul independentei justitiei, a refuzat sa clarifice definitiv si ferm situatia, eschivandu-se sa declare raspicat ca nici un judecator nu poate fi chestionat de catre un procuror despre deliberarile prin care adopta o hotarare judecatoreasca.

Pentru noi, ca judecatori, modul acesta abuziv de ancheta al DNA, cu incalcarea tuturor normelor de procedura penala si a garantilor europene privind independenta judecatorilor, era de neinchipuit, motiv pentru care m-am adresat presei. In afara site-ului Lumea Justitiei, presa a ignorat complet abuzurile pe care le-am relatat.

M-am adresat si Inspectiei Judiciare, CSM, conducerii DNA, semnaland abuzurile grave, dar fara nici un rezultat.

In ultima instanta m-am adresat si dumneavoastra, ambasadelor occidentale, care clamati – atunci ca si acum – ca sustineti independenta justitiei. V-am expus faptele, explicandu-va gravitatea si pericolul unei astfel de anchete pentru independenta judecatorilor si pentru dreptul fundamental la aparare al cetatenilor romani. In afara unui raspuns vag si politicos de la Ambasada Olandei, alt raspuns nu am primit.

La data de 1 iulie 2014 toti cei patru judecatori am fost trimisi in judecata si suspendati din functie, fara salar, timp de 1 an si 8 luni.

Pe data de 19 februarie 2016, prin Incheierea penala definitiva 231/2016 pronuntata in dosarul 854/33/2014/a1, Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus restituirea dosarului la DNA.

Inalta Curte a constatat, prin incheierea precitata, ca in cauza au fost incalcate atat secretul deliberarii cat si confidentialitatea client avocat, adica exact incalcarile pe care le-am semnalat, cu doi ani inainte, conducerii DNA, CSM, Inspectiei Judiciare, presei si ambasadelor.

Am solicitat Parchetului de pe langa ICCJ si Inspectiei Judiciare ca procurorii vinovati de astfel de grave abuzuri si violari ale independentei justitiei, constatate definitiv print-o hotarare judecatoreasca, sa fie trasi la raspundere, insa nici una dintre institutii nu a facut nimic in acest sens.

Pe data de 6 aprilie 2017 Structura centrala a DNA, dupa ce a preluat dosarul de la DNA Oradea, a dispus clasarea cauzei pe motiv ca faptele, pentru care am fost anchetati, trimisi in judecata si suspendati din functia de judecatori, nu exista sau nu sunt prevazute de legea penala.

Dat fiind ca, in cauza, DNA a comunicat public ca dosarul s-a facut “cu sprijinul Serviciului Roman de Informatii”, am dorit sa aflam in ce a constat sprijinul acestui serviciu secret in anchetarea unor judecatori pentru fapte care nu au existat sau nu sunt penale.

Am cerut lamuri de la DNA cu privire la implicarea SRI in ancheta penala care ne-a privit, dar DNA a refuzat sa ne ofere raspunsuri clare.

Am cerut Parchetului General sa ne comunice un exemplar al Protocolului semnat in 2009 cu SRI si ni s-a spus ca este secret.

Am cerut SRI sa ne spuna ce a facut concret in dosarul nostru si ne-a trimis la DNA.

Am cerut CSAT sa ne comunice hotararea din 2005 prin care, contrar legii, li s-au dat serviciilor de informatii atributii in justitie. Desi hotararea este mentionata pe site-ul CSAT ca fiind “nesecreta”, ni s-a spus ca aceasta nu ne poate fi comunicata deoarece sedintele CSAT sunt secrete.

Rezumand, intr-o tara membra a Uniunii Europene, cu ambasade occidentale care spun ca impartasesc “valori comune” europene cu Romania, se fac anchete penale in baza unor hotarari si protocoale secrete, date in afara legii, servicii secrete sunt implicate in justitie, iar pentru abuzuri constatate definitiv de catre instantele de judecata nu raspunde nimeni. Secretomania, specifica epocii comuniste, este atat de prezenta ca nici macar nu putem afla care a fost intinderea abuzurilor comise impotriva noastra.

Stimati ambasadori,

V-am dat exemplul dosarului in care eu si ceilalti colegi judecatori am fost anchetati pentru a va arata cat de expusi si vulnerabili sunt cetatenii romani in fata acestor institutii represive ale statului, care folosesc practici de inspiratie totalitara cu privire la care nu ati exprimat nici o ingrijorare ori preocupare.

Abuzurile si siluirile legii, pe care nici o institutie sesizata de noi nu le-a oprit, confirmate ulterior printr-o hotarare definitiva, actiuni despre care institutiile statului refuza in continuare sa ne comunice informatii si detalii, abuzuri pentru care nici un procuror nu a raspuns, au fost facute impotriva unor judecatori de curte de apel si tribunal.

Daca in cazul unor judecatori s-au intamplat aceste abuzuri, ceteanul simplu nu are nici o garantie ca drepturile sale fundamentale sunt respectate atunci cand este anchetat penal, ceea ce conduce la scaderea increderii in justitie.

Faptul ca romanii isi pierd increderea in justitie din cauza acestor abuzuri si violari ale drepturilor omului este dovedit de sondajele Eurobarometru facute de Comisia Europeana. Conform acestui sondaj, din 2015 pana in 2016 peste 13% dintre romani si-au pierdut increderea in justitie, fiind cea mai mare scadere de incredere intr-o institutie la nivelul intregii Uniuni Europene. De asemenea, sondaje mai recente arata ca peste 80% dintre romani doresc o raspundere materiala a magistratilor.

Acesta este sistemul de justitie despre care dumneavoastra sustineti ca este reformat si trebuie sa fie mentinut intact, deoarece ar impartasi “valori comune” cu sistemele de justitie din tarile dumneavoastra.

Daca asemenea “valori comune”, cum sunt cele de mai sus, sunt practicate si de justitia din tarile dumneavoastra, ar fi binevenit sa ne explicati cum sunt instantele din tarile dumneavoastra “camp tactic” pentru serviciile de informatii, cum anchetele penale sunt facute pe baza unor protocoale si hotarari secrete, cum magistratii care comit abuzuri nu sunt trasi niciodata la raspundere sau cum serviciile de informatii din tarile dumneavoastra se ocupa de “buna functionare a justitiei”.

Grav, stimati ambasadori, este ca de circa 10 ani nici o ambasada occidentala din Romania nu a mai vorbit despre valorile fundamentale – ca libertatea, respectarea drepturilor omului si democratia – pe care s-a construit Uniunea Europeana, singurul dumneavoastra discurs public fiind asociat cu sustinerea neconditionata a unor institutii de represiune si lipsa oricaror critici cu privire la practicile nedemocratice ale acestora.

Combaterea cu succes a coruptiei nu se poate face incalcand toate drepturile, legile si procedurile, iar justitie independenta nu poate exista cata vreme, prin hotarari si protocoale secrete date impotriva legii, li se permite serviciilor de informatii implicarea in justitie.

Ignorarea abuzurilor din justitie si tacerea dumneavoastra in fata violarii drepturilor omului, asa cum ati ales sa faceti in ultimii ani, va alimenta sentimentul antieuropean care deja este in crestere in societatea romaneasca si la a carui cauza, in buna parte, ati contribuit prin pozitiile dumneavoastra publice.

In contextul in care v-ati exprimat deja fara echivoc ca modificarile la legile justitiei, recent adoptate de Parlament, risca sa puna in pericol progresele din justitie, va reiterez solicitarea sa exprimati public, clar si concret, care sunt prevederile din aceste legi care “pun in pericol” justitia.

Cu stima,

Judecator Florica Roman

sursa: floricaroman.wordpress.com