Un nou abuz cumplit comis de Serviciul Roman de Informatii in dosarul fostului primar PSD de Iasi Gheorghe Nichita (foto 1) a iesit la iveala la termenul de judecata de marti, 27 noiembrie 2018. In fata judecatorilor Antoaneta Nedelcu (presedinte) si Alin Benone Raduinea, de la Curtea de Apel Bucuresti, avocatul Ionel Nechita (foto 4) din Baroul Iasi, unul dintre aparatorii ex-primarului Iasilor Gheorghe Nichita, a aratat cum SRI a depasit cu mult limita maxima legala, de 6 luni, prevazuta de Codul de procedura penala la art. 144, alin. 3 pentru masurile de supraveghere tehnica.

Astfel, potrivit avocatului Nechita, in intervalul 5 mai – 9 noiembrie 2015, judecatorul de drepturi si libertati de la Tribunalul Bucuresti a prelungit succesiv mandatele de supraveghere tehnica pe numele lui Nichita, in ciuda faptului ca pana atunci ex-primarul PSD de Iasi se aflase timp de 3 luni (24 decembrie 2013 – 23 martie 2014) sub supraveghere pe mandat de siguranta nationala, apoi alte 120 de zile (29 ianuarie – 28 mai 2015) sub filaj video / audio / foto in alt dosar.

Este vorba despre dosarul in care DNA l-a trimis in judecata pe Gheorghe Nichita pentru pretinse fapte de luare de mita in contextul implementarii proiectului „Sistem de Management de Trafic in Municipiul Iasi” (finantat din fonduri europene), care privea fluidizarea traficului rutier si pietonal, precum si scaderea gradului de poluare. Presupusii mituitori din dosar sunt oamenii de afaceri Tiberiu Urdareanu (patronul UTI), Mihail Tanasescu (vicepresedinte al aceluiasi grup de firme) si Iulius Gabriel Mardarasevici (directorul SC Information Business Consulting SRL). Mita, sustine DNA, ar fi fost mascata atat printr-un comision de 10% din contract, cat si prin achitarea unor echipamente electronice, a unor deplasari in China, precum si a cazarii la hotelul Marriott din Bucuresti. De altfel, asa cum puteti vedea in ultima parte a acestui articol, Adina Kramer-Samson demonteaza acuzatiile DNA cu privire la aceste pretinse foloase necuvenite destinate primarului Gheorghe Nichita.

In alta ordine de idei, avocatul Ion Cazacu (foto 2), din Baroul Bucuresti (celalalt aparator al fostului edil), a solicitat instantei sa-i puna la dispozitie inregistrarea audio a declaratiei Adinei Kramer (nascuta Samson), fosta prietena a primarului iesean, care la termenul precedent a facut declaratii explozive despre presiunile la care a fost supusa din partea Binomului SRI-DNA. Iar asta intrucat spusele femeii nu fusesera transcrise in totalitate. Amintim ca la termenul trecut, de pe 30 octombrie 2018, fosta prietena a lui Nichita, Adina Kramer-Samson a povestit cu lux de amanunte felul in care DNA si SRI au facut presiuni asupra ei, ca sa-i smulga turnatorii referitoare la primar (click aici si aici pentru a citi). Ei bine, in solicitarea adresata magistratilor CAB, avocatul Nechita mentioneaza ca procuroarea de sedinta Elena Ramona Jardieanu (de la Directia Nationala Anticoruptie) s-a autosesizat pentru presupuse fapte de marturie mincinoasa, ca urmare a declaratiilor Adinei Kramer.

De asemenea, Ion Cazacu a cerut miercuri, 27 noiembrie 2018, reaudierea martorei Catalina Lucaci (functionara in Primaria Iasi), care a dat declaratii la faza de fond a procesului si care – potrivit Adinei Kramer – a devenit si ea tinta presiunilor DNA-SRI pentru ca sa formuleze denunturi impotriva edilului PSD.

Inca de la inceputul pledoariei, Ionel Nechita a argumentat ca din actele si lucrarile dosarului de urmarire penala rezulta ca in ceea ce priveste probarea presupusei activitati infractionale desfasurate de Gheorghe Nichita in calitate de primar al municipiului Iasi (dosar de urmarire penala nr. 126/P/2015), au fost dispuse metode speciale de supraveghere tehnica incepand cu data de 24.12.2013, odata cu emiterea mandatului de siguranta nationala nr. 0088002/24.12.2013, prin care SRI a fost autorizat sa desfasoare activitati de interceptare si inregistrare a comunicatiilor electronice, dar si audio / foto / video pe orice tip de suport a convorbirilor purtate de catre edil in mediul ambiental.

Procuroarea DNA, mana-n mana cu ofiterul SRI

La termenul de marti, 27 noiembrie 2018, Ionel Nechita le-a solicitat judecatorilor Nedelcu si Raduinea sa ia act de modul in care au fost puse in executare mandatele de interceptare, de catre echipe mixte ofiteri SRI-procurori DNA. In acest context, avocatul a invocat incheierea de sedinta din data de 13.07.2015, pronuntata in dosarul nr. 26256/3/2015 de Tribunalul Bucuresti, in considerentele careia s-a retinut ca prin cererea formulata la data de 13.07.2015 de catre DNA in dosarul nr. 126/P/2015, s-a solicitat emiterea unui mandat de supraveghere tehnica prin care sa se autorizeze (printre altele) interceptarea comunicatiilor efectuate de Gheorghe Nichita si „supravegherea video, audio sau prin fotografiere in spatii publice si private”, motivandu-se ca in cadrul unei sedinte de lucru cu SRI, procuroarea de caz Claudia Rosu (foto 3) a examinat materiale relevante – in legatura cu faptul ca in perioada 29.01.2014 – 04.02.2014, Gheorghe Nichita ar fi avut mai multe intalniri cu Claudiu Daniel Mardarasevici (fratele lui Gabriel Iulius Mardarasevici), actionar al SC Focality SRL, in scopul de a-i solicita acestuia furnizarea, in interes personal, a unor echipamente electronice cu pret redus.

Gheorghe Nichita, filat si interceptat la nesfarsit de SRI

In aceeasi pledoarie, Ionel Nechita a amintit ca in dosarul penal nr. 126/P/2015 au fost incuviintate cererile DNA de emitere a mandatelor de supraveghere tehnica, astfel incat sa fie permise interceptarea comunicatiilor, precum si supravegherea video / audio / foto in spatii publice si private privindu-i pe Gheorghe Nichita si Iulius Gabriel Mardarasevici incepand cu data de 05.05.2015 pana la data de 09.11.2015.

Prin urmare, in primul ciclu procesual al instructiei penale au fost autorizate de catre judecatorul de drepturi si libertati masuri de supraveghere tehnica privind interceptarea comunicatiilor lui Nichita si Mardarasevici pe o durata de 6 luni de zile (5 mai – 9 noiembrie 2015), in conditiile in care:

- teoretic, mandatele de supraveghere tehnica au fost puse in executare de catre Serviciul Tehnic din DNA – structura centrala. Acest aspect rezulta din cuprinsul relatiilor din 31.08.2018, care mentioneaza ca structura centrala a DNA a efectuat inregistrari in temeiul art. 138 lit. c Cod procedura penala, cu denumirea marginala „dispozitii generale” privind metodele speciale de supraveghere video / audio sau prin fotografiere;

- dupa obtinerea acestor autorizatii emise de judecatorul de drepturi si libertati (constand in interceptarea totala a comunicatiilor persoanelor care au facut obiectul cercetarilor sub aspectul comiterii unor infractiuni de coruptie), in baza unei dispozitii a procurorului de caz (date fara temei legal, potrivit avocatului) au fost desemnate 3 unitati militare din SRI drept „beneficiari secundari” ai mandatelor;

- astfel, mandatele emise de Tribunalul Bucuresti au fost puse in executare de catre SRI si pentru a nu fi pierdute asa-zisele „momente de interes operativ”, ofiterii de informatii le-au transmis din trei in trei zile politistilor judiciaristi notele de redare a conversatiilor purtate de persoanele interceptate si interlocutorii acestora;

- pe baza materialului primit de la SRI, ofiterii de politie judiciara au selectat convorbirile care puteau fi utilizate ca probe, transcriindu-le in procesele verbale care au fundamentat inculparea in prezentul dosar.

In aceste conditii, Nechita a concluzionat ca rezultatele masurilor de supraveghere tehnica au fost materializate de SRI prin inmagazinarea unor evenimente acustice interceptate pe suporturi optice si intocmirea notelor de redare transmise catre DNA, fara a se putea verifica daca s-a realizat o eventuala selectie a materialului prezentat de catre structurile informative-operative care au monitorizat permanent si in mod direct traficul comunicarilor persoanelor cercetate de organele de urmarire penala.

Asadar, Ionel Nechita reclama faptul ca atat DNA – structura centrala (in calitate de „beneficiar principal” al informatiilor rezultate din activitatile de supraveghere tehnica), cat si SRI (in calitate de „beneficiar secundar” al acestora):

- au ignorat dispozitiile art. 144 alin. 3 C. pr. pen., care prevad ca „durata totala a masurilor de supraveghere tehnica, cu privire la aceeasi persoana si aceeasi fapta, nu poate depasi, in aceeasi cauza, 6 luni, cu exceptia masurii de supraveghere video, audio sau prin fotografiere in spatii private, care nu poate depasi 120 de zile”;

- au intocmit procese verbale (prin transcrierea notelor de redare) in care au consemnat rezultatele activitatilor de supraveghere tehnica pe baza „suporturilor optice” (reprezentand mijloacele materiale de proba) create de structurile informativ-operative cu atributii in domeniul sigurantei nationale.

In cauza de fata, arata avocatul Ionel Nechita, in dosarul nr. 126/P/2015, a fost depasita durata totala a masurii de supraveghere video, audio sau prin supraveghere in spatii private cu peste 6 luni, potrivit succesiunii mandatelor emise de instanta competenta, incepand cu data de 05.05.2015 pana la data de 09.11.2015. Iar asta in afara de perioada de 9 luni (24.12.2013 – 23.03.2014) in care primarul de Iasi s-a aflat sub puterea mandatului de siguranta nationala nr. 008802/24.12.2013, care a autorizat SRI sa intercepteze si sa inregistreze audio / foto / video comunicatiile purtate in mediul ambiental, precum si in afara de alte 120 de zile (29.01.2015 – 28.05.2015), cand Nichita s-a aflat sub efectul mandatelor de supraveghere emise de judecatorul de drepturi si libertati in alt dosar al DNA (nr. 57/P/2015 – solutionat de procurorul Iulian Pancescu), fiind incuviintate aceleasi activitati de supraveghere video / audio / foto.

Procuroarea Claudia Rosu nu s-a deranjat sa anunte judecatorul

Acelasi avocat Nechita o acuza pe procuroarea DNA Claudia Rosu ca nu a informat de indata judecatorul de drepturi si libertati care a emis mandatele prin care au fost incuviintate activitatile de supraveghere foto / audio / video (potrivit dispozitiilor articolului 142, alineatul 4 din Codul de procedura penala, raportat la art. 144 alin. 3 C. pr. pen.) cu privire la faptul ca aceste activitati incetasera de drept la data de 01.09.2015, la indeplinirea duratei totale de 120 de zile prevazute de legiuitor si calculate incepand cu data de 05.05.2015.

„Acest fapt a permis persoanelor chemate sa dea concurs tehnic la executarea masurilor de supraveghere sa continue fara un temei legal activitatile de interceptare / inregistrare a convorbirilor audio purtate in mediul ambiental. Aceste concluzii sunt reflectate si din analiza proceselor verbale intocmite de ofiterii politiei judiciare din DNA la data de 27.10.2015 privind redarea continutului convorbirilor audio presupus a fi fost purtate in mediul ambiental (in camerele Hotelului Marriott din Bucuresti) intre Nichita Gheorghe si Mardarasevici Iulius Gabriel la data de 29.09.2015, respectiv la data de 12.10.2015, in cuprinsul carora se constata ca nu a fost mentionat numarul mandatului care ar fi permis desfasurarea masurii de supraveghere tehnica (in conformitate cu disp. art. 143 alin. 4 C. pr. pen.), fiind doar specificat faptul ca inregistrarea a fost realizata in baza mandatului de supraveghere tehnica prelungit prin incheierea Tribunalului Bucuresti din data de 09.09.2015 in dosarul instantei 32944/3/2015 (pentru convorbirea din 29.09.2015), respectiv din data de 09.10.2015, in dosarul instantei cu nr. 36396/3/2015 (pentru convorbirea din 12.10.2015)”, a explicat Nechita.

Presiuni asupra fostei prietene a lui Nichita

Avocatul Ionel Nechita invoca declaratiile date la termenul trecut (30 octombrie 2018) de catre Adina Kramer (nascuta Samson), fosta prietena alui Gheorghe Nichita. Aparatorul ex-primarului apreciaza ca relevanta depozitia Adinei Kramer si o considera ca fiind proba administrata in cursul cercetarii judecatoresti, chiar daca procuroarea de sedinta Elena Ramona Jardieanu, de la DNA, s-a sesizat pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa „fata de povestea expusa la termen, cu spioni, case conspirative si sechestrarea ei”.

Declaratia martorei, in opinia avocatului Nechita, atesta cooperarea SRI-DNA in cadrul unor echipe comune mixte, activitatile nefiind limitate doar la acordarea suportului tehnic necesar punerii in executare a mandatelor, ci s-au extins asupra probei testimoniale (prin derularea unor actiuni specifice de recrutare, monitorizare si asigurare a protectiei martorilor), mergandu-se pana la crearea unor „momente de interes operativ” pe parcursul cercetarilor si inmagazinarea convorbirilor interceptate pe suporti optici, respectiv redarea comunicatiilor inregistrate in note puse la dispozitia procurorului.

Concluzionand, Ionel Nechita a solicitat completului de la CAB sa ceara DNA – Sectia de combatere a coruptiei:

1. sa comunice instantei de judecata

- care sunt mandatele emise de Tribunalul Bucuresti (cu indicarea expresa a numarului si a datei emiterii) sub efectul carora s-a realizat interceptarea si inregistrarea audio a convorbirilor ambientale purtate in Hotelul Marriott din Bucuresti intre Nichita Gheorghe si Mardarasevici Iulius Gabriel la data de 29.09.2015, respectiv la data de 12.10.2015 (in conformitate cu disp. art. 143 alin. 4 C. pr. pen.), redate in cuprinsul proceselor verbale intocmite la data de 27.10.2015;

- daca in perioada 28.04.2015 – 04.05.2015 a fost asigurata o locuinta temporara numitei Samson Adina Mihaela, careia i s-au atribuit pseudonimele „Savulescu Marina” si „Popescu Gheorghe” in cadrul masurilor de protectie dispuse in cursul urmaririi penale (in conformitate cu disp art. 126 alin. 1 lit. a C. pr. pen.) si daca aceasta a fost asigurata de SRI;

- locul si imprejurarile in care a fost consemnata declaratia martorului protejat „Savulescu Marina” din data de 04.05.2015 si daca aceasta a fost data in prezenta vreunui ofiter din cadrul SRI;

- daca declaratiile martorului protejat „Savulescu Marina” din data de 04.05.2015, respectiv din data de 23.09.2015 au fost inregistrate prin mijloace tehnice audio / video, daca s-a procedat la redarea integrala in forma scrisa a inregistrarilor si daca declaratiile au fost inmagazinate pe suporturi optice pastrate in conditii de confidentialitate la dosarul de la parchet – conform disp. art. 129 alin. 4, 5 si 7 C. pr. pen.

2. sa inainteze la dosarul cauzei:

- „notele de redare” transmise de SRI ca urmare a solicitarilor de ordin administrativ adresate de DNA „pentru a nu se pierde momentele operative”, atasate la urma dosarului nr. 126/P/2015 si care au permis „buna desfasurare a urmaririi penale”;

- suportul optic ce contine inregistrarea audio-video a declaratiei numitei Kramer (fosta Samson) Adina Mihaela, declaratie consemnata la data de 27.04.2015 sub pseudonimul „Popescu Gheorghe”, precum si declaratia „martorului protejat” transcrisa.

Judecatoarea Antoaneta Nedelcu a fixat urmatorul termen de judecata pentru data de 15 ianuarie 2019, la ora 13:00.

Nu incheiem inainte sa remarcam un amanunt sensibil al acestui proces: ceilalti trei inculpati (Urdareanu, Mardarasevici si Tanasescu) au declarat in faza de urmarire penala ca isi recunosc faptele. Totusi, instanta de fond (Tribunalul Bucuresti) nu a acceptat ca ei sa fie judecati in procedura simplificata. Astfel, cei trei sunt liberi sa se prevaleze de dreptul la tacere. Ne gandim insa ca daca li s-ar fi acceptat acordurile de recunoastere a vinovatiei, Urdareanu, Mardarasevici si Tanasescu ar fi fost judecati separat, intr-un dosar disjuns, iar acum Nichita i-ar fi putut chema ca martori, sa spuna daca au fost sau nu supusi si ei presiunilor Binomului, ca sa-l toarne pe primarul iesean. Totusi, nu este timpul pierdut si n-ar fi exclus sa apara surprize in aceasta faza de apel a procesului.

Sursa foto Nichita: Cugetliber.ro