Romania mai are justitie sau a ajuns sa foloseasca reteaua Soros din instante si parchete pentru a desfiinta mediatic persoanele publice si politice incomode, conturandu-le o imagine de vinovatie inainte ca dosarul sa ajunga in instanta, dar si ulterior, in faza de camera preliminara, cand dosarul a intrat pe rolul unei instante?

In cazul cunoscutului om de televiziune Dan Diaconescu (foto), buboiul s-a spart, ajungandu-se la o hotarare penala definitiva prin care judecatoarea Valentina Boboc de la Curtea de Apel Constanta a stabilit, cu autoritate de lucru judecat, ca fondatorul OTV a fost executat mediatic inainte de a fi adus in fata unui judecator, cu probe si interceptari nepublice din dosar scurse in principal in presa sorosista.

Lumea Justitiei prezinta in premiera motivarea hotararii prin care, admitand stramutarea dosarului lui Dan Diaconescu, Curtea de Apel Constanta a desfiintat abuziva sentinta de condamnare la 8 ani si 4 luni de inchisoare pronuntata de judecatoarea Maria-Andreea Nita de la Judecatoria Constanta. Concret, CA Constanta a constatat ca nu au existat urmarire penala si judecata impartiale, si astfel a fost incalcat dreptul la un proces echitabil.

Este hotararea care i-a pus pe jar pe procurorii din CSM si pe Procurorul General Alex Florenta, care incearca sa provoace represalii impotriva judecatoarei Valentina Boboc de la CA Constanta, deranjati nu atat de anularea condamnarii, ci mai ales de demascarea, cu autoritate de lucru judecat, a practicilor care dureaza de zeci de ani in Romania: acelea ca anumiti procurori (in special cei plimbati prin strainatate de catre ONG-uri sorosiste, pe la tot felul de burse si seminarii) folosesc presa de casa pentru a desfiinta persoane publice si a le crea imaginea de vinovati inainte de orice judecata, prin mijloace infractionale, pedepsite de Codul penal – respectiv: divulgarea informatiilor nepublice din cursul anchetelor penale. De altfel, amintim ca Florenta si cei cinci procurori din Consiliul Superior al Magistraturii au votat la unison sesizarea Inspectiei Judiciare pentru simplul fapt ca judecatoarea Boboc si-a permis sa stramute dosarul lui DD (click aici pentru a citi). De asemenea, amintim ca gestul celor sase personaje a provocat indignarea ministrului Justitiei Radu Marinescu (click aici pentru a citi).

Am facut aceasta introducere pentru a sublinia ca desi in Romania au existat sute de cazuri in care au fost dovedite astfel de manevre menite sa distruga imaginea unor persoane devenite tinte pentru sistem, nici Parchetul General, nici parchetele din subordinea PICCJ nu au deschis dosare penale anchetatorilor care au comis astfel de fapte reprobabile, fiind evident ca asa functioneaza statul paralel represiv.

CA Constanta a demascat operatiunea impotriva lui DD

Revenind la sentinta nr. 37 din 21 martie 2025, pronuntata in cauza nr. 653/36/2024: judecatoarea Valentina Boboc de la Curtea de Apel Constanta a constatat ca „Judecatoria Constanta nu il mai poate judeca cu impartialitate” pe Dan Diaconescu, de vreme ce aceasta instanta, „prin actiunea de a continua scurgerile de informatii nepublice din dosarul cauzei, a inteles sa incalce, cel putin la nivelul aparentelor, dreptul inculpatului la un proces echitabil”. Or, acest drept este unul fundamental, ocrotit de insasi Conventia Europeana a Drepturilor Omului (la articolul 6), adauga magistrata de la CA Constanta.

In aceste conditii, a fost incalcata aparenta de impartialitate a Judecatoriei Constanta, aceasta instanta „aparand ca interesata sa il prezinte pe inculpat opiniei publice, in modalitatea anterior descrisa (...), ca fiind deja vinovat, inainte de a fi judecat definitiv”, continua Valentina Boboc. Judecatoarea de la CA Constanta da de inteles ca o asemenea manevra este cu atat mai grava, cu cat ea a fost comisa in faza de camera preliminara, care se desfasoara in sedinte nepublice.

Executia mediatica a inceput inca de la perchezitie

Inainte de a va lasa sa cititi cele mai importante fragmente din sentinta CA Constanta privind stramutarea cauzei, amintim ca operatiunea de denigrare a lui Dan Diaconescu a inceput inca din dimineata zilei de 6 aprilie 2023, cand mascatii i-au spart usa la ora 6 dimineata, presa de casa a sistemului fiind inca din primele clipe alimentata cu informatii compromitatoare despre fondatorul OTV – cu mult inainte ca politistul judiciar Mihai Keller sa emita procesul-verbal prin care i-a adus lui Diaconescu la cunostinta drepturile si obligatiile in calitate de suspect (vezi facsimil 1). De asemenea, amintim ca acelasi agent-sef Keller a fost indicat de catre una dintre cele doua parti civile din dosar ca fiind cel care a instigat-o sa formuleze denunt mincinos impotriva fondatorului OTV (click aici pentru a citi).

Incheiem, mentionand ca Dan Diaconescu este aparat de catre avocatii Alexandru Morarescu, Andra Ghilenschi, Diana Spiridonescu si David Morarescu.

Redam principalele pasaje din sentinta de stramutare (vezi facsimil 2):

„Examinand motivele invocate de petentul-inculpat Diaconescu Cristian Dan, Curtea apreciaza ca, partial, criticile aduse de acesta sunt intemeiate, din perspectiva argumentelor ce urmeaza a fi aratate.

Astfel, potrivit dispozitiilor art. 71 din Codul de procedura penala, stramutarea judecarii unei cauze de la un tribunal la o instanta de acelasi grad din circumscriptia aceleiasi grad de apel se pronunta 'atunci cand exista o suspiciune rezonabila ca impartialitatea judecatorilor instantei este afectata datorita imprejurarilor cauzei, calitatii partilor, ori atunci cand exista pericol de tulburare a ordinii publice'.

Institutia stramutarii raspunde nevoii de garantare a drepturilor justitiabililor la un proces echitabil, dincolo de subiectivism si partialitate, reala sau aparenta, a instantei investite, care ar putea altera actul de justitie, in substanta lui.

Referindu-ne la jurisprudenta CEDO, se impune a arata ca se gasesc doua perspective asupra impartialitatii instantei: una obiectiva (constand in imaginea si increderea pe care o transmit judecatorii justitiabililor si publicului), iar cealalta subiectiva (rezultand din absenta oricaror prejudecati ale judecatorului in forul sau interior).

Garantarea impartialitatii obiective, relevanta pentru aprecierea asupra necesitatii stramutarii unei cauze reclama verificarea anumitor situatii ori imprejurari care prin natura lor, indepedent de constiinta ori atitudinea interioara a judecatorului in raport cu judecarea cauzei, creeaza aparenta lipsei de impartialitate din cauza unor circumstante particulare. Totodata, e necesar a se sublinia ca in ambele ei perspective – subiectiva si obiectiva – impartialitatea, ca si conditie esentiala a dreptului la un proces echitabil, protejeaza partile aflate in proces.

Stramutarea procesului penal ofera justitiabililor care au un anumit interes sa inlature viciile aparentei de impartialitate ce afecteaza o instanta intreaga, nu doar pe unul sau unii dintre membri unui complet de judecata.

Motivele de stramutare ce pot fi valorificate in cadrul judecarii unei cereri de stramutare sunt cauze care afecteaza – in egala masura abstract si invariabil – situatia aparentei de impartialitate a tuturor judecatorilor dintr-o instanta.

Subliniem ca petentul-inculpat a reliefat in cererea formulata, printre alte argumente, si pe acela al scurgerilor importante de informatii nepublice din dosarul cauzei incepand din cursul urmaririi penale si continuand chiar si in cursul procedurii in camera preliminara, cand Judecatoria Constanta fusese sesizata cu rechizitoriu – situatie ce i-a produs inculpatului Diaconescu Cristian Dan un prejudiciu grav de imagine, culminand cu formularea unei actiuni civile de catre acesta, la data de 07.12.2023, prin care a chemat in judecata IPJ Constanta, Parchetul de pe langa Judecatoria Constanta (prin Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta), Judecatoria Constanta (prin Tribunalul Constanta), dar si Tribunalul Constanta, in calitate de parati, solicitand plata unor sume, reprezentand daune morale, urmare a prejudiciului moral cauzat reclamantului, datorat actiunii de divulgare fara drept si scurgere in presa a unor date si informatii cu caracter nepublic, de natura, a-i incalca, in opinia acestuia, prezumtia de nevinovatie, buna desfasurare a procesului penal, dreptul la viata privata, demnitate, onoare si reputatie.

Se impune precizarea ca pana la pronuntarea unei hotarari definitive de condamnare, inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie, din analiza careia decurge si clarificarea limitelor sale de incidenta: garantiile instituite, sfera de aplicare, persoanele carora li se aplica, obligatia de respectare a acestei prezumtii.

Din punct de vedere al garantiilor instituite, doctrina a stabilit ca unele dintre acestea sunt imprumutate din reglementarea art. 6 din CEDO, care reglementeaza dreptul la un proces echitabil:

- obligatia pe care o au judecatorii de a nu pleca in judecarea cauzei cu idei preconcepute;

- sarcina probei in materie penala revine acuzarii;

- aplicarea principiului 'in dubio pro reo';

- acuzarea e obligata sa indice faptele de care e acuzat inculpatul.

Totodata, se impune a se arata si ca prezumtia de nevinovatie constituie elementul central al dreptului la un proces echitabil, caci numai in conditiile respectarii sale se poate asigura in mod efectiv respectarea celorlalte componente ale dreptului la un proces echitabil.

In consonanta cu o parte dintre sustinerile petentului-inculpat, Curtea observa ca se poate retine subzistenta unui temei apt de a conduce la admiterea cererii de stramutare.

Astfel, argumentele prezentate de petentul-inculpat, in sustinerea cererii sale referitoare la modalitatea in care scurgerile de informatii nepublice, din dosarul cauzei, au determinat aparitia suspiciunii rezonabile ca impartialitatea judecatorilor din cadrul Judecatoriei Constanta este afectata, le apreciem a fi intemeiate. (...)

In acest context, subliniem ca modalitatea in care au fost transmise opiniei publice acuzatiile penale aduse inculpatului Diaconescu Cristian Dan, prin prezentarea unor pasaje lungi din interceptarile convorbirilor aflate in dosarul cauzei, intensitatea mesajului oferit prin mass media, potrivit cu care inculpatul este autorul faptelor ce ii sunt imputate, inainte de a fi judecat de o instanta independenta si impartiala, si durata de timp pe parcursului careia au fost scurse informatii nepublice, din dosarul cauzei, incepand cu faza urmaririi penale, dar mai ales in procedura in camera preliminara, de catre Judecatoria Constanta (aceasta fiind tocmai instanta care il judeca in procedura in camera preliminara pe inculpat) conduc la reliefarea suspiciunii rezonabile ca Judecatoria Constanta nu il mai poate judeca cu impartialitate pe inculpat, de vreme ce, prin actiunea de a continua scurgerile de informatii nepublice din dosarul cauzei a inteles sa incalce, cel putin la nivelul aparentelor, dreptul inculpatului la un proces echitabil.

In opinia Curtii, in speta, Judecatoria Constanta, datorita imprejurarilor mai sus amintite, nu mai poate fi perceputa in ochii justitiabililor si ai publicului ca un 'tribunal independent si impartial' asa cum sintagma se desprinde din jurisprudenta C.E.D.O., incalcandu-se, sub aspectul suspiciunii rezonabile, garantiile inculpatului la un proces echitabil.

Existenta unui tribunal independent si impartial prevazut de lege reprezinta una dintre principalele garantii care leaga dreptul la un proces echitabil de accesul la justitie. Prin 'tribunal' se intelege 'acel organ jurisdictional care poate pronunta hotarari obligatorii, pe baza unor norme de drept si in cadrul unor proceduri organizate'. Tribunalul trebuie sa fie stabilit de lege, fiind contrare procesului echitabil tribunalele extraordinare. Principalele garantii ale tribunalului sunt independenta (fata de orice alte autoritati, precum si fata de parti) si impartialitatea (adica absenta oricarei prejudecati sau interes al judecatorului in cauza pe care o solutioneaza).

Cum aparenta de impartialitate a judecatorilor din cadrul Judecatoriei Constanta, la nivel de suspiciune rezonabila, a fost incalcata, prima instanta aparand ca interesata sa il prezinte pe inculpat opiniei publice, in modalitatea anterior descrisa, in cursul procedurii in camera preliminara (care se desfasoara in camera de consiliu, deci fara participarea publicului), ca fiind deja vinovat, inainte de a fi judecat definitiv, urmeaza a se admite cererea de stramutare formulata, pentru acest motiv, iar cauza penala sa fie stramutata la Judecatoria Tulcea, instanta aflata in circumscriptia Curtii de apel Constanta.

Drept urmare, celelalte argumente prezentate in sustinerea cererii de stramutare nu vor mai fi examinate, nefiind utila cauzei, dar si excesiva o atare analiza suplimentara.

Observam ca pe rolul Curtii de apel Constanta au mai fost inregistrate doua cereri de stramutare a cauzei formulate de petentul-inculpat Diaconescu Dan Cristian, purtand nr. 627/36/2023 si 411/36/2024, care au fost respinse, dar in niciuna dintre cele doua cauze nu a fost analizat motivul de stramutare – apreciat, in prezent, de Curte, ca fiind intemeiat.

Curtea, vazand dispozitiile art. 74 alin. 3 din Codul de procedura penala potrivit cu trebuie sa hotarasca care dintre actele indeplinite in fata instantei se mentin, apreciaza ca se vor pastra numai dispozitiile Judecatoriei Constanta privind mentinerea masurii preventive a controlului judiciar fata de inculpatul Diaconescu Cristian Dan, judecarea cauzei penale urmand a fi reinceputa de Judecatoria Tulcea de la momentul sesizarii instantei cu actul de inculpare, astfel ca va fi reluata procedura in camera preliminara”.