Lumeajustitiei.ro a militat constant de-a lungul anilor in vederea asigurarii corectitudinii procesului penal si evitarii erorilor judiciare. De altfel, Lumeajustitiei.ro a sustinut constant ca interceptarile si inregistrarile invocate ca probe in procesele penale si, indeosebi, in asa-zisele procese de coruptie, sub mai multe aspecte, sunt inadmisibile ca probe.

Legiuitorul, prin Legea nr. 255/2013 prin care a fost modificat Noul Cod de procedura penala confirma cele sustinute de noi de-a lungul timpului. Cea mai importanta modificare o reprezinta introducerea semnaturii electronice extinse bazata pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat si care permite identificarea fara ambiguitati a persoanei autorizate.

Astfel, prin art. 142 – 143 din noul Cod de procedura penala se impune ca, pentru fiecare activitate de supraveghere tehnica, sa se intocmeasca un proces verbal in care sa fie consemnate ab initio, inclusiv datele de identificare ale suportului original, data la care a avut loc inregistrarea si, bineinteles, numele si calitatea persoanei care a efectuat inregistrarea. Este astfel indeplinita cerinta de asigurare a trasabilitatii probei, o conditie sine qua non pentru verificarea autenticitatii .

Cea mai importanta modificare o reprezinta introducerea, ca element de securizare a inregistrarii, a semnaturii electronice extinse, bazata pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat şi care permite identificarea fara ambiguitati a persoanei autorizate.

Cu alte cuvinte, sunt scoase in afara legii “inregistrarile” utilizate cu predilectie si cu mult entuziasm de DNA, inregistrari constand in CD-uri sau DVD-uri fara nume, realizate nu se stie unde, cand si de catre cine si, desi astfel de suporturi “originale” se cumpara de la orice colt de strada la pretul de un leu bucata si pot fi realizate de orice copil mai mare de 11 ani care stie sa deschida un calculator, au fost prezentate de DNA (si, din pacate, nu numai…) ca autentice si originale.

Intr-un interviu acordat la Realitatea TV, presedintele Comisiei IT din Camera Deputatilor, Varujan Pambuccian a subliniat ca atunci cand inregistrarile convorbirilor telefonice nu au o semnatura electronica, daca sunt folosite ca proba intr-un proces, ele pot fi contestate. Pambuccian a mai aratat ca in conditiile in care nu exista o semnatura electronica pentru inregistrarile convorbirilor telefonice, fisierele audio pot fi editate in orice mod.
"Fisierul se poate edita in asa fel incat cu vocea celui care a purtat conversatia, cu vorbele spuse de cel care a purtat conversatia pot sa construiesc ce fraza doresc. Lucrul acesta poate fi evitat prin omologarea dispozitivelor care fac inregistrarile. Fisierul care este extras din convorbirea telefonica trebuie sa fie semnat electronic in asa fel incat sa nu se poata modifica nici un bit din el (...) Trebuie impuse conditii de omolgare a dispozitivelor cu care legal se pot face inregistrarile si in aceste conditii trebuie obligatoriu ca fisierul care rezulta in mod automat sa fie semnate electronic".

Iata ce stipuleaza Legea 135/2010 privind Codul de procedura penala: "Art. 142 (1)-Orice persoana autorizata care realizeaza activitati de supraveghere tehnica, in baza prezentei legi, are posibilitatea de a asigura semnarea electronica a datelor rezultate din activitatile de supraveghere tehnica, utilizand o semnatura electronica extinsa bazata pe un certificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat. (2) Orice persoana autorizata care transmite date rezultate din activitatile de supraveghere tehnica, in baza aprezentei legi, are posiblitatea sa semneze datele transmise, utilizand si o semnatura electronica extinsa bazata pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat si care permite identificarea neambigua a persoanei autorizate, acesta asumandu-si astfel responsabilitatea in ceea ce priveste integritatea datelor transmise. (3) Orice persoana autorizata care primeste date rezultate din activitatile de supraveghere tehnica, in baza prezentei legi, are posibilitatea sa verifice integritatea datelor primite si sa certifice aceasta integritate prin semnarea datelor, utilizand o semnatura electronica extinsa bazata pe un certificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat si care permite identificarea neambigua a persoanei autorizate".

INEC si "autenticitatile" mincinoase

Toata aceasta sarlatanie a procurorilor DNA a fost pusa in opera cu concursul INEC care a gasit de cuviinta sa se compromita intr-o maniera detestabila, “atestand” tot felul de aberatii ticluite in scopul de a avea suport probator. Stau in acest sens nenumaratele dovezi transmise de expertul Catalin Grigoras tuturor reprezentantilor statului roman, materiale in care sunt prezentate, negru pe alb, cu subiect si predicat, toate matrapazlacurile “expertilor” INEC, incepand cu denaturarea fatisa a parametrilor de utilizare a softului EdiTrack, cu afirmatii de genul “desi nu este un original, poate fi o copie fidela a unei inregistrari originale” etc. Sfidatoare in acest sens au fost recunoasterile “expertului” INEC, Pop Gheorghe, facute in fata Curtii de Apel Brasov, in care acesta a recunoscut cu seninatate ca, desi nu a avut la dispozitie suporturi originale si, in consecinta, nu avea dreptul de a se pronunta asupra autenticitatii, a facut totusi acest lucru. Sfidatoare, de asemenea, a fost si sustinerea ca nu avea cunostinta de controversa existenta privind programul EdiTracker, desi el insusi era cel denaturase, prin traducere frauduloasa, mesajul producatorului. In fine, recunoasterea cu privire la existenta unui protocol intre INEC si DNA (ocult si interzis si niciodata cunoscut) punea, de plano, in deplina ilegalitate tot ce avea sa faca ulterior INEC.

Dar, cel mai grav este altceva: toate aceste prevederi nou introduse in Noul Cod de procedura penala prin Legea nr. 255/2013 atesta un lucru foart grav, si anume, ca instantele si, indeosebi, instanta suprema, cu toate obiectiunile aparatorilor si, repetam, cu toate ca au fost de multe instiintate ori asupra sarlataniei de catre singurul expert autentic in expertize audio-video Catalin Grigoras, au pronuntat severe hotarari de condamnare, cel mai adesea, exclusiv pe baza interceptarilor prezentate ca autentice de catre DNA si “confirmate” ulterior de diversi "independenti" din INEC.

Noile prevederi introduse prin Legea nr. 255/2013 nu fac decat sa recunoasca o situatie de drept existenta anterior. Astfel, prin Legea nr. 356/2006 a fost introdusa in Codul de procedura penala cerinta existentei suportului original. Dar, atat timp cat inregistrarile sunt efectuate exclusiv prin intermediul calculatorului, informatiile sunt informatii in format electronic/digital, pentru care, inca din anul 2001, art. 6 si art. 7 din Legea semnaturii electronice impuneau cerinta semnaturii electronice extinse bazata pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare.

In consecinta, in cazul unui document in format electronic/digital, discutia despre caracterul original al unui suport sau inregistrari invocate ca proba se rezuma la existenta semnaturii elecronice extinse, orice alta discutie fiind desueta si inutila. Cu atat mai mult cu cat Legea semnaturii electronice dateaza din anul 2001!

Cu toate acestea, instantele si, indeosebi suprema instanta, s-au grabit sa pronunte condamnari „exemplare” pe baza unor inregistrari despre care pana si „expertul” oficial Pop Gheorghe recunostea ca nu sunt originale.

Astfel, problema cea mai serioasa, si nu numai de constiinta, ramane a judecatorilor care au trimis in inchisori zeci de persoane pe baza unor inregistrari in mod vadit si clar neoriginale si vehement contestate (Decebal Traian Remes – Ion Avram Muresan, Catalin Voicu, Ciofu – Iovita, A. Nasase in celebrul „santaj” si lista poate continua!).

Un ultim exemplu ar fi cel al procuroarei Angela Nicolae despre care, amintim, DNA a intoxicat opina publica cu pretinsa complicitate la o evaziune fiscala de 50, apoi de 60 si, finalmente, de 70 milioane de Euro, pentru ca, dupa „securizarea” arestarii preventive, evaziunea fiscala sa fie brusc uitat si Angela Nicolae sa fie trimisa in judecata pentru o fantezie extrema: „trafic de influenta pe langa judecatorii Curtii Europene a Drepturilor Omului”.

Misterul, aparent inexpugnabil, al „metamorfozarii” incadrarii juridice e foarte simplu. Sa ne amintim ca, la arestarea preventiva, Angela Nicolae a transmis colegilor doua lucruri: ca este nevinovata si ca inregistrarile nu sunt reale. Cunoscand faptul ca, dupa 1 februarie 2014, altfel se vor judeca lucrurile in materia interceptarilor si inregistrarilor si, gandindu-se ca aveau de-a face, totusi, cu un procuror cu experienta, se pare ca procurorii DNA nu au avut curajul sa riste un esec rasunator si care sa dea peste cap tot ce – de bine, de rau - se „reusise” pana acum si au preferat o incadrare care ridica mari semne de intrebare.

In final, Lumeajustitiei.ro ataseaza la acest material un Memoriu extrem de important transmis de expertul Catalin Grigoras tututor autoritatilor competente, in care sunt demonstrate abuzurile, aberatiile si ineptiile practicate de INEC in expertizele efectuate in dosarele penale aflate pe rolul Sectiei penale a ICCJ

* Cititi aici declaratia lui Varujan Pambuccian

* Cititi aici Memoriul expertului Catalin Grigoras