Tendintele de tip „Big Brother” ale Ministerului Justitiei in raport cu instantele din Romania nu dureaza de ieri, de azi.

Lumea Justitiei a relatat joi, 5 septembrie 2024, argumentele cu care judecatorii CSM Claudiu Dragusin, Liviu Odagiu si Laura Radu au respins intentia MJ de inrolare a calculatoarelor din instante in domeniul Just.ro. Cu aceeasi ocazie, Sectia pentru judecatori din Consiliul Superior al Magistraturii a cerut ca ministerul sa transfere catre CSM toate atributiile in domeniul IT vizand instantele (click aici pentru a citi).

In aceeasi sedinta, judecatoarea Laura Radu (foto) a dezvaluit ca inca din 2020 – pe cand conducea Tribunalul Bucuresti – a avertizat Ministerul Justitiei asupra pericolelor pe care le presupune centralizarea la MJ a sistemelor informatice din instante. Din pacate, a adaugat membra CSM, ministerul nu a raspuns nici pana-n ziua de azi aspectelor semnalate de catre fosta sefa TMB.

Mentionam ca diferenta intre situatia din 2020 si cea de acum este ca in urma cu patru ani era vorba despre centralizarea doar a bazelor de date ECRIS V, dar esenta problemei ramane: si atunci, si acum, Ministerul Justitiei manifesta tendinte totalitare in raport cu instantele judecatoresti.

De altfel, acelasi argument a fost invocat de catre Laura Radu in 2020 in adresa trimisa catre MJ (si pe care Luju o prezinta in exclusivitate): structura de control ierarhic – adica centralizarea – nu este specifica instantelor (ci parchetelor, dupa cum o arata art. 133 din Constitutie – adaugam noi).

In plus, presedinta din acel moment al TMB explica Ministerului Justitiei ca Tribunalul Bucuresti testase sistemul informatic centralizat (impreuna cu judecatoriile arondate), dar rezultatele tehnice fusesera nesatisfacatoare.

Redam intreaga adresa a fostei sefe TMB Laura Radu catre MJ (vezi facsimil):

„Domnului Iancu Ionut Stan

Directorul Directiei Tehnologia Informatiei – Ministerul Justitiei

Stimate Domnule Director,

Urmare adresei dumneavoastra nr.3/49685/2020/25.06.2020 inregistrate la nivelul Cabinetului Presedintelui Tribunalului Bucuresti in 30.06.2020, aratam urmatoarele:

Asa cum se cunoaste, o baza de date centralizata reprezinta o colectie de date intercorelate logic si distribuite fizic-geografic iar in cazul de fata, neaparat prevazuta cu brat robotic cu safe.

Tribunalul Bucuresti impreuna cu judecatoriile arondate nu poate asigura, cu infrastructura existenta eficienta, rapiditate, stabilitate si siguranta – conditii implicite, presupuse de accesarea aplicatiei Ecris in mod centralizat, din urmatoarele motive:

Reteaua folosita nu este scalabila, adica nu are capacitatea de a suporta corect un volum mai mare de incarcare sau de a permite marirea, extinderea sa.

Infrastructura existenta in ansamblul ei nu are integrat un sistem de management modular si redundant, care sa permita accesul atat 'in-band', cat si 'out-of-band', nu asigura o fiabilitate de tip carrier, management de trafic si QoS.

In retea, exista atat switch-uri cu management, cat si switch-uri fara management. Astfel, protectia uzuala asigurata de Spanning Tree Protocol nu este eficienta.

Switch-urile folosite in prezent nu dispun de surse de alimentare si ventilatoare modulare, duale si redundante cu inlocuire la cald, in vederea asigurarii unei functionari non-stop, date fiind atat fluctuatiile de tensiune, cat si intreruperile alimentarii cu energie electrica.

In cazul solutiei centralizate, infrastructura trebuie sa fie capabila sa asigure un timp de raspuns sub o milisecunda, pentru ca traficul concurent generat de: realizarea videoconferintelor, inregistrarea audio a sedintelor de judecata, accesarea in timp real a aplicatiei Ecris (interogarile bazei de date pentru verificarile preliminare ale inregistrarii cauzei, repartizarea aleatorie a cauzelor etc.) sa poata sustine desfasurarea normala a activitatii. Altfel, in activitatea curenta ne-am confrunta cu frecvente perioade de inactivitate ce ar putea duce chiar la blocarea activitatii.

In cazul alegerii solutiei centralizate, la nivelul bazei de date se identifica o structura de control ierarhic – nespecifica instantelor de judecata – bazata pe un administrator global care are responsabilitatea centrala a intregii baze de date distribuite fizic, geografic, si pe care administratorii locali pot avea un inalt grad de autonomie.

Avand in vedere cele anterior mentionate, precizam ca opinia noastra este de a pastra solutia descentralizata pentru aplicatia ECRIS, iar la nivelul Ministerului Justitiei sa se gestioneze centralizat modulele cu aplicatii ce colecteaza date, cum sunt cele de tipul portalul instantelor, dosar electronic, statistica judiciara, afisare electronica a dosarelor din sedinta etc.

In sustinerea acestui punct de vedere, consideram ca ar trebui sa se tina cont de urmatoarele aspecte:

- justitia este un serviciu public imputernicit sa se autoadministreze respectand legile si regulamentele in vigoare;

- componenta de natura materiala ar trebui sa fie un aspect secundar in analiza prioritatilor mentionate anterior, care nu poate sa schimbe ordinea acestora, astfel incat, pentru asigurarea unui just echilibru intre necesitatile de mai sus si proiectarea unei aplicatii ce trebuie sa raspunda cerintelor actuale ale instantelor, se impune ca la adoptarea unei decizii pe acest aspect sa fie avute in vedere toate elementele mentionate anterior, nu numai aspectele financiare;

- problematica repartizarii aleatorii impune restrictii cu privire la drepturile de acces la acest modul;

- complexitatea programarii in cazul unui sistem centralizat se rasfrange direct asupra infrastructurii de comunicatii, reteaua putand ajunge usor la saturatie, cauzand astfel o serie de probleme de securitate ce pot vulnerabiliza datele secrete.

Din experienta cu aplicatia RMS proiectata sa functioneze centralizat, putem spune ca rezultatele nu au fost cele asteptate. Solutia centralizata este dependenta de linia de comunicatii si orice intrerupere sau dimensionare necorespunzatoare poate produce blocaje in activitate. In caz de avarie, solutia centralizata afecteaza intreg sistemul judiciar, versus impact local in cazul solutiei descentralizate.

Astfel, asa cum a reiesit si din discutiile avute in cadrul comisiilor de actualizare a nomenclatoarelor aplicatiei ECRIS si a celorlalte aplicatii informatice de la nivelul sistemului judiciar, consideram ca trebuie mentinuta si pentru viitor o varianta de arhitectura similara celei actuale, in care instantele sa-si gestioneze propriile servere dedicate aplicatiei ECRIS, iar in cadrul ministerului sa existe celelalte module centrale pentru colectarea datelor si utilizarea acestora in scopul transparentei si optimizarii fluxului de lucru in actul judiciar”.