Consiliul Superior al Magistraturii nici nu se gandeste sa deranjeze cumva Serviciul Roman de Informatii. Plenul CSM a respins, miercuri 13 mai 2015, solicitarea Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania, condusa de judecatoarea Natalia Roman, de a cere explicatii de la SRI dupa declaratiile generalului Dumitru Dumbrava, seful Directiei Juridice a serviciului. Este vorba despre declaratiile prin care generalul Dumbrava a recunoscut practic imixtiunea serviciului in Justitie, explicandu-ne ca instantele au devenit “camp tactic” si ca SRI urmareste dosarele pana la solutionarea lor definitiva: ”Daca in urma cu cativa ani consideram ca ne-am atins obiectivul odata cu sesizarea PNA, de exemplu, daca ulterior ne retrageam din campul tactic odata cu sesizarea instantei prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) ca misiunea noastra a fost incheiata, in prezent ne mentinem interesul/atentia pana la solutionarea definitiva a fiecarei cauze”.

In urma acestor afirmatii, UNJR a cerut Consiliul Superior al Magistraturii „ca, in exercitarea rolului constitutional ce ii revine, de garant al independentei justitiei: (...) Sa ceara de urgenta clarificari publice Serviciului Roman de Informatii, care trebuie sa explice corpului de magistrati si societatii urmatoarele:

a. ce inseamna concret 'camp tactic', cand vine vorba de justitie, si care sunt mijloacele prin care serviciul opereaza in acest 'camp tactic',

b. care este cadrul legal ce permite acestui serviciu sa isi mentina 'interesul/atentia pana la solutionarea definitiva a fiecarei cauze', in ce consta in mod efectiv acest 'interes', care sunt limitele sale, de ce garantii este insotit si ce control se exercita asupra sa?”.

CSM a dat cu flit UNJR

Cum era de asteptat, solicitarea UNJR a fost respinsa de CSM, in urma unor discutii extrem de aprinse, in care anumiti membri ai Consiliului au fost foarte implicati. Astfel, potrivit ordinii de zi solutionate a sedintei de miercuri 13 mai 2015, CSM a decis in ceea ce priveste aceasta problema urmatoarele:

“Respingerea solicitarii Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania referitoare la sesizarea Serviciului Roman de Informatii in vederea clarificarii urmatoarelor aspecte:

1. Ce inseamna, in concret, 'camp tactic' cand vine vorba de justitie si care sunt mijloacele prin care serviciul opereaza in acest 'camp tactic';

2. Care este cadrul legal ce permite acestui serviciu sa isi mentina 'interesul/atentia pana la solutionarea definitiva a fiecarei cauze', in ce consta in mod efectiv acest 'interes', care sunt limitele sale, de ce garantii este insotit si ce control se exercita asupra sa”.

Praf in ochii lumii

Membrii CSM au admis totusi o cerere facuta de UNJR. Este vorba despre cea privind sesizarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, pentru a verifica daca printre judecatori si procurori exista colaboratori ai serviciilor de informatii. Daca declaratiile date de acestia cum ca nu au legaturi cu serviciile sunt sau nu reale.

UNJR a formulat aceasta solicitare dupa declaratiile fostului presedinte Traian Basescu, acesta vorbind despre existenta ofiterilor acoperiti in Justitie cel putin pana in 2004. Astfel, in 11 mai 2015, UNJR a cerut CSM urmatoarele:

“Sa solicite - in acord cu dispozitiile art. 7 din Legea nr. 303/2004, republicata si modificata - Consiliului Suprem de Aparare al Tarii sa procedeze la verificarea respectarii interdictiei judecatorilor si procurorilor de a nu fi/a nu fi fost lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii, iar rezultatul sa fie facut public, pentru restabilirea increderii in justitie”.

CSM a admis cererea UNJR si a dispus:

“1. Sesizarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii pentru a verifica realitatea declaratiilor date de judecatori, procurori, magistrati asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat acestora si personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si parchetelor, in forma autentica, in conformitate cu dispozitiile art. 7 din Legea nr. 303/2004.

2. Trimiterea la Consiliul Suprem de Aparare al Tarii, a tuturor declaratiilor date in anul 2013 si 2014, de judecatori, procurori, magistrati asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat acestora din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv, categorii de personal prevazute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, de catre institutiile care, potrivit legii, gestioneaza aceste declaratii”.

Demersul CSM este insa doar praf in ochii oamenilor si, credem noi, are ca scop sa ingroape discutiile despre existenta acoperitilor in Justitie. Cel mai probabil CSAT va oferi un raspuns CSM potrivit caruia nu exista colaboratori ai serviciilor in randul magistratilor. Asta daca CSAT va raspunde, caci exista si varianta ca solicitarea CSM sa fie tratata in bataie de joc.

Judecatorul Horatius Dumbrava a facut o solicitare similara, fara succes

S-a intamplat in acest fel anul trecut, cand judecatorul Horatius Dumbrava din CSM a solicitat CSAT, dar si altor institutii, exact acelasi lucru. In februarie 2014, Dumbrava a trimis o scrisoare membrilor CSAT, condus la vremea respectiva de fostul presedinte Traian Basescu, in care solicita sa se verifice daca magistratii au respectat sau nu interdictia de a colabora in vreun fel cu serviciile de informatii. Horatius Dumbrava propunea ca verificarile sa inceapa chiar cu magistratii din CSM, ICCJ si PICCJ.

In urma acestui demers, Dumbrava a dezvaluit ca a primit raspunsuri de la Administratia Prezidentiala, CSAT, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Finante si de la SIE, dar toate au fost negative sau evazive, nefiind dat curs solicitarii sale.

“Am primit raspunsuri de la Administratia Prezidentiala, CSAT, MAN, MFP si SIE. Nu au dat curs solicitarii: Primul - ministru, Ministrul Justitiei, SRI si Ministrul Industriei si Resurselor. (…) In fine, ceilalti membri ai C.S.A.T. fie nu au raspuns (Primul Ministru, Presedintele Senatului, Ministrul Justitiei, S.R.I.), fie au transmis C.S.A.T. sau C.S.M. solicitarea facuta”, declara Horatius Dumbrava in mai 2011, la cateva luni de la trimiterea cererii.

In ceea ce priveste raspunsul dat de CSAT, de exemplu, Dumbrava sustinea ca, din acesta rezulta, in esenta, urmatoarele:

“a. Ca C.S.A.T. a verificat toate declaratiile si ca ar fi informat institutiile abilitate de Legea 303/2004. Nu rezulta care ar fi aceste institutii, insa institutia cea mai importanta – Consiliul Superior al Magistraturii, cea care gestioneaza cariera magistratilor si care este indrituita sa propuna, potrivit art. 7 aliniat ultim din lege, eliberarea judecatorului sau procurorului care sunt ofiteri, inclusiv sub acoperire, sau colaboratori ai unui serviciu de informatii, in mod cert nu a fost informata. Ramane intrebarea: daca au fost verificate aceste declaratii, cum de C.S.M. nu a fost informata cu privire la rezultatul verificarilor?

b. Desi afirma ca ar fi verificat anual declaratiile date sub proprie raspundere de magistrati, afirmatia este evident lipsita de suport real din moment ce din evidentele C.S.M. rezulta ca aceasta institutie ar fi transmis doar in anul 2005 ca au fost trimise spre verificare declaratiile a 4526 de magistrati (din peste 7000). Rezultatul a venit doar pentru 199 de magistrati.

Iar in 2010 au fost trimise spre verificare declaratiile a 349 de magistrati. Din pacate, nici pana in ziua de azi nu s-a primit rezultatul verificarilor.
Este clar ca C.S.A.T., contrar afirmatiilor facute, nu a facut anual aceasta verificare si, chiar atunci cand i s-au transmis de catre C.S.M. declaratiile anuale, C.S.A.T. nu a comunicat aceste verificari. De altfel, chiar C.S.A.T. recunoaste implicit in raspunsul dat ca nu a facut aceste verificari, motiv pentru care solicita C.S.M. transmiterea declaratiilor anuale”.

Nici raspunsul venit din partea Serviciului de Informatii Externe nu l-a multumit pe Horatius Dumbrava, acesta explicand faptul ca SIE i-a perceput cererea drept una prin care s-ar indica posibile suspiciuni in ce priveste racolarea unor judecatori si procurori: “Din pacate, S.I.E. a perceput-o ca pe o cerere prin care s-ar indica posibile suspiciuni in ce priveste racolarea si functionarea unor magistrati ca ofiteri sub acoperire sau de colaboratori ai acestui serviciu si nu ca pe o datorie pe care legea i-o impune ca membru C.S.A.T.”.

Cel mai clar raspuns primit, mai preciza Dumbrava la vremea respectiva, a fost cel de la Ministerul Apararii Nationale: “Cel mai transant raspuns a fost al Ministrului Apararii Nationale (nr. DG(S)143/2014), care a spus ca '... in evidentele M.A.N. nu figureaza persoane din randul judecatorilor sau procurorilor ofiteri sub acoperire sau colaboratori' si ca '... la nivelul M.A.N. nu s-au intocmit dosare informative privind judecatori sau procurori si nu s-au declansat, in afara limitelor mandatelor date de judecatori, verificari sau analize informative privind categorii de magistrati'”.

Ulterior, mai precis in data de 23 septembrie 2014, judecatorul i-a cerut, din nou, presedintelui Traian Basescu, seful CSAT, sa dispuna verificarea magistratilor, pentru a se stabili daca printre procurori si judecatori exista colaboratori sau informatori ai serviciilor secrete. De aceasta data, solicitarea lui Dumbrava, a fost facuta in timpul scandalului legat de presupusul ofiter acoperit despre care se spunea ca ar fi urmat sa candideze la alegerile prezidentiale si pe care presedintele Basescu promitea ca il va deconspira. Nimic nu s-a intamplat.