In ciuda tentativelor unora dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii de a bloca infiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din Justitie pana la data de 20 octombrie 2018  (Click AICI si AICI pentru a citi), aceasta Sectie va deveni operationala mai devreme decat s-ar fi gandit unii pucisti. Guvernul a adoptat in sedinta de miercuri, 10 octombrie 2018, Ordonanta de Urgenta privind unele masuri pentru operationalizarea Sectiei de investigare a infractiunilor din justitie. OUG-ul a fost initiat de catre ministrul Justitiei, Tudorel Toader (foto), in conditiile in care ceasul ticaie nemilos: sectia trebuie sa isi inceapa activitatea pe 23 octombrie, potrivit noii Legi 304/2004. Intre timp, joi, 11 octombrie 2018, plenul CSM este asteptat sa ia o decizie in ceea ce priveste concursul pentru postul de sef al sectiei.

Inainte sa va prezentam declaratiile de miercuri ale lui Tudorel Toader, trebuie sa precizam ca masinatiunile procurorilor din CSM pentru blocarea sectiei speciale au avut loc in contextul in care cel putin doi dintre ei – Cristian Ban si Nicolae Solomon – au dosare la DNA, tinute in nelucrare (click aici pentru a citi). Odata cu punerea in functiune a Sectiei, va exista riscul ca dosarele penale sa fie trimise in instanta – de aici spaima unora precum Ban si Solomon.

Revenind la Tudorel Toader, ministrul Justitiei a amintit in timpul declaratiei de presa in care a anuntat emiterea Ordonantei de urgenta, atat de blocajul de la nivelul CSM, cat si de aspectele organizatorice ale noii Sectii. Astfel, ordonanta de urgenta adoptata miercuri prevede ca sectia sa fie compusa din 15 procurori, selectati dintre cei aflati deja in sistem. Cu alte cuvinte, nu va fi suplimentata schema de personal a Ministerului Public. Totodata, conform ordonantei, cei care se vor inscrie la concursul de ocupare a functiei de procuror-sef de sectie si a cel putin o treime dintre functiile de executie vor fi examinati de catre o comisie formata din patru membri CSM: un procuror si trei judecatori. „Comisia poate functiona chiar si in 3 – adica in absenta oricaruia dintre membri”, a precizat Toader.

Pe de alta parte, ministrul nu a dorit sa comenteze opinia preliminara a Comisiei de la Venetia din iulie (unde nu este vazuta cu ochi buni infiintarea sectiei de anchetat magistrati), Tudorel Toader multumindu-se sa afirme ca joi, 11 octombrie 2018, va face o vizita la sediul de la Strasbourg al institutiei.

Iata cele mai importante explicatii ale ministrului Justitiei:

„Pe data de 23 iulie, a intrat in vigoare Legea 207 pentru modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciara. Printre altele, Legea 207 prevede infiintarea acelei mult-discutate sectii speciale pentru investigarea infractiunilor din justitie. Se mai prevede faptul ca in 3 luni de zile de la intrarea in vigoare a legii, sectia trebuie operationalizata – adica sa functioneze. Mai e o perioada scurta de timp si la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii nu au fost demarate procedurile pentru operationalizarea sectiei.

Am considerat necesara promovarea acestei ordonante de urgenta pentru faptul ca la data de 23 octombrie, DNA-ul nu mai are competenta – potrivit legii – sa investigheze acele fapte, iar sectia nou-infiintata pe hartie, nefiind operationalizata, nu poate sa le preia si sa continue activitatea de urmarire penala. S-ar crea asadar un blocaj, pentru ca pe de o parte DNA-ul isi pierde competenta cu privire la faptele posibile comise de catre subiectii activi calificati enuntati, iar sectia nu ar deveni operationala.

Si atunci ordonanta adoptata aduce urmatoarele elemente de noutate: in primul rand, in lege se prevede faptul ca sectia functioneaza cu pana la 15 procurori. Cineva ar putea spune: cine stabileste ce inseamna 'pana la 15'? Daca-s 10, daca-s 8, daca-s 15? Ca sa evitam aceasta ambiguitate, in ordonanta s-a prevazut in mod expres faptul ca sectia va functiona cu 15 procurori.

In al doilea rand, se organizeaza concursul de ocupare a functiei de procuror-sef de sectie si a cel putin o treime dintre procurorii cu functie de executie. Va fi o comisie, potrivit legii, formata din 4 membri CSM, dintre care un procuror si trei judecatori. Comisia poate functiona chiar si in 3 – adica in absenta oricaruia dintre membri.

Cei care sunt interesati, procurorii care indeplinesc conditiile legale, procurorii care isi doresc sa-si desfasoare activitatea la aceasta sectie au un termen la dispozitie pentru a-si depune candidaturile. Candidaturile se depun la Directia de resurse umane de la CSM. Directia de resurse umane verifica dosarele, le transmite la comisia formata din 4 membri CSM, comisie care examineaza dosarele de candidatura, organizeaza un interviu, urmareste indeplinirea unor criterii legale, urmareste indeplinirea competentelor manageriale pentru cel sau cei care isi doresc functia de procuror-sef (eventual procuror-sef adjunct) de sectie si stabileste care sunt castigatorii, care este cel mai bine plasat dintre candidati pentru functia de procuror-sef de sectie; eventual care sunt cei mai bine clasati procurori ce candideaza pentru functiile de executie.

Ordonanta de urgenta a fost adoptata astazi. Presupunem ca se va publica in Monitorul Oficial astazi sau maine. Ca orice ordonanta de urgenta, intra in vigoare la momentul publicarii in Monitorul Oficial, cu conditia depunerii la cele doua camere (n.r. parlamentare), spre dezbatere. Din momentul publicarii in Monitorul Oficial, din momentul intrarii in vigoare a ordonantei, Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (unde va functiona sectia) are un termen in care sa asigure buna desfasurare a activitatii – adica spatiile necesare, personalul auxiliar, personalul de specialitate, aparatura si cele necesare desfasurarii activitatii.

In momentul in care sectia s-a operationalizat, la data de 23 octombrie, sectia va prelua de la Directia Nationala Anticoruptie dosarele in curs, dar si dosarele solutionate, adica cele aflate in depozitul actual al DNA-ului (cele din arhiva). Adica – daca am vorbi in termenii dreptului civil – activul si pasivul: ce e in lucru si ce e deja solutionat.

Dat fiind caracterul provizoriu al concursului organizat in baza acestei ordonante de urgenta, ulterior se vor constitui comisiile prevazute de lege, ulterior vor fi ocupate toate cele 15 posturi de procurori necesare bunei desfasurari a activitatii respectivei sectii.

Dupa publicarea in Monitorul Oficial, dumneavoastra si toti cei interesati vor putea analiza fiecare prevedere a ordonantei si veti vedea ca ea pe de o parte face trecerea intre actuala reglementare – care n-a fost pusa in aplicare – si viitoarea reglementare, asigurand continuitatea activitatii si operationalizarea sectiei.

(…)

Nu se suplimenteaza schema de personal. Cei 15 procurori sunt selectati din sistem, dintre cei actuali. Ca este personalul auxiliar de specialitate... Nu stam sa organizam concurs, sa vedem pe cine angajam pe post de grefier, de expert. Este vorba doar de o schimbare a competentei si locului de munca, pentru ca in final operationalizarea sectiei nu schimba nimic. Aceleasi dosare care se muta din curtea DNA-ului in curtea Ministerului Public. Aceleasi fapte, dupa Codul penal si regulile procedurii penale – adica nu este un plus de activitate la nivelul Ministerului Public, ci tutela sub care se desfasoara activitatea nu va mai fi cea a DNA-ului; va fi cea de la Ministerul Public”.

Despre opinia preliminara a Comisiei de la Venetia

„Maine (n.r. joi), la orele 15, voi fi la sediul Comisiei de la Venetia, care este la Strasbourg. Se numeste 'de la Venetia', ca-si desfasoara activitatea la Venetia. Normele constitutionale, validarea de catre instanta constitutionala certifica conformitatea solutiei legislative cu exigentele constitutionale. Mai departe, legea, ca orice lege, este perfectibila si poate fi modificata pe parcurs – cum si Legea 304, de 14 ani (din 2004), de cand este in vigoare, a tot fost modificata si de multe ori a fost declarata neconstitutionala”.