* Ati putea spune ca rusii continua sa produca breaking news-uri nu doar pe frontul din Ucraina, ci si in domeniul criptomonedelor. Totusi, personajul despre care veti citi mai jos a plecat din Rusia la o varsta frageda si a a ajuns uluitor de bogat inainte de a implini 30 de ani. Click aici ca sa vedeti ce pune la cale acum!

* In caz ca nu aveati suficiente motive sa-l detestati pe primarul general Nicusor Dan, va dam noi acum unul in plus: edilul Capitalei a pus pe butuci ceva inceput de catre predecesoarea Gabriela Firea. C-o fi fost incompetenta, rea-vointa sau pur si simplu ghinion va puteti face singuri o idee dand click aici.

* Joi, 24 martie 2022, este ultima zi in care judecatorii si procurorii isi pot depune candidaturile pentru viitorul CSM. Noi v-am prezentat deja cateva nume despre care se vorbeste ca ar cocheta cu acest gand, dar – desigur – cei mai multi dintre magistrati, la fel ca in anii trecuti, aleg sa isi anunte candidatura in ultima zi. Din ratiuni strategice, pentru a testa piata.

Fix cu o zi inainte de incheierea perioadei de depunere a candidaturilor, au mai aparut doi magistrati despre care se zice ca si-ar dori sa ajunga in CSM. Ambii detin functii de conducere in acest moment. Este vorba despre judecatorul Alin Vasile Ene (foto 1), presedintele Judecatoriei Ploiesti, si procurorul Bogdan Silviu Staicu (foto 2), seful Parchetului Tribunalului Bucuresti. Daca se vor inscrie, le dorim succes si abia asteptam sa le vedem proiectele. Oricum: intreaga lista a candidatilor se va afla in 24 de ore. Deci putina rabdare sa mai avem.

* Dupa cum ati vazut, fostul presedinte al Romaniei Traian Basescu a fost declarat colaborator al Securitatii ca politie politica prin hotarare judecatoreasca definitiva (click aici pentru a citi). In schimb, actualul presedinte Klaus Iohannis poate dormi linistit: Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii l-a verificat de mai multe ori si a constatat ca Werner este curat si placut uscat. A spus-o CNSAS insusi, ca raspuns la doua adrese trimise de catre Lumea Justitiei.

Vazand noi ca pe site-ul CNSAS exista singura adeverinta de necolaborare pe numele lui Werner, datand taman din 2008 (vezi facsimil 1), la 3 februarie 2022 am intrebat institutia daca intre timp l-a mai verificat pe politician.

Mai exact, am dorit sa stim:

- datele la care CNSAS l-a verificat pe Klaus Iohannis in sensul unei eventuale colaborari cu Securitatea;

- autorii sesizarilor (inclusiv mentionarea sesizarilor din oficiu, acolo unde este cazul);

- precizarea daca (auto)sesizarile au legatura cu vreuna dintre candidaturile lui Iohannis (in 2012 pentru un nou mandat de primar, respectiv in 2014 si 2019 pentru functia de presedinte al Romaniei);

- rezultatele verificarilor.

In 18 februarie, CNSAS a raspuns ca adeverinta din anul 2008 este singura emisa pe numele lui Klaus Iohannis, Colegiul CNSAS votand de doua ori (in 2014 si in 2019) pentru mentinerea respectivei adeverinte (vezi facsimil 2).

In aceeasi zi, noi am revenit, intreband daca voturile din 2014 si 2019 s-au bazat pe cercetari ale Consiliului suplimentare fata de cele pe care se baza adeverinta din anul 2008 ori daca – dimpotriva – CNSAS nu mai efectuase intre timp vreo cercetare cu privire la Klaus Iohannis.

Joi, 17 martie 2022, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii ne-a raspuns la revenire, precizand ca voturile din anii 2014 si 2019 „s-au bazat pe reluarea procedurilor specifice de verificare, atat in arhiva CNSAS, cat si in la fostii detinatori de arhive ai fostei Securitati” (vezi facsimil 3).

Deci concluzia e simpla: fostul „anticomunist in privat” Klaus Iohannis (cum singur s-a caracterizat in 2014) nu a colaborat cu Securitatea ca politie politica. Foarte frumos – ii uram sa nu aiba parte de vreo razgandire din partea CNSAS, asa cum a patit predecesorul Traian Basescu.

Nota: Informatiile din aceasta rubrica trebuie luate sub beneficiu de inventar, ele facand parte din categoria zvonurilor sau a pamfletului. Luati-le ca atare!