* Iata adevaratele probleme care ar trebuie sa reprezinte tema dezbaterilor din spatiul public si sa preocupe institutiile statului. Un avertisment extrem de grav a fost tras zilele trecute de Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT), cu ocazia prezentarii raportului de activitate pe anul 2023 (care poate fi citit aici).

Copiii sunt din ce in ce mai des tinte ale infractorilor. DIICOT-ul condus de procuroarea Alina Albu (foto) vorbeste despre o crestere a infractiunilor de pornografie infantila, dar si a activitatilor de "grooming" online. Adica ademenirea copiilor, pentru ca acestia sa fie supusi apoi abuzurilor sexuale.

Din pacate, articolul 222 din Codul penal pedepseste racolarea de minori doar daca adultul a facut propuneri sexuale. In schimb, daca majorul incearca sa castige increderea minorului si ii propune sa se intalneasca fara vreo referire explicita la activitati sexuale, pradatorul scapa nedepsit.

Pentru conformitate (art. 222 CP):

„Racolarea minorilor in scopuri sexuale

Fapta persoanei majore de a-i propune unui minor care nu a implinit varsta de 16 ani sa se intalneasca, in scopul comiterii unui act sexual de orice natura sau in scopul comiterii unui act dintre cele prevazute in art. 374, inclusiv atunci cand propunerea a fost facuta prin mijloacele de transmitere la distanta, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani”.

Iata semnalul de alarma tras de DIICOT:

“Totodata, se constata o crestere a infractiunilor de pornografie infantila, in special a materialelor autoproduse de minori, distribuite ulterior pe aplicatiile de chat, dar si a activitatilor de 'grooming' (ademenire) on-line a minorilor, pe retelele sociale, cu scopul de a ii supune abuzurilor sexuale. Un pas important in acest sens il constituie raportul Comitetului statelor parti la Conventia de la Lanzarote din 10.03.2022, care contine mai multe recomandari privind tragerea la raspundere penala a participatilor la activitatea de autoproducere a materialelor pornografice cu minori, de detinere, transmitere si distribuire a acestora”.

Asadar: intereseaza pe cineva despre aceste aspecte sau mai importante sunt dezbaterile sterile si minciunile despre cat de bine o duc romanii?

* Dupa o amanare de pronuntare, luni, 4 martie 2024, am putea afla solutia in cel mai nou dosar disciplinar al judecatoarei Daniela Panioglu de la Curtea de Apel Bucuresti, de patru ori data afara din magistratura si tot de atatea ori spalata de niste judecatori de la Inalta Curte. Caci luni, 4 martie 2024, Sectia pentru judecatori a CSM ar trebui sa dea hotararea in dosarul in care Panioglu este acuzata de “atitudinile nedemne in timpul serviciului fata de colegi, celalalt personal al instantei sau al parchetului in care functioneaza, inspectori judiciari, avocati, experti, martori, justitiabili ori reprezentantii altor institutii” (art. 271 lit. b din Legea 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor) si “exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta” (art. 271 lit. s din Legea 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor). Cazul vizeaza comportamentul pe care l-ar fi avut Panioglu intr-o sedinta de judecata din 24 martie 2022, in ceea ce priveste modul in care a interactionat cu procuroarea de sedinta a DIICOT, Florentina Lupu. Concret, judecatoarea CAB este acuzata ca prin modul imperativ in care s-a adresat procuroarei, prin corectarea si intreruperea acesteia in permanenta a plasat-o intr-o stare de inferioritate, inducand ideea ca nu cunoaste dispozitiile legale sau ca nu detine o competenta profesionala adecvata. In plus, Daniela Panioglu nu i-ar fi acordat cuvantul procuroarei in sustinerea cererii introduse in instanta. Totodata, conform Inspectiei Judiciare, Panioglu a facut aprecieri de natura sa creeze procurorului impresia ca solutia ce urmeaza a se pronunta in cauza este luata deja.

Nota: Informatiile din aceasta rubrica trebuie luate sub beneficiu de inventar, ele facand parte din categoria zvonurilor sau a pamfletului. Luati-le ca atare!