S-a batut in cuie: de acum incolo, instantele sunt obligate sa motiveze hotararile penale odata cu pronuntarea, astfel incat sa nu mai existe cazuri in care intra oameni in inchisoare si primesc motivarea chiar si cativa ani mai tarziu, dupa ce au iesit deja din puscarie, fiind astfel lasati fara posibilitatea de a exercita cai extraordinare de atac.

Miercuri, 12 mai 2021, presedintele Klaus Iohannis (foto) a promulgat Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala (vezi facsimil). Actul normativ impune motivarea odata cu pronuntarea doar in cazul hotararilor judecatoresti care vizeaza fondul dosarului penal – adica sentinte (daca sunt pronuntate in prima instanta) sau decizii (daca sunt pronuntate in apel, recurs etc.). In rest, incheierile pot fi motivate in termen de maximum 30 de zile de la pronuntare. Mentionam ca regula referitoare la motivarea odata cu pronuntarea este valabila atat pentru hotararile pe latura penala, cat si pentru cele vizand latura civila a procesului penal.

Totodata, amintim ca, in conformitate cu noua lege, instanta are la dispozitie pentru pronuntare 30 de zile de la inchiderea dezbaterilor, cu posibilitatea unor amanari succesive de cate alte 30 de zile, insa fara ca durata totala sa depaseasca 90 de zile de la inchiderea dezbaterilor. Insa repetam: la capatul celor maximum 90 de zile, pronuntarea sentintei sau a deciziei trebuie sa fie data la pachet cu motivarea (click aici pentru a citi).

Ce va zice CCR?

Este important de amintit ca majoritatea PNL-USR-PLUS din Parlament a votat proiectul de lege cu o graba suspecta, inainte chiar de a fi publicata motivarea Deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 233/2021 (click aici pentru a citi motivarea). Acest pompierism al liberalilor si al pluseristilor a fost taxat imediat de catre senatorul PSD Robert Cazanciuc, fostul ministru al Justitiei avertizand ca legea s-ar putea sa pice integral la CCR, in cazul in care o va ataca cineva (fie Avocatul Poporului, in mod direct, fie justitiabilii, in cadrul proceselor in care sunt implicati) – click aici pentru a citi.

Iata fragmente din decizia CCR (link la final):

“46. Curtea constata ca, de principiu, motivarea in fapt si in drept a hotararii judecatoresti in procesul penal constituie un element de transparenta a justitiei, inerent oricarui act jurisdictional; hotararea judecatoreasca nu reprezinta un act discretionar, ci este rezultatul unui proces logic de analiza stiintifica a probelor administrate in cauza, realizat la momentul deliberarii in scopul aflarii adevarului, proces de analiza necesar stabilirii starii de fapt desprinse din acestea prin inlaturarea unor probe si retinerea altora, ca urmare a unor rationamente logice facute de instanta si care se regasesc in motivarea hotararii judecatoresti. Ca proces al 'judecatii' realizate in cauza, motivarea hotararii judecatoresti implica o demonstratie, ce presupune folosirea logicii juridice pentru fundamentarea solutiei. Asadar, Curtea retine ca motivarea hotararii judecatoresti este cea care conduce in mod logic si convingator la solutia din dispozitiv.

47. Totodata, Curtea constata ca etapa procesuala in care se contureaza motivele in fapt si in drept ce conduc la solutie este cea a deliberarii. Motivarea in fapt si in drept a hotararii judecatoresti reprezinta argumentarea ratiunii ce il determina pe judecator sa adopte, la momentul deliberarii, solutia dispusa in cauza si, in mod logic, aceasta este anterioara pronuntarii solutiei, in conditiile in care, ca regula a actiunii, motivele sunt anterioare deciziei.

48. Cu toate ca motivarea in fapt si in drept a solutiei este rezultatul activitatii de deliberare desfasurata anterior pronuntarii acesteia, Curtea constata ca, in mod cronologic, redactarea ei este 10 plasata de legiuitor ulterior actelor procesuale mentionate, prin stabilirea unui termen, care, fiind considerat de recomandare, se poate prelungi in timp pana la o data neprecizata.

49. Curtea retine ca a motiva inseamna a demonstra, a pune in evidenta datele concrete care, folosite ca premise, duc la formularea unei concluzii logice. Curtea observa, de asemenea, ca simpla afirmare a unei concluzii - in concret, pronuntarea solutiei nemotivate in fapt, doar cu indicarea textului de lege in care se incadreaza infractiunea, potrivit art.404 din Codul de procedura penala - fara a arata in ce mod s-a ajuns la acea concluzie/solutie, nu creeaza transparenta asupra actului de justitie, nu inlatura suspiciunea de arbitrariu si nu permite o buna intelegere si acceptare a hotararii judecatoresti. Curtea retine ca doar motivarea in fapt si in drept explica si justifica solutia (dispozitivul), ofera o imagine clara a rezolvarii corecte a conflictului de drept dedus judecatii si este cea care convinge in legatura cu justetea solutiei.

50. Astfel, Curtea constata ca fixarea, prin redactare, la data pronuntarii solutiei, a silogismului judiciar, care explica si justifica solutia, reprezinta o garantie ca rezultatul judecatii este expresia deliberarii, in mod esential sub aspectul continutului. In acelasi timp, Curtea constata ca redactarea motivelor in fapt si in drept la momentul pronuntarii permite urmarirea rationamentului care conduce judecatorul la solutie, reduce prejudecatile cognitive si creste probabilitatea ca judecatorul sa pronunte o solutie corecta. Redactarea motivarii in fapt si in drept la momentul pronuntarii asigura exactitatea luarii deciziei de catre judecator ulterior deliberarii. Relevante sub acest aspect sunt cele retinute de Curtea de Casatie - Sectia a II-a in Decizia nr.2994/1925: 'hotararile instantelor judecatoresti trebuie motivate atat in fapt, cat si in drept; in fapt judecatorul fondului este dator sa arate cauzele care au determinat judecata, enuntand probele si circumstantele care i-au format convingerea de culpabilitate a infractorului; de asemenea este tinut ca din probele administrate in cauza sa stabileasca mai intai existenta faptului imputat si dupa aceea raportul juridic dintre acest fapt si textul legii ce urmeaza sa aplice' (Pandectele Saptamanale, anul II, nr.4/1926, p.87).

51. Curtea retine, de asemenea, ca redactarea hotararii judecatoresti, cu motivarea in fapt si in drept, la data pronuntarii este o garantie ca toti judecatorii completului (colegial) au inteles motivarea, chiar daca fiecare dintre ei o interpreteaza in mod diferit. Totodata, redactarea motivarii in fapt si in drept la momentul procesual mentionat permite corectarea eventualelor greseli sau contradictii din cuprinsul hotararii judecatoresti, inainte de pronuntare, in conditiile in care o hotarare judecatoreasca trebuie sa fie clara si accesibila la data pronuntarii.

52. In aceste conditii, Curtea constata ca motivarea in fapt si in drept a solutiei la data pronuntarii confera legitimitate hotararii judecatoresti, atat in plan individual - in ceea ce priveste partile la proces, cat si in plan general – in ochii publicului. De altfel, Curtea retine ca, potrivit dispozitiilor art.103 alin.(2) din Codul de procedura penala, 'in luarea deciziei asupra existentei infractiunii si a vinovatiei inculpatului instanta hotaraste motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. […]'. Momentul procesual la care instanta 'hotaraste' este cel al deliberarii, norma procesual penala stabilind, in acest sens, ca instanta hotaraste motivat. Or, Curtea retine ca actul procesual al deliberarii la care instanta 'hotaraste motivat' nu se poate plasa in timp la data redactarii hotararii judecatoresti stabilite, de lege lata, 'in cel mult 30 de zile de la pronuntare', sau la o alta data neprecizata, avand in vedere natura juridica a acestui termen. Cu alte cuvinte, Curtea retine ca hotararea judecatoreasca nu poate, sub nicio forma, sa fie 'reconstituita' din fragmente separate, intocmite in etape procesuale diferite.

53. Curtea constata deci ca redactarea hotararii judecatoresti - motivarea in fapt si in drept a solutiei – ulterior pronuntarii acesteia, in termenul reglementat la art.406 din Codul de procedura penala ori la o alta data, plasata in timp dupa epuizarea termenului mentionat anterior, constituie de fapt justificarea solutiei retinuta in minuta. Or, Curtea retine ca dreptul la un proces echitabil, in sensul autonom al Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, impune pronuntarea unei hotarari motivate, iar nu justificarea ulterioara a solutiei pronuntate. In acest sens, in practica instantei de contencios european al drepturilor omului s-a statuat ca numai prin pronuntarea unei hotarari motivate poate fi realizata o corecta administrare a justitiei (Hotararea din 27 septembrie 2001, pronuntata in Cauza Hirvisaari impotriva Finlandei, paragraful 30). Tot astfel, s-a retinut ca numai prin adoptarea unei hotarari motivate poate exista un control public al administrarii justitiei (Hotararea din 1 iulie 2003, pronuntata in Cauza Suominen impotriva Finlandei, paragraful 37).

54. Asadar, avand in vedere considerentele anterioare, Curtea constata ca, pentru a se asigura in mod efectiv dreptul la un proces echitabil si garantiile care se refera la infaptuirea justitiei, este necesar ca redactarea hotararii judecatoresti (motivarea in fapt si in drept) sa aiba loc la data pronuntarii, intrucat la acest moment procesual, ca rezultat al deliberarii, se contureaza considerentele ce conduc la solutie, redactarea acestora constituind doar un aspect tehnic de fixare, prin limbaj, a modului in care instanta a judecat. In acelasi sens s-a pronuntat si Curtea Constitutionala a Lituaniei, retinand, in Decizia din 21 septembrie 2006, ca 'intrucat motivarea poate fi uneori foarte lunga, pentru a se asigura organizarea eficienta a activitatii instantelor, legiuitorul poate prevedea exceptii de la regula conform careia intreaga hotarare trebuie citita in şedinta publica. in asemenea cazuri, hotararea definitiva trebuie comunicata public in alt mod. Nu este esential ca intreaga hotarare (inclusiv motivarea) sa fie citita in şedinta publica, insa trebuie ca ea sa fie redactata inainte de pronuntare şi sa fie pusa la dispozitia partilor si a altor persoane interesate in cel mai scurt timp posibil.'

(…)

65. Totodata, Curtea constata ca punerea in executare a hotararii judecatoresti definitive la data pronuntarii minutei (dispozitivului) cu motivarea in fapt post factum a solutiei, la o data care, in practica, se plaseaza la un interval mare de timp fata de momentul pronuntarii condamnarii este contrara demnitatii umane. Un asemenea tratament juridic plaseaza persoana condamnata intr-o situatie de inferioritate si are ca rezultat desconsiderarea arbitrara a demnitatii sale umane.

(...)

96. In concluzie, Curtea retine ca motivarea hotararilor judecatoresti indeplineste cateva functii importante: reprezinta un mecanism de control al instantei, care trebuie sa demonstreze ca hotararea sa este legala, dreapta si corecta, in fapt si in drept; reprezinta o inscriere oficiala a argumentelor in favoarea solutiei; inspira un sentiment de incredere sociala si constituie un control democratic al administrarii justitiei; intareste principiul autoritatii de lucru judecat si al prezumtiei de nevinovatie; reprezinta temeiul executarii hotararii judecatoresti, precum si al contestarii acesteia la o instanta superioara. Cu alte cuvinte, motivarea in fapt si in drept a hotararii judecatoresti este relevanta in sensul ca permite inculpatului sa isi exercite in mod util dreptul de a formula o cale de atac si, de asemenea, este importanta intr-un sens mai general, in masura in care ea asigura buna administrare a justitiei şi previne cazurile de arbitrar. Obligatia de motivare contribuie, de asemenea, la obtinerea increderii publicului şi a inculpatului in decizia la care s-a ajuns si permite identificarea unei posibile partiniri din partea judecatorului si remedierea acesteia (in acelasi sens Hotararea din 7 martie 2017, pronuntata in Cauza Cerovšek şi Božičnik impotriva Sloveniei).

97. Prin urmare, Curtea constata ca redactarea hotararii judecatoresti prin care cauza este solutionata de prima instanta de judecata, respectiv a hotararii judecatoresti prin care instanta se pronunta asupra apelului (motivarea in fapt si in drept) ulterior pronuntarii minutei (solutiei) dispuse in cauza, 'in cel mult 30 de zile de la pronuntare' sau dupa un interval de timp ce poate depasi cu mult termenul mentionat, este apta sa lipseasca persoana condamnata de garantiile infaptuirii actului de justitie, aduce atingere dreptului de acces la instanta si dreptului la un proces echitabil. Totodata, Curtea constata ca punerea in executare a unei hotarari judecatoresti definitive anterior motivarii in fapt si in drept a acesteia este contrara dispozitiilor constitutionale si conventionale referitoare la libertatea individuala si siguranta persoanei si celor care consacra demnitatea umana si dreptatea, ca valori supreme in statul de drept.

98. Astfel, Curtea constata ca dispozitiile art.400 alin.(1), ale art.405 alin.(3) si ale art.406 alin.(1) ) si (2) din Codul de procedura penala sunt neconstitutionale, fiind contrare atat dispozitiilor constitutionale ale art.1 alin.(3), ale art.21 alin.(1) si (3), astfel cum se interpreteaza potrivit art.20 din Constitutie si prin prisma art.6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ale art.124 alin.(1) si ale art.129 din Constitutie, cat si prevederilor art.5 paragraful 1 lit.a) din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. In plus, dispozitiile art.400 alin.(1) si ale art.405 alin.(3) din Codul de procedura penala aduc atingere prevederilor art.23 alin.(11) din Legea fundamentala.

99. In privinta efectelor deciziilor instantei de control constitutional, Curtea retine ca, potrivit art.147 alin.(1) din Constitutie, 'Dispozitiile din legile şi ordonantele in vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.'

100. Pana la adoptarea solutiei legislative corespunzatoare, ca o consecinta a prezentei decizii de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.400 alin.(1), ale art.405 alin.(3) si ale art.406 alin.(1) si (2) din Codul de procedura penala, avand in vedere si dispozitiile art.147 alin.(4) din Legea fundamentala, Curtea retine ca instantele de judecata urmeaza sa aplice in mod direct atat dispozitiile art.1 alin.(3), ale art.21 alin.(1)-(3), ale art.23 alin.(11) si ale art.124 alin.(1) din Constitutie, cat si prevederile art.5 paragraful 1 lit.a) si ale art.6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (a se vedea, cu privire la aplicarea directa a Constitutiei, Decizia nr.486 din 2 decembrie 1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.105 din 6 martie 1998, Decizia nr.186 din 18 noiembrie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.213 din 16 mai 2000, Decizia nr.774 din 10 noiembrie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.8 din 6 ianuarie 2016, Decizia nr.895 din 17 decembrie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.84 din 4 februarie 2016, Decizia nr.24 din 20 ianuarie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.276 din 12 aprilie 2016, paragraful 34, Decizia nr.794 din 15 decembrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.1.029 din 21 decembrie 2016, paragraful 37, Decizia nr.321 din 9 mai 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.580 din 20 iulie 2017, paragraful 28). 20 101. Totodata, Curtea retine ca solutia de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.400 alin.(1), ale art.405 alin.(3) si ale art.406 alin.(1) si (2) din Codul de procedura penala are efecte cu privire la hotararile judecatoresti prin care cauza este solutionata de prima instanta de judecata si hotararile judecatoresti prin care instanta se pronunta asupra apelului, pronuntate dupa publicarea prezentei decizii in Monitorul Oficial al Romaniei, potrivit art.147 alin.(4) din Constitutie”.

* Cititi aici forma finala a legii care a iesit din Parlament

* Cititi aici expunerea de motive

* Cititi aici Decizia CCR 233/2021