Treizeci si noua de procurori militari au fost intorsi din drum de catre Sectia pentru procurori in materie disciplinara din Consiliul Superior al Magistraturii in sedinta din 12 ianuarie 2022. Ne referim la cei 39 de fosti si actuali magistrati care in primavara anului trecut l-au dat pe mana Inspectiei Judiciare pe procurorul #rezistent Bogdan Pirlog (foto) – adjunctul Parchetului Militar Bucuresti – pentru felul in care acesta s-a dezlantuit la adresa parchetelor militare si a anchetatorilor care le populeaza.

Miercuri, 12 ianuarie 2022, procurorii CSM au desfiintat pe procedura dosarul disciplinar in care Inspectia Judiciara il acuza pe Pirlog de „manifestari care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu” (art. 99 lit. a din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor).

Iata minuta Sectiei pentru procurori din dosarul nr. 8/P/2021:

„Admite exceptia nulitatii absolute a rezolutiei de exercitare a actiunii disciplinare nr. 2259/B/21.07.2021 date in lucrarea nr. 21-1442/a1 din data de 21 iulie 2021.

Constata nulitatea actiunii disciplinare formulate de Inspectia Judiciara impotriva paratului Pirlog Bogdan Ciprian, prim-procuror militar adjunct al Parchetului Militar de pe langa Tribunalul Militar Bucuresti, cercetat sub aspectul savarsirii abaterii disciplinare prevazute de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare, la Completul de 5 Judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Pronuntata in sedinta publica azi, 12 ianuarie 2022”.

Nu este o exagerare cand spunem ca Bogdan Pirlog s-a dezlantuit: in data de 17 martie 2021, magistratul a publicat pe Juridice.ro articolul intitulat „Analiza Asociatiei 'Initiativa pentru Justitie' cu privire la necesitatea reformei sistemului parchetelor militare”. In general, materialul copresedintelui AIJ pune probleme punctuale, pe un ton destul de civilizat. Totusi, la un moment dat, Pirlog isi varsa nervii pe intreaga procuratura militara din Romania, mergand pana acolo incat sa spuna ca „exista riscul transformarii parchetelor militare in 'groapa de gunoi a Ministerului Public' prin incurajarea procurorilor cu probleme profesionale sau de integritate sa se transfere in cadrul sistemului parchetelor militare”.

Redam pasajul din textul lui Pirlog care i-a iritat pe cei 39 de fosti si actuali procurori militari (click aici pentru a citi):

„Sistemul parchetelor militare, asa cum este organizat in prezent, este profund disfunctional.

Inca de la primul contact al noilor procurori militari (transferati incepand cu 2017) cu sistemul parchetelor militare a fost evident pentru acestia ca parchetele militare au fost concepute intentionat pentru a nu fi functionale, ci pentru a constitui cel mult o „sinecura” pentru o serie de „privilegiati ai sistemului”, care nu ar fi putut face fata profesional in nicio alta unitate de parchet din cadrul Ministerului Public. Contactul cu sistemul parchetelor militare a constituit pentru procurorii civili nou transferati la unitatile din Bucuresti un adevarat soc cultural, accentuat de faptul ca marea majoritate a acestora proveneau din cadrul unor unitati de elita ale Ministerului Public (DNA, DIICOT sau Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti). Aici au gasit o lume anacronica, inghetata la nivelul anilor 90, cu procurori care aveau o intelegere redusa a ceea ce presupune o activitate de urmarire penala la un standard probatoriu corespunzator realitatilor actuale si carora le lipsea vointa si capacitatea profesionala sa isi indeplineasca la un nivel minim obligatiile profesionale.

Situatia calitatii resursei umane a fost agravata si de necesitatea obiectiva a inceperii unei anchete efective in dosarele „istorice”, ceea ce a dus, incepand cu anul 2015, la „canibalizarea” putinelor resurse profesionale de valoare din sistem. Astfel, au fost delegati, transferati sau numiti in functii de conducere la Sectia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie unii dintre cei mai performanti procurori din sistemul parchetelor militare. In special pentru parchetele militare din Bucuresti efectul acestei masuri a fost dramatic, resursa umana ramasa fiind mult inferioara chiar si raportat la media profesionala oricum scazuta din sistemul parchetelor militare.

Cauzele ineficientei sistemului parchetelor militare tin atat de deficientele sistemice, cat si de calitatea resurselor umane. Astfel, prezentam exemplificativ urmatorii vectori de ineficienta:

– existenta in cadrul sistemului parchetelor militare, chiar ocupand functii de conducere, a unor procurori proveniti din randul militarilor diverselor structuri, fiind admisi in profesie direct, fara sa promoveze vreun concurs sau examen si fara ca acestia sa fi activat vreun moment intr-un parchet civil sau sa fi parcurs vreun modul de formare initiala in cadrul Institutului National al Magistraturii;

– perpetuarea din partea procurorilor militari proveniti din randul structurilor militare a unei raportari la sistemul de grade si recompense de natura militara si nu la cele specifice magistratilor, in special „obsesia” pentru obtinerea gradului de general, care presupune o serie de demersuri netransparente, de natura informala, personala si care plaseaza parchetul intr-o pozitie subordonata Ministerului Apararii Nationale, duce la o veritabila vulnerabilizare a parchetului militar si provoca deservicii majore interesului justitiei;

– lipsa unei structuri de politie judiciare proprie sau a unei structuri de politie dedicata, care sa aiba ca obiectiv sprijinirea activitatii de urmarire penala a parchetelor militare (similar serviciului omoruri din cadrul DGPMB care asigura suportul procurorilor criminalisti din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti in investigarea in regim de urmarire penala proprie a infractiunilor intentionate care au avut ca urmare decesul persoanei);

– implicarea nejustificata a Ministerului Apararii Nationale in procesul de transfer in cadrul instantelor militare si parchetelor militare si raportarea eronata a procedurii transferului in functiile de judecator militar si de procuror militar la sistemul de incadrare a ofiterilor in cadrul Ministerului Apararii Nationale, ceea ce a dus la conditionarea transferurilor de indeplinirea unor conditii aberante, fara suport legal primar, precum parcurgerea unor probe sportive, de natura a restrange enorm baza de recrutare in cadrul parchetelor militare, distorsionand nepermis criteriile de performanta profesionala cerute magistratilor procurori;

– lipsa unor specialisti in diverse domenii detasati la parchet;

– lipsa sistemului informatizat de evidenta a cauzelor – ECRIS;

 lipsa accesului la anumite baze de date la care deja au acces parchetele civile, precum cea a Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara, Oficiul Registrului Comertului (RECOM), Directia pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date (D.E.P.A.B.D.), cazierul judiciar (ROCRIS);

– Lipsa accesului prin intermediul Sistemului Informatic Integrat, la baze de date administrate de:

o Ministerului Administratiei si Internelor (evidenta autoturismelor furate, evidenta detinatorilor de arme si a armelor declarate furate, evidenta persoanelor, a detinatorilor de pasapoarte, a permiselor de conducere; evidenta traficului de frontiera si sistemul national de evidenta a strainilor; evidenta persoanelor aflate in aresturile politiei, a persoanelor disparute, a persoanelor si cadavrelor cu identitate necunoscuta, a persoanelor pentru care s-a luat masura preventiva a controlului judiciar, a persoanelor urmarite in Romania, etc.)

o Ministerul Finantelor Publice – ANAF (cod fiscal, dosar fiscal, declaratii fiscale, contribuabili persoane fizice, cazier fiscal, creante fiscale, conturi bancare, fisa fiscala, returnare TVA, persoanele juridice declarate inactive, Trafic Control, baza de data Phoenix);

o Ministerul Finantelor Publice – ANV (evidenta importurilor si exporturilor, tranzit, EMCS);

o Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (persoane inregistrate, medici, furnizori de servicii medicale);

o Ministerul Educatiei Nationale (lista elevilor, personalul si unitatile de invatamant);

o Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale – (APDRP, APIA)

o Banca Nationala a Romaniei (centrala de risc bancar si centrala incidentelor de plati)

o Administratia Nationala a Penitenciarelor.

Se poate observa ca sistemul parchetelor militare a fost din start lipsit de resursele necesare efectuarii urmaririi penale in conditii de minima eficienta. Aceste impedimente de natura obiectiva afecteaza capacitatea operativa a parchetelor militare. La aceasta se adauga cauzele de natura subiectiva precum resursa umana deficitara atat sub aspect cantitativ cat si sub aspect calitativ, care s-a dovedit incapabila sa abordeze cazuistica de complexitate medie sau ridicata. Perioada dintre momentul demilitarizarii politiei (2002) si intrarea in vigoare a noilor coduri penal si de procedura penala (2014) a fost marcata de o competenta foarte restransa pentru parchetele militare, ceea ce a avut ca efect un volum de activitate insignifiant. Lipsa vreunei activitati relevante timp de peste un deceniu, a generat un proces ireversibil de deprofesionalizare a procurorilor militari. Cu exceptia colectivelor din cadrul Sectiei Parchetelor Militare care au solutionat dosarele „mineriadei”, „revolutiei” si „10 August” (intre timp dosarul „mineriadei” a fost restituit de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie), cazuistica abordata de catre restul parchetelor militare, si dupa intrarea in vigoare a nilor coduri, a fost una cu grad de complexitate scazut si nu din lipsa cauzelor complexe. Reflexul institutional a fost acela de a lasa in nelucrare sau de a efectua o urmarire penala formala in cauzele de complexitate medie sau ridicata, precum si de a declina dosare la cel mai mic pretext catre parchetele civile. De abia dupa 2017, dupa transferarea mai multor procurori din cadrul parchetelor civile, a fost posibila abordarea unor cauze cu grad de complexitate medie sau ridicata la nivelul Parchetului Militar de pe langa Tribunalul Militar Bucuresti. Chiar si in conditiile in care au fost transferati procuri cu un grad ridicat de profesionalism, problemele sistemice, lipsa celor mai elementare instrumente investigative, in special lipsa lucratorilor de politie si a specialistilor din diverse domenii, au impiedicat valorificarea potentialului noilor procurori militari. Deja 5 dintre procurorii cu grad ridicat de profesionalism dovedit, transferati in perioada 2018-2020, au parasit sistemul parchetelor militare (mai exact, Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Bucuresti), din motive care tin de imposibilitatea indeplinirii actului de justitie la standarde de calitate minime.

Din aceleasi considerente, interesul procurorilor performanti pentru transferul in cadrul actualului sistem de parchete militare prezinta un trend descendent. In paralel, exista riscul transformarii parchetelor militare in „groapa de gunoi a Ministerului Public” prin incurajarea procurorilor cu probleme profesionale sau de integritate sa se transfere in cadrul sistemului parchetelor militare”.

Ardelean, pasuit pana dupa procesul Calin vs Netejoru

In aceeasi sedinta din 12 ianuarie 2022, Sectia pentru procurori in materie disciplinara a suspendat judecarea dosarului in care este vizat alt magistrat #rezistent: procurorul Cristian Ardelean, de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bihor. Aici, „Brigada Nufarul a pus cauza pe hold pana la finalul solutionarii de catre Curtea de Apel Alba Iulia a spetei nr. 793/46/2021, unde judecatorul Dragos Calin de la Curtea de Apel Bucuresti – presedintele Forumului Judecatorilor din Romania – l-a chemat in judecata pe inspectorul-sef al Inspectiei Judiciare, judecatorul Lucian Netejoru, cerand anularea Ordinului pentru aprobarea Regulamentului privind normele de efectuare a lucrarilor de inspectie nr. 136/11.12.2018. Mentionam ca Ardelean este judecat disciplinar pentru art. 99 lit. i teza I din Legea 303/2004: „nerespectarea indatoririi de a se abtine atunci cand procurorul stie ca exista una din cauzele prevazute de lege pentru abtinerea sa”.

Prezentam minuta de suspendare a Sectiei pentru procurori in materie disciplinara (dosar 14/P/2019):

„In baza art. 413 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedura civila, suspenda judecata cauzei privind actiunea disciplinara forrnulata de Inspectia Judiciara impotriva paratulul Ardelean Cristian Marius, procuror in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Bihor, cercetat sub aspectul savarsirii abaterii disciplinare prevazuta de art. 99 lit. i) teza I din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pana la solutlonarea in mod definitiv a cauzei care formeaza obiectul dosarului nr. 793/46/2021 al Curtii de Apel Pitestl – Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal (strarnutat din data de 18.10.2021 la Curtea de Apel Alba lulia – Sectia de contencios administrativ si fiscal).

Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare, la Completul de 5 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Pronuntata in sedinta publica azi, 12 ianuarie 2021”.

Completul Corinei Corbu a pus la treaba „Sindicatul”

Dupa cum Lumea Justitiei a scris inca din 2019, cauza nr. 14/P/2019 s-a format pe baza unei plangeri depuse la Inspectia Judiciara de catre femeia de afaceri Nela Secara, care l-a acuzat pe Cristian Ardelean ca a intrat ca procuror de sedinta la un termen al unuia dintre procesele ei, in ciuda faptului ca s-ar fi aflat in situatie de incompatibilitate. De asemenea, Inspectia Judiciara sustine ca Ardelean a continuat sa monitorizeze una dintre cele doua cauze penale chiar si dupa ce se mutase de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bihor la DNA Oradea (click aici pentru a citi).

Initial, in septembrie 2020, Sectia pentru procurori din CSM a facut franjuri dosarul disciplinar pe procedura (admitand exceptia nulitatii absolute a rezolutiei de exercitare a actiunii disciplinare), dar in aprilie 2021 judecatorii supremi Corina Corbu, Marian Buda, Minodora Condoiu si Mihaela Paraschiv au admis recursul Inspectiei Judiciare, obligand „Brigada Nufarul” sa continue judecata disciplinara. Opinie separata a facut magistrata ICCJ Veronica Nastasie, care a considerat ca ar fi trebuit respins recursul Inspectiei Judiciare (click aici pentru a citi).

Precizarile Inspectiei Judiciare

Detalii despre dosarele disciplinare ale procurorilor Pirlog si Ardelean (inchis, respectiv suspendat de „Brigada Nufarul”) au fost oferite de catre Inspectia Judiciara intr-un raspuns oferit pentru Lumea Justitiei, in care este detaliata starea de fapt pe care IJ a retinut-o in cele doua cauze.

Iata raspunsul IJ (vezi facsimil):

„A. La data de 23 august 2019, Inspectia Judiciara a exercitat actiunea disciplinara fata de procurorul Ardelean Cristian Marius, de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bihor, pentru savarsirea abaterii disciplinare prevazute de art. 99 lit. i teza I din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata si modificata.

In cuprinsul actiunii disciplinare, s-a retlnut faptul ca procurorul a acceptat sa participe la un termen dintr-un dosar, desi erau suficiente elemente de natura sa-i afecteze impartialitatea. S-a apreciat ca incalcarea obligatiei legale de abtlnere a avut drept consecinta, pe de o parte, crearea unei suspiciuni legitime ca procurorul cercetat nu este impartial, iar pe de alta parte, crearea unei perceptii negative atat a autorilor sesizarii, cat si a opiniei publice asupra activitatii Ministerului Public.

B. La data de 21 iulie 2021, Inspectia Judiciara a exercitat actiunea disciplinara fata de magistratul procuror militar, lt. Col. Pirlog Bogdan-Ciprian, pentru savarsirea abaterii disciplinare prev. de art. 99 lit. a) din legea nr . 303/2004 republicata, cu modificarile si cornpletarile ulterioare.

In cuprinsul actiunii disciplinare, s-a retlnut faptul ca procurorul, in calitate de co-presedinte al unei asoclatii de magistrati, prin comunicatul lansat in spatlul public la data de 17 martie 2021, in care a facut, printre altele, aprecieri jignitoare si denigratoare la adresa procurorilor militari, alegatii referitoare la capacitatea parchetelor militare de a-si indeplini misiunea instltutionala, a incalcat obligatiile legale pe care le are, nesocotind demnitatea profesiei.

Mentionam ca exercitarea actiunii disciplinare reprezinta o etapa a procedurii disciplinare si nu constata definitiv vinovatia magistratului cercetat”.