Cazul Cristian Cioaca (foto), judecat pentru uciderea sotiei sale, avocata Elodia Ghinescu, si eliberat recent din arest preventiv sub control judiciar, se aseamana din ce in ce mai mult cu una dintre marile erori judiciare din Romania. Este vorba despre celebrul caz "Anca", de la finele anilor '70, in care taximetristul Gheorghe Samoilescu a stat inchis 4 ani pentru o crima pe care nu a comis-o. Atunci, nevoia de a gasi un autor i-a determinat pe procurorii comunisti sa planteze probe in apartamentul lui Samoilescu, ajungandu-se chiar si in situatia ca niste simple pete de noroi gasite in baia acestuia sa fie transformate in pete de sange. Tot in baza unor pete de sange, descoperite cu un aparat-minune, a fost arestat preventiv si Cristian Cioaca, trimis in judecata si apoi condamnat. In lipsa cadavrului Elodiei Ghinescu, care nu a fost gasit nici la sapte ani de la presupusa crima, procurorii sustin ca petele de sange gasite in apartamentul politistului demonstreaza ca acesta si-a ucis sotia. Iata insa ca un raport de cercetare depus de avocata lui Cristian Cioaca, Maria Vasii, dar respins de instanta, sustine exact contrariul.

Cu doar cateva zile inainte de eliberarea lui Cristian Cioaca din arest, avocata politistului, Maria Vasii, a depus la Curtea de Apel Pitesti un raport extrajudiciar care ar putea clarifica si reconsidera intregul caz "Elodia". Mai exact, Raportul de Cercetare, din 30 ianuarie 2014, intocmit de conf. univ. dr. Neculai Zamfirescu, membru al Societatii Romane a Cercetatorilor in Strategii Judiciare – Centrul de Cercetari in Etica Juridica Aplicata, la solicitarea avocatei Maria Vasii, care are ca obiect "notificarea unor puncte de vedere in masura sa limpezeasca si sa redimensioneze aprecierea probatoriului expertal in cauza privind pe Cristian Cioca". Un raport care vorbeste despre o cantitate infima de sange in apartamentul din Brasov in care se presupune ca Elodia ar fi fost transata – picaturi de sange provenite „prin stropire”, iar nu prin „tasniri arteriale specifice depesarii unui cadavru”.

Raportul exclude posibilitatea prezentei in apartament a unei mari cantitati de sange

Potrivit constatarilor Raportului de Cercetare, urmele de culoare brun-roscat gasite in apartamentul in care se presupune ca politistul Cristian Cioaca ar fi transat-o pe avocata Elodia Ghinescu „au continut cantitati foarte mici de material biologic, circa patru picaturi dispersate prin stropire”. In plus, este exclusa posibilitatea prezentei unei mari cantitati de sange provenite prin scurgere de pe perete pe sapa de beton de sub podea, intrucat „sub podea nu au fost identificate urme de sange”. De asemenea, dupa cum se arata in Raport, prezenta firelor de par identificate pe dusumeaua dormitorului cu ocazia primei cercetari la fata locului, in 2007, despre care s-a stabilit ca apartin Elodiei, „prezuma faptul ca in dormitor nu au avut loc operatiuni de maturare, spalare, stergere, mai precis de indepartare a urmelor, in intervalul de timp corespunzator formarii acestora, pana la data primelor cercetari”.

Concluzia raportului extrajudiciar intocmit de conf. univ. dr. Neculai Zamfirescu este aceea ca „In apartamentul investigat NU a fost comisa o infractiune de omor urmata de depesarea cadavrului”.

Prezentam integral constatarile din Raportul de Cercetare intocmit de conf. univ. dr. Neculai Zamfirescu in cazul "Elodia":

1. Urmele de culoarea brun-roscata identificate pe usa, tocul usii, baia aferenta dormitorului, alaturi de microurmele identificate pe zidul gletuit si urmele de pe grinda de sustinere a podelei, mai precis urmele supuse genotiparii, au continut cantitati foarte mici de material biologic, unitatea de masura definitoare fiind microlitrul, respectiv a milioana parte dintr-un litru. Cantitatea totala nu a depasit 4 (patru) microlitri, respectiv, circa patru picaturi dispersate prin fenomenul stropirii.

Acest fapt a condus la situatia in care analizele genetice au fost facute printr-o abordare diferita fata de situatiile uzuale, abordare ce a avut ca scop generarea prin reactia de amplificare a unei cantitati suficiente de copii ale fragmentelor de ADN pentru a se obtine un profil genetic valorificabil.

2. Raportul de expertiza medico-legala nr. A1/237/2013, alaturi de raportul de constatare tehnico-stiintifica nr. 137166/19.11.2012 exclude prezumtia potrivit careia „pe sapa de beton de sub podea s-a aflat o cantitate mare de sange provenita prin scurgere de pe perete”. Sub podea nu au fost identificate urme de sange.

3. Amestecul de profiluri genetice din baia principala si baia aferenta dormitorului, avand ca posibili contributori pe Cristian Cioaca si Elodia Ghinescu, indica evolutia unor procese biologice (pierderi de sange si descuamare cutanara fiziologica).

4. Marimea, geografia si orientarea urmelor de culoarea brun-roscata identificate cu ocazia cercetarilor la fata locului, sustin ipoteza crearii acestora prin actiuni distincte ale sursei de origine, respectiv formare prin stropire (impact de viteza medie) ca urmare a unei duble miscari a sursei, cel mai probabil:

a. subiectul aflat cu fata la usa, scutura bratul drept al carui deget a fost ranit in fractiunea de secunda precedenta, printr-o miscare caracteristica unui pulseu de durere (stropii de pe usa).

b. o noua scuturare a bratului se face dupa intoarcerea corpului spre dreapta, in drum spre baie (stropii de pe perete). Stropii din zona inferioara a peretelui au creat premisa formarii urmelor de pe grinda de sustinere a podelei.

5. Daca facem trimitere la algoritmul investigativ, respectiv la necesitatea parcurgerii unor etape in procesul descoperirii (nu al aprecierii juridice), remarcam faptul ca in ciuda posibilitatilor moderne de valorificare polivalenta a urmelor de sange, operatiunile expertale nu au raspuns la doua intrebari esentiale, respectiv, timpul formarii si zona anatomica ori categoria vasului de sange din care provin.

Nu este mai putin adevarat faptul ca testarea genetica nu raspunde la aceste intrebari, insa raspunsul poate fi dat de stiinta serologiei. Intrebarea adresata acestei stiinte ar fi limpezit confuzia generata de folosirea expresiei „urme de culoarea brun-roscata” relativa la urmele de sange identificate si analizate la finele anului 2012, expresie ce atrage punerea in discutie a exceptiei, vitium in procedendo (nota - Culoarea urmelor de sange nu este aceeasi pe toata perioada existentei lor. Imediat dupa scurgerea din vasele sanguine, ele au culoarea rosu-deschis, iar pe masura invechirii, devin de un rosu - inchis (brun-roscata), cafenii, brune-inchis, negre, cenusii, verzi. A se vedea: Panaitescu, V.; Popa, V., Examenul la locul faptei in cazul prezentei petelor de sange, in Tratat de medicina legala. Vol. I, Editura Medicala, Bucuresti, 1995; Minovici, Mina, Tratat complet de medicina legala, Vol. I, Atelierele grafice SOCEC si Co., Societatea Anonima, Bucuresti, 1928).

6. Prezenta firelor de par cu bulb si teaca epiteliala identificate pe dusumeaua dormitorului cu ocazia primei cercetari la fata locului (2007), pentru care s-a stabilit un profil genetic identic cu cel al Elodiei Ghinescu, prezuma faptul ca in dormitor nu au avut loc operatiuni de maturare, spalare, stergere, mai precis de indepartare a urmelor, in intervalul de timp corespunzator formarii acestora, pana la data primelor cercetari (nota - Relativ la firele de par nu s-a raspuns la urmatoarele intrebari esentiale: daca firele de par prezinta atasate urme de sange, daca a fost detasat de la persoane in viata sau de la cadavre; daca un fir de par este detasat prin smulgere sau cadere libera de la o persoana in viata; care este zona de provenienta a firului; daca au fost in contact cu produse chimice, ex. detergenti).

7. Marimea, geografia si orientarea urmelor de culoarea brun-roscata identificate cu ocazia cercetarilor la fata locului, exclud formarea prin proiectare, mai precis in urma lovirii repetate cu pumnul sau prin tasniri arteriale specifice depesarii unui cadavru. In apartamentul investigat NU a fost comisa o infractiune de omor urmata de depesarea cadavrului.

*Cititi aici integral Raportul de Cercetare