20 May 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

Luju

CCR, DESFIINTATA CU GIRUL ROMANIEI – Ireal! Guvernul Romaniei recomanda cu caldura CJUE sa permita instantelor nationale sa nesocoteasca Deciziile CCR, in favoarea hotararilor CJUE. Comisia Europeana atrage atentia asupra "consecintelor grave" create de Deciziile CCR 297/2018 si 358/2022 si avertizeaza ca prin cotinuarea aplicarii lor sunt afectate "eforturile de combatere a coruptiei la nivel inalt" conducand la "o incalcare a angajamentelor asumate de Romania prin MCV" (Documente)

Scris de: Elena DUMITRACHE | pdf | print

18 April 2023 16:15
Vizualizari: 7978

 

10 mai 2023 este ziua in care Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) va solutiona cererea de pronuntare a unei hotarari prliminare formulate de Curtea de Apel Brasov vizand neaplicarea deciziilor CCR nr. 297/2018 si nr. 358/2022 privind prescriptia intr-o cauza penala. O va face in procedura de urgenta dupa ce a constatat interesul major pentru emiterea unei pozitii fata de aceasta chestiune din partea reprezentatilor Romaniei. Interes care vine atat din partea unor judecatori, dar si din partea Guvernului roman, care vede cu ochi buni nesocotirea deciziilor CCR, prin posibilitatea ca judecatorii sa aplice, dupa bunul plac, hotararile pronuntate de Curtea Constitutionala sau sa tina cont de dispozitiile cuprinse in hotararile CJUE. Culmea, opinia exprimata recent de Guvernul Romaniei in 12 aprilie 2023 coincide cu pozitia Comisiei Europene, exprimata in scris in data de 13 aprilie 2023, ambele indrumand la lasarea la aprecierea instantei daca aplica sau nu Deciziile CCR.



Mai grav este, din punctul nostru de vedere, faptul ca din ambele documente pe care le prezentam in integralitate, reiese faptul ca prin modul in care se va interpreta si aplica Decizia CJUE ar urma sa aiba un efect devastator asupra cauzelor de coruptie. De aceea, atat Guvernul Romaniei cat si Comisia Europeana apreciaza necesar ca instantele nationale sa lase neaplicata o decizie CCR in legatura cu intreruperea prescriptiei, care ar putea afecta mai multe cauze vizand de frauda care ar aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, totul fara a fi pusa in pericol cariera magistratului care nu ar risca nicio abatere disciplinara pentru neaplicarea unei decizii CCR "in cazul in care, in lumina jurisprudentei CJUE, considera respectiva decizie contrara dreptului UE".

Pentru aceasta sunt invocate atat Conventia PIF, aplicabila in cauza spre deosebire de Directiva PIF, cat si Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene (TFUE).


Comisia Europeana cere Romaniei sa aplice legile dupa cum scrie in MCV


In acest sens este important de evidentiat faptul ca in Observatiile scrise transmise de Comisia Europeana la 13 aprilie 2023 in cauza C-107/23 PPU, Lin, despre care reprezentantii Comisiei apreciaza ca ar fi trebuit reformulate, se aduc in discutie dispozitiile cuprinse in rapoartele Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV) prin care Romaniei au fost "impuse anumite obligatii specifice in ceea ce priveste reforma sistemului judiciar si lupta impotriva coruptiei, sub forma celor patru obiective de referinta pe care Romania trebuie sa le respecte tinand seama, in mod corespunzator, de cerintele si recomandarile formulate in rapoartele MCV ale Comisiei". Concret, in observatiile transmise de Comisia Europeana se precizeaza ca "desi prezenta cauza nu priveste infractiuni de coruptie, ci infractiuni de evaziune fiscala referitoare la TVA, situatia juridica creata prin cele doua decizii ale CCR mentionate anterior are un caracter generalizat, avand in vedere ca art. 155 alin. (1) din Codul penal este aplicabil oricarui tip de infractiuni, inclusiv tuturor infractiunilor de coruptie".

In acest sens, Comisia Europeana vorbeste despre "consecintele grave" pe care le-au creat cele doua Decizii CCR nr. 297/2018 si nr. 358/2022 privind prescriptia in cauzele penale, "datorita intervenirii prescriptiei si a incetarii procedurilor penale intr-un numar semnificativ de cazuri", constatand Comisia faptul ca acestea situatie poate afecta "eforturile de combatere a coruptiei la nivel inalt" conducand, atentie, la "o incalcare a angajamentelor asumate de Romania prin MCV".

"In sfarsit, Comisia considera ca dispozitiile Deciziei MCV, invocate de instanta de trimitere, sunt relevante in prezenta cauza. Dupa cum Curtea a aratat pe larg in cauzele AFJR si Euro Box,nu priveste infractiuni de coruptie, ci infractiuni de evaziune fiscala referitoare la TVA, situatia juridica creata prin cele doua decizii ale CCR mentionate anterior are un caracter generalizat, avand in vedere ca art. 155 alin. (1) din Codul penal este aplicabil oricarui tip de infractiuni, inclusiv tuturor infractiunilor de coruptie. In acest context, Raportul MCV al Comisiei din anul 2022, la care se refera si instanta de trimitere, a semnalat deja consecintele grave pe care cele doua decizii ale CCR le pot avea asupra dosarelor de coruptie in curs de solutionare, datorita intervenirii prescriptiei si a incetarii procedurilor penale intr-un numar semnificativ de cazuri. Comisia a constatat ca aceasta situatie poate avea, prin urmare, un impact semnificativ asupra eforturilor de combatere a coruptiei la nivel inalt, pe baza cadrului MCV (a se vedea supra, punctul 4). 8 prin Decizia MCV au fost impuse Romaniei anumite obligatii specifice in ceea ce priveste reforma sistemului judiciar si lupta impotriva coruptiei, sub forma celor patru obiective de referinta pe care Romania trebuie sa le respecte tinand seama, in mod corespunzator, de cerintele si recomandarile formulate in rapoartele MCV ale Comisiei. Desi prezenta cauza

8 Hotararea din 18 mai 2021, Asociatia „Forumul Judecatorilor din Romania” si altii, C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 si C-397/19, EU:C:2021:393, punctele 152-178, si Hotararea din 21 decembrie 2021, Euro Box Promotion si altii, C-357/19, C-379/19, C-547/19, C-811/19 si C-840/19, EU:C:2021:1034, punctele 155-175

16. In consecinta, obligatiile Romaniei in temeiul Articolului 325 alineatul (1) din TFUE de a combate in mod eficient frauda si orice alta activitate ilegala care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, astfel cum vor fi detaliate mai jos, sunt completate, in ceea ce priveste infractiunile de coruptie care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, de obligatiile specifice impuse Romaniei prin Decizia MCV. Prin urmare, o posibila incalcare de catre Romania a obligatiilor ce ii revin conform Articolului 325 alineatul (1) din TFUE, prin crearea unui risc sistemic de impunitate a infractiunilor ce aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, ar reprezenta in acelasi timp, din perspectiva infractiunilor de coruptie, si o incalcare a angajamentelor asumate de Romania prin MCV".


 

Comisia Europeana deplange cauzele penale inchise ca urmare a aplicarii Deciziilor CCR privind prescriptia


In cuprinsul observatiilor transmise de Comisia Europeana la CJUE se face totodata vorbire si despre efectul celor doua Decizii CCR nr. 297/2018 si nr. 358/2022 privind prescriptia in cauzele penale, reprezentantii Comisiei sustinand ca prin aplicare acestora, mai cu seama a celei mai recente, respectiv Decizia nr. 358/2022 un numar semnificativ de cauze penale privind infractiuni ce aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii ar urma sa fie incetate, iar unele decizii penale deja pronuntate sa poata fi anulate:


"Dupa cum se arata si in decizia de trimitere, deoarece procesele penale implica, in mod uzual, anumite acte de procedura care intrerup cursul prescriptiei, Decizia CCR din 26 mai 2022 ar avea ca efect concret reducerea semnificativa (uneori, pana la jumatate) a termenelor de prescriptie in toate cauzele penale care au fost solutionate in mod definitiv in ultimii 5 ani (si anume, dupa data de 26 aprilie 2018), precum si in cauzele care sunt inca in curs de solutionare.16 Prin urmare, Decizia CCR din 26 mai 2022 poate afecta un numar semnificativ de cauze penale, din toate domeniile, inclusiv toate cauzele penale – din intervalul de timp sus-mentionat – privind acte de coruptie, frauda sau orice alte infractiuni ce aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii. De asemenea, in marea majoritate a acestor cauze, este probabil sa intervina prescriptia inainte de data solutionarii definitive a proceselor penale respective, in conditiile reducerii semnificative (uneori, pana la jumatate) a termenului de prescriptie aplicabil, ceea ce ar conduce la achitarea inculpatilor fie ca urmare a incetarii proceselor penale in curs, fie ca urmare a admiterii unor cai extraordinare de atac introduse impotriva deciziilor de condamnare definitive.

26. In consecinta, pentru cauzele solutionate in ultimii ani sau in curs de solutionare, Decizia CCR din 26 mai 2022 ar putea conduce la incetarea proceselor penale si la anularea deciziilor de condamnare intr-un numar semnificativ de cauze penale privind infractiuni ce aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii. Situatia problematica intervenita pare a fi fost rezolvata, prin interventia ulterioara a legiuitorului, numai in privinta cauzelor viitoare. Dupa cum se mentioneaza si in Raportul MCV din 2022, la care se refera instanta de trimitere, mai multe institutii din sistemul judiciar roman, precum Consiliul Superior al Magistraturii, Departamentul National Anticoruptie („DNA”) si Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism („DIICOT”), au semnalat impactul major al deciziei CCR din 2022 asupra dosarelor penale solutionate in ultimii ani ori aflate in curs de solutionare.

27. Trebuie sa se tina seama si de faptul ca, in dreptul roman, prescriptia raspunderii penale continua sa curga pana la condamnarea definitiva.

Potrivit estimarilor DNA, ca urmare a deciziei CCR din 26 mai 2022 ar putea fi inchise in total 557 de dosare penale aflate in curs de urmarire penala sau in fata instantelor de judecata, dosare in care prejudiciul se ridica la aproximativ 1,2 miliarde EUR. De asemenea, pe langa cauzele de coruptie, DIICOT a estimat ca, in sfera infractiunilor de terorism si de criminalitatea organizata, situatia juridica creata ar afecta in total 605 dosare in curs, cu un prejudiciu financiar estimat total de peste 1 miliard EUR.

28. Prin urmare, sub rezerva verificarilor care trebuie efectuate de instanta de trimitere, Comisia considera ca ar putea exista un risc de impunitate sistemica, ce ar decurge din prescriptia infractiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii in procesele penale aflate in curs de solutionare sau ca urmare a admiterii contestatiilor in anulare intemeiate pe decizia CCR din 2022".

Pentru aceasta, este necesar, sustine Comisia sa se faca o distinctie intre cele doua perioade, respectiv intre aprilie 2018-mai 2022 – Decizia CCR nr. 297/2018 si mai 2022 pana in prezent, de la data pronuntarii Deciziei CCR nr. 358/2022:

"Astfel, in opinia Comisiei, trebuie facuta o distinctie intre cele doua perioade relevante din speta, si anume (i) intervalul cuprins intre prima si cea de-a doua decizie a CCR (26 aprilie 2018 – 26 mai 2022) si (ii) perioada ulterioara celei de-a doua decizii a CCR (din 26 mai 2022 pana in prezent)".


Ca atare, avand aceste argumente, Comisia Europeana recomanda CJUE sa raspunda astfel la intrebarile preliminare transmise de Curtea de Apel Brasov:

"Avand in vedere toate consideratiile de mai sus, Comisia are onoarea de a propune Curtii sa raspunda la intrebarile preliminare dupa cum urmeaza:

1.In imprejurari de drept si de fapt precum cele din actiunea principala, articolul 325 alineatul (1) din TFUE, coroborat cu articolul 2 din Conventia PIF, cu Decizia Comisiei 2006/928, precum si cu articolul 49 din carta, trebuie interpretate ca se opun unei reglementari sau practici nationale potrivit careia, ca urmare a constatarii de catre Curtea Constitutionala, prin doua decizii succesive, a unei dispozitii nationale privind intreruperea cursului termenului de prescriptie a raspunderii penale ca fiind (partial, iar ulterior integral) neconstitutionala si in absenta interventiei imediate a legiuitorului dupa prima decizie a Curtii Constitutionale in discutie, se poate ajunge la situatia eliminarii din fondul activ al legislatiei, cu caracter retroactiv, a tuturor cazurilor de intrerupere a cursului prescriptiei, cu consecinta practica a reducerii semnificative a termenului de prescriptie in toate dosarele penale in care nu au fost pronuntate hotarari definitive pana la data pronuntarii primei decizii a Curtii Constitutionale si a incetarii procesului penal intr-un numar semnificativ din aceste dosare penale, in masura in care aplicarea acestei reglementari sau a acestei practici nationale este de natura sa creeze un risc sistemic de impunitate a faptelor ce constituie infractiuni grave de frauda care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii.

2. Principiul suprematiei dreptului Uniunii trebuie interpretat in sensul ca se opune unei reglementari sau unei practici nationale potrivit careia instantele nationale de drept comun sunt tinute de deciziile curtii constitutionale nationale si nu pot, din acest motiv si cu riscul savarsirii unei abateri disciplinare, sa lase neaplicata din oficiu jurisprudenta rezultata din deciziile mentionate, chiar daca ele considera, in lumina unei hotarari a Curtii, ca aceasta jurisprudenta este contrara articolului 325 alineatul (1) TFUE sau Deciziei 2006/928.”


Romania nu are nimic impotriva daca nu se aplica Deciziile CCR


In ce priveste Observatiile scrise depuse de agentul guvernamental al Romaniei pentru CJUE, Emilia Gane (foto), la data de 12 aprilie 2023 in cauza C-107/23 PPU, Lin, ce are ca obiect cerere de pronuntare a unei hotarari preliminare formulata, potrivit articolului 267 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, de Curtea de Apel Brasov (Romania), in legatura cu interpretarea articolelor 2,4 alineatul (3) si 19 alineatul (1) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeana, a articolului 325 alineatul (1) TFUE, a articolului 2 alineatul (1) din Conventia elaborata in temeiul articolului K.3 TUE privind protejarea intereselor financiare ale Comunitatilor Europene, a articolelor 2 si 12 din Directiva (UE) 2017/1371 privind combaterea fraudelor indreptate impotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata, cu aplicarea Deciziei 2006/928/CE a Comisiei de stabilire a unui mecanism de cooperare si de verificare a progresului realizat de Romania in vederea atingerii anumitor obiective de referinta specifice in domeniul reformei sistemului judiciar si al luptei impotriva coruptiei, prin raportare la articolul 49 alineatul (1) teza finala din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, si cu interpretarea principiului suprematiei dreptului UE, Guvernul recomanda CJUE sa raspunda intrebarilor preliminare ale CA Brasov astfel:

"i. Articolul 325 alineatul (1) TFUE, articolul 2 alineatul (1) din Conventia PIF si Directiva TVA, coroborata cu articolul 4 alineatul (3) TUE, precum si articolul 49 din Carta trebuie interpretate in sensul ca impun instantei nationale sa lase neaplicata o decizie CCR in legatura cu intreruperea prescriptiei, care ar avea efectul ca, intr-un numar considerabil de cazuri de frauda aducand atingere intereselor financiare ale Uniunii, faptele nu ar fi pedepsite penal, intrucat aceste fapte ar fi prescrise inainte ca sanctiunea penala prevazuta de lege sa poata fi aplicata printr-o decizie judiciara definitiva.

Revine instantei nationale obligatia de a verifica daca, lasand neaplicata decizia in cauza, se genereaza o situatie de incertitudine in ceea ce priveste stabilirea regimului prescriptiei si de a asigura astfel respectarea principiului legalitatii infractiunilor si pedepselor.

ii. Dreptul UE impune ca judecatorul national sa poata, fara a risca savarsirea unei abateri disciplinare, sa lase neaplicata o decizie a CCR sau o decizie obligatorie a instantei supreme nationale, in cazul in care, in lumina jurisprudentei CJUE, considera respectiva decizie contrara dreptului UE".


Completarea Curtii de Apel Brasov la CJUE nu are legatura cu cauza


In schimb, referindu-se la cererea de completare formulata de Curtea de Apel Brasov prin care se recomanda ca procurorii sa poata formula recurs in casatie in cauzele solutionate definitiv cu incetarea procesului penal pe prescriptie, chiar daca termenul de declarare a fost implinit, iar termenele cailor de atac sa curga in toate cauzele de la data pronuntarii hotararii CJUE (click aici pentru a citi), Guvernul Romaniei a precizat ca aceasta completare se refera la o problema de drept care nu are legatura cu obiectul litigiului principal.


"C. Addendum-ul instantei de trimitere

55. Cu titlul preliminar, remarcam ca addendumul nu contine o intrebare preliminara plivind interpretarea dreptului UE.

56. Desi pare ca vizeaza a doua intrebare preliminara, addendumul reprezinta o solicitare adresata Curtii de a retine in mod expres, in considerentele hotararii preliminare ce o va pronunta in prezenta cauza, ca, in baza principiului cooperarii loiale, in vederea respectarii principiului efectivitatii si echivalentei, in cadrul autonomiei procedurale interne, cu scopul asigurarii egalitatii de tratament si a nediscriminarii partilor din litigiul principal fata de ceilalti justitiabili aflati in situatii similare, in cazul recursurilor in casatie declarate fata de toate hotararile definitive pronuntate intre timp in cauze similare, instantele interne urmeaza sa aprecieze ca termenul caii de atac prevazut in noima interna trebuie sa curga de la data pronuntarii hotararii Curtii de Justitie a Uniunii Europene.

57. Aceasta solicitare ridica o problema de drept noua.

58. in acest context, avand in vedere ca aspectele la care face referire instanta de trimitere nu vizeaza chestiuni abordate in incheierea de sesizare a Curtii, acestea ar putea fi avute in vedere de Curte doar daca ar face obiectul unei intrebari preliminare.

59. Sub aceste rezerve, Guvernul Romaniei intelege ca instanta de trimitere solicita CJUE sa stabileasca daca, intr-o situatie precum cea din litigiul principal, principiul cooperarii loiale, coroborat cu principiul efectivitatii si principiul echivalentei, precum si cu principiul nediscriminarii, trebuie interpretate in sensul ca se opun unei reglementari, precum articolul 435 din Codul de procedura penala, care prevede ca termenul pentru introducerea recursului in casatie este de 30 de zile de la data comunicarii deciziei instantei de apel.

60. in ceea ce priveste admisibilitatea:

61. Cu titlu general, amintim ca, potrivit jurisprudentei constante, procedura instituita prin articolul 267 TFUE este un instrument de cooperare intre Curte si instantele nationale, cu ajutorul caruia Curtea furnizeaza acestora din urma elementele de interpretare a dreptului Uniunii care le sunt necesare pentru solutionarea litigiului cu care sunt sesizate79.

62. Totodata, in baza jurisprudentei Curtii, intrebarile referitoare la interpretarea dreptului Uniunii adresate de instanta nationala in cadrul normativ si factual pe care il defineste sub raspunderea sa si a carui exactitate Curtea nu are competenta sa o verifice beneficiaza de o prezumtie de pertinenta. Refuzul Curtii de a se pronunta asupra unei cereri formulate de o instanta nationala nu poate interveni decat atunci cand este evident ca interpretarea solicitata a dreptului Uniunii nu are nicio legatura cu obiectul actiunii principale sau cu realitatea, atunci cand problema este de natura ipotetica sau atunci cand Curtea nu dispune de elementele de fapt si de drept necesare pentru a raspunde in mod util la intrebarile care ii sunt adresate.

63. Justificarea unei cereri de decizie preliminara nu o constituie formularea de opinii consultative cu privire la chestiuni generale sau ipotetice, ci necesitatea inerenta solutionarii efective a unui litigiu privind dreptul Uniunii.

64. in acest context, remarcam ca, in addendum, instanta de trimitere ridica problema caii extraordinare de atac pentru reformarea „hotararilor ramase definitive, pronuntate in cauzele in care s-a aplicat dreptul intern, intr-o modalitate care nu corespunde interpretarii oferite ulterior prin raspunsurile la intrebarile preliminare” - respectiv, recursul in casatie.

65. Or, litigiul principal are ca obiect o contestatie in anulare - o cale extraordinara de atac diferita de cea vizata de addendum.

66. Asadar, problema de drept ridicata de catre instanta de trimitere in addendum nu are legatura cu obiectul litigiului principal".


*Cititi aici Observatiile Guvernului Romaniei trimise la CJUE

*Cititi aici Observatiile Comisiei Europene transmise la CJUE

Comentarii

# DODI date 18 April 2023 16:53 +15

Se cuvin niște clarificări: 1. actualul CCR a renunțat singur la adevărata sa menire și nu servește interesele României ci ale turistului nesimțit de la Trei coceni, cel căruia nu-i pasă și nu i-a păsat nicicând de țara noastră; 2. cei care umblă în genunchi în fața UE și a oricăror alte organisme internaționale sunt niște marionete plantate în fruntea unor instituții și ministere de cea mai toxică instituție antiromânească: Noua securitate numită impropriu SRI. 3. românii ca popor blând și cuminte este de vină pentru că tolerează ingerințele unor organisme internaționale și servicii străine în treburile interne ale țării și îi suportă pe gunoaiele umane cocoțate în funcții de actualul SRI. De asemenea pentru că tolerează în funcții decizionale o grămadă de alogeni care nu simt românește și bun simț.

# alexelena date 18 April 2023 17:19 0

despre ce sri e vorba? ca sri nu are conducere ..helvig si ceilalti nu sunt nici directori si e si .....VAI VAI... PUBLIC? si despre ce ministru predoiu ca nu e ministru... si ce presedinte iohanis ca nu e presedinte....si e si VAI VAI ...PUBLIC?

# SCUIPATI AICI ! date 18 April 2023 17:31 +2

Era titlul unui articol saptamanal, din "Saptamana Marea". PS Ultimul sa stinga lumina !

# nae girimea date 18 April 2023 19:17 +1

Dusmanii Romaniei nu reusesc sa ne faca atat rau cat idiotii pusi de noi "ca sa ne reprezinte "

# dulapul securelii, pelticiunii si pierzaniei nationale date 18 April 2023 19:27 +7

Pai atunci ce nevoie mai avem de instante!? Sa devina sclavetii din guvern instante si sa judece belita de comisie ieuropeana in loc de instante! Hai,gata transformati guvernul in judecatorie si comisua ieuropeana in tribunal! In locul inaltei curti sa puneti SRI-il! Hai sictir securistilor! Mai aveti putin si veti spune ca Mica Uniune Europeana trebuie sa aiba dreptul sa decida cine moare si cine traieste in pasalicul asta! Dar oricum clasa politica actuala dominata de slugile securiste implantate peste tot se sterg la cur cu CONSTITUTIA si dau dovada unui slugoism ce il depaseste orice nivel atins si in fanariotism! Hai sictir securisti tradatori si vanzatori de neam! Nu o veni odata chinezul si rusul peste voi sa va scoate din cap slugoismul asta nesimtit! Mi-e scarba de ramele astea securiste, sorosiste, neomarxiste , slugi baloase ale unor neterminati! aista-i o opinie

# Blue date 18 April 2023 21:21 +4

Madam Ganea asta nu e la prima isprava. A mai facut ea si altele pe care le-a camuflat cum trebuie. In orice caz sa ne arate si noua fraierilor unde in dreptul UE este mentionat ca faptele in legatura cu directiva pif si tva sunt imprescriptibile. Mai mult Consiliul Europei, CEDO considera ca lipsa termenelor de decadere aduc atingere actului de justitie. Deci cum poti sa ceri CJUE sa se pronunte pe ceva ce nu este reglementat de dreptul UE. Acel risc de impunitate sistemica nu este definit de nimeni. Cum va putea un jude de judecatorie sa se pronunte ca e risc de impunitate sistemica. Ce competente de analiza detine el?! O prostie fara margini....

# Jean Valjean date 18 April 2023 22:37 +1

Plagiatorii tot plagiatori. Si borfasi si derbedei. Cand Juri sa aperi Constitutia o aperi. Nu ai jurat sa o incalci. Mai departe e imbezilitate. De ce sa nu aparam constitutia Rusa si Coreeana. Trebuie sa intrebam la Curtea lor suprema. A jurat vre un retardat din acestia sa apere alta Constitutie? Nu prea!!! Imbecili neajutorqti mintal!!!

# santinela date 19 April 2023 07:41 +4

Deci onor Comisia "recomanda" instantei,recte CJUE, cum sa judece,cum sa raspunda,si in general ce trebuie sa faca ? Curata democratie ! TUTA noastra de acolo,Ganea parca, ar trebui data afara in secunda doi de cand i-a fatat mintea o asa pozitie. Nu avem ministru de justitie,nu avem Prim Ministru,si in general Guvern pe picioarele sale ( de presedinte nici nu mai vorbesc),avem multi judecatori slugi(ca acei idioti ce tot intreaba si i-au lumina de la UE-fiindca pe ei nu-i duce tartacuta). De asta sintem unde sintem r-ati ai dracului de nenorociti !

# Ioana M. date 19 April 2023 08:45 0

Cateva principii ale CJUE:"Principiul împuternicirii speciale limitate, ceea ce înseamna că aplicarea și asigurarea respectării dreptului comunitar este în primul rând sau rămâne în continuare misiunea instanțelor naționale, în timp ce CJUE revin numai competențele rezervate în mod expres prin art. 220 și următoarele din Tratatul CE, competențe care sunt individual determinate. Principiul interpretării unitare și autonome a dreptului comunitar în toate statele membre. Mai mult, Curtea se străduie să interpreteze termenii juridici într-un sens aparte comunitar, diferit de înțelesul lor național, cu scopul de a forma o ordine juridică nouă, originală." Curtea de Apel Brasov a solicitat o " saorma cu de toate". Neefectuarea,intr un termen rezonabil, a unui dosar penal a actelor procedurale, incalca grav dreptul la aparare si permite abuzul, santajul.

# DOI date 20 April 2023 22:19 +1

In ROMANIA se respecta CONSTITUTIA , comisia asta sa-si vada de treaba ei ca tara asta nu este bananiera

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 19.05.2024 – Dosarul 10 august a nimerit la un judecator #rezist

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva