La numai cinci zile dupa ce judecatorii Elena Popescu si Marius Gabriel Sandulescu (foto 1) de la Curtea de Apel Pitesti au devansat pronuntarea intr-un dosar penal doar ca sa nu se implineasca termenul de prescriptie (click aici pentru a citi), aceiasi magistrati au distorsionat interpretarea Deciziilor nr. 297/2018 si nr. 358/2022, prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a declarat neconstitutional art. 155 alin. 1 din Codul penal si a stabilit ca intreruperea cursului prescriptiei are loc doar in cazul acelor acte de procedura comunicate suspectului sau inculpatului. (Amintim textul art. 155 alin. 1 CP, in vigoare inainte de OUG 71/2022: „Cursul termenului prescriptiei raspunderii penale se intrerupe prin indeplinirea oricarui act de procedura in cauza”.) De data aceasta, insa, a fost complet de 3, Elenei Popescu si lui Marius Sandulescu alaturandu-li-se judecatorul Costin Andrei Stancu de la CA Pitesti.

In 11 iulie 2022, completul Popescu-Sandulescu-Stancu a mentinut condamnarea la 6 ani de inchisoare dispusa in 2021 de catre judecatoarea Alina Hubert de la Tribunalul Arges fata de Ion Horascu (fost primar al comunei Prundeni din judetul Valcea) intr-un dosar de luare de mita, abuz in serviciu, deturnare de fonduri si fals.

Jurisprudenta CCR, respectata si nu prea

Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate motivarea deciziei nr. 626/2022 din cauza nr. 4800/109/2018, hotarare in cuprinsul careia judecatorii Elena Popescu, Marius Sandulescu si Costin Stancu recunosc ca intre 25 iunie 2018 si 30 mai 2022 (datele la care au fost publicate in Monitorul Oficial deciziile CCR 2917/2018, respectiv 358/2022) „nu a existat in fondul activ al legislatiei vreun caz care sa permita intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale”. Cu toate acestea, acelasi complet pretinde ca Decizia CCR 297/2018 se aplica doar actelor de procedura emise dupa 25 iunie 2018 (data publicarii deciziei in Monitorul Oficial). Asta desi art. 155 alin. 1 avea forma de mai sus – declarata neconstitutionala – inca de la 1 februarie 2014, cand a intrat in vigoare actualul Cod penal.

In dosarul Horascu, CA Pitesti recunoaste ca au existat chiar si inainte de 25.06.2018 „acte de procedura care, potrivit legii, trebuie comunicate suspectului sau inculpatului”. Totusi, instanta nu precizeaza daca acele acte chiar au fost comunicate, multumindu-se doar sa mentioneze ca ele „au avut ca efect intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale si, in baza art. 155 alin. 2 din Cp, a inceput sa curga un nou termen de prescriptie”.

Astfel, judecatorii Popescu, Sandulescu si Stancu au calculat ca termenele de prescriptie ale faptelor pentru care a fost trimis in judecata Ion Horascu se implinesc in perioada noiembrie 2022 – februarie 2026, nicidecum in intervalul 2018-2020, asa cum a calculat avocatul Nicolae Traistaru (foto 2), aparatorul fostului edil bazandu-se, fireste, pe Decizia CCR 297/2018 si considerand ca ea se aplica inclusiv cazurilor dinainte de publicarea ei in Monitorul Oficial. Dupa cum veti citi in concluziile scrise ale maestrului Traistaru (anexate la final), avocatul isi bazeaza aceasta logica – chiar daca nu explicit – pe art. 15 alin. 2 din Constitutie privind retroactivitatea legii penale mai favorabile: „Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile”. Or, in speta, legea penala mai favorabila este tocmai Decizia CCR 297/2018, arata Nicolae Traistaru.

Incheiem, mentionand ca magistratii de la CA Pitesti au interpretat in acelasi mod jurisprudenta CCR pe prescriptie si in cazul celorlalti inculpati din dosar.

Prezentam pasaj relevante din motivarea Curtii de Apel Pitesti:

„In ceea ce priveste interventia prescriptiei raspunderii penale, Curtea constata ca prin Decizia nr. 358 din 26.05.2022 a Curtii Constitutionale a Romaniei s-a statuat ca Decizia nr.297 din 26 aprilie 2018 a Curtii Constitutionale Romane este o decizie simpla / extrema, astfel ca „in absenta interventiei active a legiuitorului, obligatorie potrivit art.147 din Constitutie, pe perioada cuprinsa intre data publicarii respectivei decizii si pana la intrarea in vigoare a unui act normativ care sa clarifice norma, prin reglementarea expresa a cazurilor apte sa intrerupa cursul termenului prescriptiei raspunderii penale, fondul activ al legislatiei nu contine vreun caz care sa permita intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale”.

In conformitate cu disp. art. 31 alin. 3 din Legea 47/1992, „Dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare constatate ca fiind neconstitutionale isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale, daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pune de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept”.

Prin urmare, avand in vedere disp. art. 31 alin 3 din Legea 47/1992 precum si considerentele obligatorii ale Deciziei nr. 358 din 26.05.2022 a Curtii Constitutionale a Romaniei, instanta de apel constata ca in perioada 25.06.2018-30.05.2022 nu a existat in fondul activ al legislatiei vreun caz care sa permita intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale, astfel ca la momentul analizarii in concret pentru fiecare infractiune a incidentei prescriptiei raspunderii penale, Curtea nu va avea in vedere actele de intrerupere indeplinite in perioada 25.06.2018-30.05.2022.

In ceea ce priveste intervalul de timp anterior publicarii in Monitorul Oficial a Deciziei nr.297 din 26 aprilie 2018, a Curtii Constitutionale a Romaniei, respectiv anterior datei de 25.06.2018, instanta de apel noteaza ca prin considerentele obligatorii ale Deciziei nr. 358 din 26.05.2022 Curtea Constitutionala a Romaniei a mentionat in mod expres ca in intervalul intre data publicarii respectivei decizii si pana la intrarea in vigoare a unui act normativ care sa clarifice norma nu exista cazuri care sa permita intreruperea cursului prescriptiei penale, neexistand vreo referire la perioada de timp anterioara publicarii in Monitorul Oficial a Deciziei nr.297 din 26 aprilie 2018, astfel ca aplicarea acestei din urma decizii in afara perioadei de timp mentionata in mod expres de Curtea Constitutionala a Romaniei, reprezinta o incalcare a Deciziei nr. 358 din 26.05.2022 a Curtii Constitutionale a Romaniei, precum si a disp. art. 147 alin. 4 din Constitutia Romaniei „Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor”.

In ceea ce priveste aplicabilitatea disp. art. 5 din Cp, Curtea constata ca in conformitate cu acest text de lege, in cazul in care de la savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea mai favorabila.

Curtea noteaza ca Decizia Curtii Constitutionale a Romaniei nu reprezinta o lege in sensul art. 5 din Cp, astfel ca nu se poate aplica retroactiv ca lege penala mai favorabila, dispozitiile imperative ale art. 147 alin. 4 din Constitutia Romaniei impunand ca deciziile Curtii Constitutionale sa fie aplicabile doar pentru viitor, iar considerentele Deciziei nr. 358 din 26.05.2022 a Curtii Constitutionale a Romaniei stabilesc in mod explicit perioada de timp in care nu exista cazuri care sa permita intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale.

Regula generala stabilita de Constitutia Romaniei la art. 15 alin.2 este ca legea dispune numai pentru viitor, sigura exceptie admisa fiind legea penala / contraventionala mai favorabila.

Adoptarea unei legi penale mai favorabile este rezultatul vointei legiuitorului, ca urmare a schimbarii la un moment dat a politicii penale a statului.

Curtea constata ca dispozitiile art. 5 alin. 1 din Cp mentioneaza in mod expres ca doar in situatia intervenirii uneia sau mai multor legi, se aplica legea mai favorabila, neputandu-se asimila procesului de adoptare a unei legi penale mai favorabile imprejurarile create de pronuntarea unei decizii a Curtii Constitutionale a Romaniei prin care se constata neconstitutionalitatea unei dispozitii legale si efectul prevazut de. art. 31 alin 3 din Legea nr. 47/1992 al unei asemenea decizii.

Totodata, se observa ca dispozitiile art. 5 alin. 1 din Cp nu au fost declarate neconstitutionale, astfel cum s-a intamplat in cazul disp. art. 4 din Cp, in cuprinsul considerentelor Deciziei nr. 651 din 25.10.2018, mentionandu-se ca efectele deciziilor Curtii Constitutionale sunt asimilate cu cele ale unei legi de dezincriminare, iar la paragraful 53 s-a aratat ca „Aceste argumente sunt valabile si pentru deciziile Curtii Constitutionale care au ca efect micsorarea limitei maxime a pedepsei prevazute de lege”.

Curtea Constitutionala nu a facut vreo referire la disp. art. 5 din Cp si nici la institutia prescriptiei, astfel ca instantele judecatoresti nu pot aplica prin analogie considerentele Curtii Constitutionale cuprinse in Decizia nr. 651 din 25.10.2018 relativ la disp. art. 5 din Cp, doar Curtea Constitutionala avand competenta de a analiza conformitatea unor dispozitii legale cu dispozitiile Constitutiei Romaniei, motiv pentru care se noteaza ca dispozitiile art. 5 din Cp se bucura de prezumtia de constitutionalitate, instanta avand obligatia sa le aplice doar in situatia in care intervine o succesiune de legi, prin lege intelegandu-se doar un act al autoritatii legiuitoare, primare (Parlamentul) sau delegate (Guvernul).

Singura lege care a intervenit relativ la dispozitiile art. 155 alin. 1 din Cp. de la datele savarsirii infractiunilor si pana la judecarea definitiva a cauzei este OUG 71/2022, astfel ca pentru perioada de timp anterioara publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei a Deciziei nr.297 din 26 aprilie 2018 a Curtii Constitutionale, vor fi aplicabile disp. 155 alin. 1 din Cp astfel cum au fost modificate prin OUG 71/2022, reprezentand legea penala mai favorabila.

De asemenea, Curtea noteaza ca dispozitiile art. 155 alin. 2 din Cp nu au fost declarate neconstitutionale, astfel ca dupa fiecare intrerupere incepe sa curga un nou termen de prescriptie.

Prin urmare, actele de intrerupere efectuate anterior publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei a Deciziei nr.297 din 26 aprilie 2018 a Curtii Constitutionale raman valabile si produc efectul prev. de art. 155 alin. 2 din Cp.

Primul act de procedura care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului este ordonanta cu nr. 288/P/2017 din data de 15.11.2017 prin care s-a dispus efectuarea in continuare a urmaririi penale fata de Horascu Ion pentru infractiunile continuate de luare de mita, abuz in serviciu, deturnare de fonduri, fals intelectual, uz de fals si conflict de interese. Prin aceeasi ordonanta s-a dispus efectuarea in continuare a urmarii penale fata de Bratianu Haralambie si Popa Petrica pentru infractiunile de complicitate la abuz in serviciu si fals in inscrisuri sub semnatura privata.

De asemenea, prin ordonanta din 07.02.2018 s-a dispus, printre altele, efectuarea in continuare a urmarii penale fata de suspenctul Petrisor Mircea pentru comiterea infractiunilor de complicitate la comiterea infractiunii de abuz in serviciu si fals in inscrisuri sub semnatura privata.

Prin urmare, se observa ca pana la data publicarii Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 a Curtii Constitutionale a Romaniei in Monitorul Oficial al Romaniei au fost efectuate acte de procedura care, potrivit legii, trebuie comunicate suspectului sau inculpatului, acte care au avut ca efect intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale si, in baza art. 155 alin. 2 din Cp, a inceput sa curga un nou termen de prescriptie.

Totodata, Curtea constata ca fara a lua in considerate actele de intrerupere a cursului termenului prescriptiei raspunderii penale efectuate in perioada 25.06.2018-30.05.2022, termenele de prescriptie a raspunderii penale nu s-au implinit pentru niciuna dintre infractiunile deduse judecatii, urmand ca la momentul analizarii fiecarei infractiuni sa fie mentionata si data la care s-ar fi implinit termenul raspunderii penale.

In ceea ce priveste solicitarea inculpatului Horascu de a se dispune excluderea mijloacelor de proba obtinute cu ajutorul lucratorilor Directiei Generale Anticoruptie – Serviciul Anticoruptie Valcea, Curtea noteaza ca in conformitate cu dispozitiile art. 342 din Cpp, obiectul procedurii camerei preliminare il constituie verificarea, dupa trimiterea in judecata, a competentei si a legalitatii sesizarii instantei, precum si verificarea legalitatii administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala.

De asemenea, in conformitate cu dispozitiilor art. 393 alin. 2 si 3 din Cpp, deliberarea poarta asupra existentei faptei si vinovatiei inculpatului, asupra stabilirii pedepsei, asupra stabilirii masurii educative ori masurii de siguranta, daca este cazul sa fie luata, precum si asupra deducerii duratei masurilor preventive privative de libertate si a internarii medicale. Completul de judecata delibereaza si asupra repararii pagubei produse prin infractiune, asupra masurilor preventive si asiguratorii, a mijloacelor materiale de proba, a cheltuielilor judiciare, precum si asupra oricarei alte probleme privind justa solutionare a cauzei.

Din examinarea dispozitiilor legale mentionate rezulta ca verificarea legalitatii administrarii probelor de catre organele de urmarire penala se poate realiza doar in etapa camerei preliminare, instanta de judecata neavand competenta de a se pronunta asupra legalitatii probelor administrate de organele de urmarire penala, separarea functiilor judiciare reprezentand un principiu al procesului penal, astfel cum prevad dispozitiile art. 3 alin. 1, 6 si 7 din Cpp. (In acelasi sens este si practia judiciara a ICCJ, Sectia penala, decizia nr. 46/RC din 4 februarie 2021).

Mai mult, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 21/2020 a aratat ca „In fapt, ceea ce intereseaza intr-o astfel de analiza este existenta actului de delegare al procurorului competent, calitatea de lucratori ai politiei judiciare a celor delegati si volumul actelor de urmarire penala delegate, intrucat procurorul poate delega doar organelor de cercetare penala ale politiei judiciare si poate delega efectuarea numai a anumitor acte de urmarire penala, fiind evident ca procurorul nu poate delega efectuarea tuturor actelor de urmarire penala (de exemplu, procurorul sa efectueze personal doar acele acte de urmarire penala pe care legea i le impune expres, iar restul actelor sa fie efectuate prin delegare de lucratori de politie judiciara)”.

In ceea ce priveste sustinerea inculpatului Horascu Ion referitoare la motivarea sentintei penale apelate, Curtea constata ca hotararea pronuntata de prima instanta cuprinde o motivare ampla, fiind analizate atat mijloacele de proba administrate, cat si apararile inculpatilor, aceasta indeplinind standardul impus de dispozitiile art. 403 din Cpp si de jurisprudenta CEDO.

Referitor la sustinerile legate de judecatorul care a pronuntat sentinta apelata, Curtea constata ca acestea exced competentelor instantei de apel, Consiliul Superior al Magistraturii fiind in masura sa analizeze astfel de aprecieri.

Referitor la solutiile de condamnare pronuntate de prima instanta, Curtea retine ca ansamblul circumstantelor faptice in care au fost comise faptele deduse judecatii a fost corect retinut de catre instanta de fond, in urma unei analize ample, judicioase si exhaustive a probatoriului administrat.

Sustinerile si apararile punctuale ale inculpatilor au fost cenzurate de catre prima instanta in mod detaliat, pe baze probatorii, prin evaluarea tuturor mijloacelor de proba existente si a ansamblului elementelor de fapt pertinente, a caror existenta si configuratie au fost neechivoc dovedite.

In virtutea efectului integral devolutiv al apelului declarat, efectuand propria analiza a particularitatilor cauzei, Curtea constata in totalitate temeinice statuarile primei instante, referitoare la circumstantele temporale si spatiale in care au fost comise faptele deduse judecatii, la conduita adoptata de inculpati si la efectele acestei conduite in planul relatiilor sociale protejate de legea penala.

Curtea reaminteste faptul ca in conformitate cu disp. art. 103 din Cpp, probele nu au o valoare dinainte stabilita prin lege si sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare in urma evaluarii tuturor probelor administrate in cauza.

Din acest text de lege rezulta ca aprecierea probelor este guvernata de principiul liberei aprecieri a probelor, potrivit caruia organele judiciare au dreptul sa aprecieze in mod liber atat valoarea fiecarei probe legal administrate indiferent de faza procesuala in care au fost administrate, cat si credibilitatea lor; probele nu au o valoare a priori stabilita de legiuitor, importanta acestora rezultand in urma aprecierii lor de organele judiciare consecutiv analizei ansamblului materialului probator administrat in mod legal si loial in cauza.

Prima instanta a expus in considerentele sentintei apelate modalitatea in care a analizat mijloacele de proba, concluzia acesteia fiind insusita in totalitate de catre Curtea de Apel, inculpatii Horascu Ion, Popa Petrica, Bratianu Haralambie si Petrisor Mircea savarsind faptele pentru care au fost trimsi in judecata, astfel ca solutiile de condamnare adoptate de prima instanta sunt legale si temeinice.

Astfel, in ceea ce-l priveste pe inculpatul Horascu Ion, Curtea retine ca a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de luare de mita in forma continuata, prev. de art.289 alin.1 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.35 alin.1 C.pen. si art.5 C.pen. (4 acte materiale), intrucat in calitate de primar al UATC Prundeni si ordonator de credite, in perioada 2008 – 2010, a primit, cu titlu de mita, suma totala de 17.730 lei de la Buda Vasile Sorin, reprezentant al S.C. Structural Consult Investitii si Dezvoltare S.A., suma remisa inculpatului in patru transe, respectiv la datele de 29.10.2008, 26.11.2008 12.06.2009 si 15.03.2010, in schimbul acestor sume inculpatul indeplinind acte care intrau in indatoririle de serviciu ale acestuia, respectiv a acceptat incheierea, cu incalcarea dispozitiilor legale privind atribuirea contractelor de achizitie publica si in conditii dezavantajoase comunei Prundeni, a acordului cadru nr.6551/29.08.2008 si contractelor subsecvente acestuia cu nr.6615/01.09.2008 si nr.6616/01.09.2008, respectiv a acordului cadru nr.6539/29.08.2008 si contractelor subsecvente acestuia cu nr.6619/01.09.2008 si nr.6620/01.09.2008, cu S.C. Structural Consult Investitii si Dezvoltare S.A. Bucuresti.

In ceea ce priveste prescriptia raspunderii penale, Curtea constata ca termenul de prescriptie pentru aceasta infractiune este de 8 ani si incepe sa curga de la ultimul act material, respectiv 15.03.2010.

Asa cum s-a aratat, primul act de procedura care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului este ordonanta cu nr. 288/P/2017 din data de 15.11.2017.

Prin ordonanta din 08.02.2018 (f.19-21 vol I up) s-a dispus, printre altele, schimbarea incadrarii in ceea ce priveste infractiunea prev. de art.289 alin.1 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.35 alin.1 C.pen. si art.5 C.pen. (4 acte materiale), iar prin procesul-verbal din 28.02.2018 inculpatului Horascu Ion i s-au adus la cunostinta masurile dispuse prin ordonanta din 08.02.2018, astfel ca prin acest din urma act de procedura s-a intrerupt cursul termenului prescriptiei raspunderii penale, iar in baza art. 155 alin. 2 din Cp a inceput sa curga un nou termen de prescriptie a raspunderii penale de 8 ani.

Aplicand Decizia nr. 358 din 26.05.2022, pronuntata de Curtea Constitutionala a Romaniei si fara a avea in vedere actele de intrerupere efectuate in perioada 25.06.2018-30.05.2022, Curtea constata ca termenul prescriptiei raspunderii penale pentru aceasta infractiune se implineste la data de 27.02.2026, motiv pentru care este nefondata solicitarea inculpatului de a se dispune incetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescriptiei raspunderii penale.

Curtea noteaza ca mijloacele de proba administrate in cauza dovedesc dincolo de orice indoiala rezonabila ca inculpatul Horascu Ion a primit cu titlu de mita, la data de 29.10.2008, suma de 5500 lei, prin virament bancar (Ordin de plata seria FT0810293009OP08 emis de catre S.C. Structural Consult Investitii si Dezvoltare S.A. catre PFA Horascu Maria Ramona), la data de 26.11.2008, suma de 3520 lei (Ordin de plata seria FT0811263448OP08 emis de catre S.C. Structural Consult Investitii si Dezvoltare S.A.), la data de 12.06.2009, suma de 5710 lei (Ordin de plata seria OPHFT0906124154OP08 emis de catre S.C. Structural Consult Investitii si Dezvoltare S.A.), la data de 15.03.2010, suma de 3000 lei (Ordin de plata seria OPH110OPCO100710008 emis de S.C. Compania de Consultanta pentru Investitii si Dezvoltare S.R.L.).

Toate aceste sume de bani, in valoare de 17.730 lei, au fost ridicate numerar din banca, personal de catre inculpatul Horascu Ion (care avea specimen de semnatura in banca pentru P.F.A Horascu Maria Ramona si administra, in fapt, aceasta PFA), in mai multe etape: suma de 5000 lei la data de 30.10.2008, suma de 2500 lei la data de 22.12.2008, suma de 1600 lei la data de 29.12.2008, suma de 8000 lei la data de 15.03.2010.

In mod corect prima instanta a retinut caracterul disimulat al contractului de consultanta si imprejurarea ca acesta reprezenta in fapt o forma mascata de acordare a unor sume de bani cu titlu de mita, in conditiile in care inculpatul Horascu Ion a fost cel care s-a ocupat de activitatatea PFA Horascu Maria Ramona, asa cum rezulta din insasi declaratia martorei Horascu Ramona, iar stampila acestei PFA a fost gasita in biroul primarului la momentul perchezitiei.

De asemenea, relevant este si faptul ca sumele de bani virate in contul PFA au fost retrase de inculpatul Horascu Ion personal, sumele fiind virate si apoi retrase la date imediat urmatoare emiterii facturilor aferente.

Prin urmare, sustinerile inculpatul Horascu Ion referitoare la pronuntarea unei solutii de achitare pentru aceasta infractiune sunt vadit nefondate.

Curtea noteaza ca inculpatul Horascu Ion a fost condamnat pentru savarsirea infractiunilor de luare de mita in forma continuata prev. de art.289 alin.1 C.pen. rap. la art.6 din Legea 78/2000 cu aplic. art.5 C.pen. si fals in inscrisuri sub semnatura privata in forma continuata, prev. de art.322 alin.1 C.pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen. si art.5 C.pen. (2 acte materiale) intrucat, in calitate de primar in cadrul UATC Prundeni si ordonator de credite, in anul 2012, a pretins si primit, cu titlu de mita, suma totala de 12.000 lei de la Dumitrescu Dragos Constantin (reprezentant al S.C. Vortex Info S.R.L. Ploiesti), suma care a fost remisa inculpatului la data de 18.12.2012 prin contul PFA Horascu Maria Ramona, in legatura cu indeplinirea unor acte care intrau in indatoririle de serviciu ale acestuia, respectiv atribuirea, incheierea si executarea unui contract de achizitie publica, respectiv contractul cu nr.8/2012 (inregistrat la Vortex Info sub nr.93/2012), intre UATC Prundeni si S.C. Vortex Info S.R.L. Ploiesti, iar pentru a disimula provenienta sumei de bani primita cu titlu de mita de la Dumitrescu Dragos Constantin, a completat in fals un contract de consultanta, prin care PFA Horascu Maria Ramona se obliga sa realizeze servicii de consultanta pentru S.C. Vortex Info S.R.L., desi intre cele doua parti nu au existat niciodata niciun fel de relatii contractuale, contract inregistrat la S.C. Vortex Info S.R.L. Ploiesti sub nr.71/01.12.2012 si factura fiscala cu nr.151/29.11.2012, prin care a atestat in mod nereal obligatia de plata a sumei de 12.000 lei de catre S.C. Vortex Info S.R.L. catre PFA Horascu Maria Ramona, factura prin care a atestat fictiv realizarea unor servicii de consultanta manageriala, solicitand lui Dumitrescu Dragos Constantin sa disimuleze mita prin pretinsa plata a contravalorii acestei facturi.

In ceea ce priveste prescriptia raspunderii penale, Curtea constata ca termenul de prescriptie pentru infractiunea prev. de art.289 alin.1 C.pen. rap. la art.6 din Legea 78/2000 cu aplic. art.5 C.pen. este de 8 ani si incepe sa curga de la ultimul act material, respectiv 18.12.2012, iar termenul de prescriptie pentru infractiunea prev. de art.322 alin.1 C.pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen. si art.5 C.pen. (2 acte materiale) este de 5 ani si incepe sa curga de la la data de 29.11.2012.

Prin ordonanta din 17.11.2017 s-a dispus extinderea urmaririi penale cu privire la faptele de luare de mita si fals in inscrisuri sub semnatura privata descrise la punctul 2 din rechizitoriu si efectuarea in continuare a urmaririi penale pentru aceste fapte fata de inculpatul Horascu Ion, astfel ca prin acest act de procedura s-a intrerupt cursul termenului prescriptiei raspunderii penale, iar in baza ar. 155 alin. 2 din Cp a inceput sa curga un nou termen de prescriptie a raspunderii penale de 8 ani, respectiv de 5 ani.

Aplicand Decizia nr. 358 din 26.05.2022, pronuntata de Curtea Constitutionala a Romaniei si fara a avea in vedere actele de intrerupere efectuate in perioada 25.06.2018-30.05.2022, Curtea constata ca termenul prescriptiei raspunderii penale pentru infractiunea prev. de art.289 alin.1 C.pen. rap. la art.6 din Legea 78/2000 cu aplic. art.5 C.pen.se implineste la data de 16.11.2025, iar pentru infractiunea prev. de art. 322 alin.1 C.pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen. si art.5 C.pen. (2 acte materiale) termenul prescriptiei raspunderii penale se implineste la data de 16.11.2022, motiv pentru care este nefondata solicitarea inculpatului de a se dispune incetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescriptiei raspunderii penale.

Curtea noteaza ca mijloacele de proba administrate in cauza dovedesc dincolo de orice indoiala rezonabila ca inculpatul Horascu Ion a pretins si primit cu titlu de mita la data de 18.12.2012 suma de 12.000 lei.

In mod corect prima instanta a retinut caracterul disimulat al contractului de consultanta, in realitate fiind o forma mascata de acordare a unor sume de bani cu titlu de mita, relevanta in acest sens fiind declaratia matorului Dumitrescu Dragos Constantin.

Asa cum a constatat si prima instanta, Curtea are in vedere imprejurarea ca inculpatul Horascu Ion a fost persoana care s-a ocupat de activitatatea PFA Horascu Maria Ramona, asa cum rezulta din insasi declaratia martorei Horascu Ramona, iar stampila persoanei juridice a fost gasita in biroul primarului la momentul perchezitiei. De asemenea, relevant este si faptul ca suma de bani a fost virata in contul PFA in intervalul imediat urmator achitarii, de catre UATC Prundeni, a pretului contractului incheiat cu SC Vortex Info SRL, iar suma de 12.000 de lei a fost retrasa de inculpatul Horascu Ion personal.

De asemenea, din ansamblul probator administrat in cauza rezulta ca cele doua inscrisuri sub semnatura privata, respectiv factura emisa de PFA Horascu Maria Ramona si contractul incheiat intre PFA Horascu Maria Ramona si SC Vortex Info SRL cuprind date contrare realitatii, intrucat, in realitate, intre cele doua persoane juridice nu au existat raporturi de colaborare, contractul fiind o forma disimulata prin care inculpatul a primit mita.

Prin urmare, sustinerile inculpatul Horascu Ion referitoare la pronuntarea unor solutii de achitare pentru aceste infractiuni sunt vadit nefondate.

Curtea noteaza ca inculpatul Horascu Ion a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii prev. de art.132 din Legea 78/2000 rap. la art.297 alin.1 C.pen. cu aplic. art.35 alin. 1 C.pen. si art.5 C.pen intrucat a produs UATC Prundeni un prejudiciu total in suma de 678.736 lei (echivalentul sumei de 150.830 euro) si o vatamare a intereselor legitime ale persoanei vatamate – Comuna Prundeni, prin neasigurarea transparentei in activitatea privind achizitiile publice si, pe cale de consecinta, imposibilitatea achizitionarii de servicii sau bunuri in conditii concurentiale, dar si prin asigurarea platii unor servicii / lucrari neefectuate ori neprestate, respectiv prin folosirea bugetului comunei in folos personal.

In ceea ce priveste prescriptia raspunderii penale, Curtea constata ca termenul de prescriptie pentru aceasta infractiune este de 8 ani si incepe sa curga de la ultimul act material, respectiv 11.08.2017.

Prin ordonanta din 27.02.2018 a fost pusa in miscare actiunea penala fata de inculpatul Horascu Ion cu privire la alte acte materiale ale infactiunii prev. de art.132 din Legea 78/2000 rap. la art.297 alin.1 C.pen. cu aplic. art.35 alin. 1 C.pen. si art.5 C.pen, astfel ca prin acest act de procedura s-a intrerupt cursul termenului prescriptiei raspunderii penale, iar in baza ar. 155 alin. 2 din Cp a inceput sa curga un nou termen de prescriptie a raspunderii penale de 8 ani.

Aplicand Decizia nr. 358 din 26.05.2022, pronuntata de Curtea Constitutionala a Romaniei si fara a avea in vedere actele de intrerupere efectuate in perioada 25.06.2018-30.05.2022, Curtea constata ca termenul prescriptiei raspunderii penale pentru aceasta infractiune se implineste la data de 26.02.2026.

Curtea retine ca mijloacele de proba administrate in cauza dovedesc dincolo de orice indoiala rezonabila savarsirea infractiunii prev. de art.132 din Legea 78/2000 rap. la art.297 alin.1 C.pen. cu aplic. art.35 alin. 1 C.pen. si art.5 C.pen.

Asa cum in mod corect a retinut si prima instanta, Curtea noteaza ca inculpatul Horascu Ion, in calitate de primar al comunei Prundeni si ordonator de credite, in numele UATC Prundeni, a incheiat cu SC Dintel Eco SRL contractul de lucrari nr.6828/22.10.2014, prin incalcarea dispozitiilor legale prevazute de art.11 alin.(1) si art.14 alin.(2) si (4) din Legea nr.273/2006 privind finantele publice locale si a dispus plata catre S.C. DINTEL ECO S.R.L.

Prundeni a sumei totale de 40.000 lei aferenta facturilor fiscale nr.107/10.07.2015 in valoare de

10.000 lei si nr.108/20.08.2015 in valoare de 30.000 lei, precum si a sumei de 35.000 de lei aferenta facturii fiscale nr.109/16.12.2015, cu incalcarea dispozitiilor legale, in conditiile in care lucrarile a caror contravaloare s-a decontat nu au fost realizate de aceasta societate, facturile nu au fost insotite de documente justificative, respectiv situatii de lucrari si procese- verbale de receptie, fiind incalcate astfel prevederile art.14 al.3, art.23 al.1, art.51 al.3, art.54 al.3-6 din Legea 273/2006 privind finantele publice locale, art.2-3 din Legea nr.215/2001 privind administratia publica locala, art.5 din Ordonantei Guvernului cu nr.119/1999, privind controlul intern/managerial si controlul financiar preventiv, in forma in vigoare la data efectuarii platilor.

Prin achitarea sumei totale de 75.000 lei catre S.C. Dintel Eco S.R.L., cu incalcarea dispozitiilor legale mentionate anterior dar si ale art.14 alin.3 din Legea 273/2006 potrivit carora nicio cheltuiala nu poate fi angajata si efectuata, daca nu exista baza legala pentru respectiva cheltuiala, a fost prejudiciat bugetul UATC Prundeni cu suma de 75.000 lei.

De asemenea, sunt pe deplin dovedite actele materiale constand in achitarea catre S.C. ADELINA CRISTAL S.R.L. Dragasani a facturilor fiscale nr.013/24.08.2015, in valoare de 100.000 lei si nr.015/08.12.2015 in valoare de 377.000 lei, valoarea totala fiind de 477.000 lei, fara ca lucrarile de asternere mixtura asfaltica pe drumurile Avenamentza, G-ral Marin, Dealului, Panait Donici, Avocat Iliescu sa fi fost efectuate, fara existenta unor procese-verbale de receptie a lucrarilor care sa ateste efectuarea acestora, prin plata unor lucrari fara a exista o baza legala, inc. Horascu Ion, in calitate de primar al comunei Prundeni si ordonator de credite, incacand prevederile art.14 al.3, art.23 al.1, art.51 al.3, art.54 al.3-6 din Legea 273/2006 privind finantele publice locale, art.2-3 din Legea nr.215/2001 privind administratia publica locala, art.5 din Ordonantei Guvernului cu nr.119/1999, privind controlul intern/managerial si controlul financiar preventiv, in forma in vigoare la data efectuarii platilor.

Prin achitarea sumei in valoare totala de 477.000 lei catre S.C. ADELINA CRISTAL S.R.L., cu incalcarea dispozitiilor legale mentionate anterior dar si ale art.14 alin.3 din Legea 273/2006 potrivit carora nicio cheltuiala nu poate fi angajata si efectuata, daca nu exista baza legala pentru respectiva cheltuiala, a fost prejudiciat bugetul UATC Prundeni cu suma de 477.000 lei.

Curtea retine ca mijloacele de proba administrate in cauza dovedesc dincolo de orice indoiala rezonabila ca inculpatul Horascu Ion, in calitate de primar si ordonator de credite, cu incalcarea art.14 si art.23 din Legea nr.273/2006 privind finantele publice locale, a dispus achitarea obligatiilor pe care le avea in calitate de persoana fizica fata de bugetul de stat, din bugetul comunei Prundeni, efectuand plati fara a avea o baza legala prin 62 ordine de plata emise in perioada 30.11.2010-11.08.2017 in valoare totala de 126.736 lei, refuzand sa procedeze la instituirea popririi pe 1/3 din veniturile sale lunare de care beneficia in calitate de primar al comunei Prundeni (incalcand prevederile art.149 din O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala si art.409 din Codul de procedura civila – 1865 – ambele in forma in vigoare la 01.01.2008), utilizand astfel creditele bugetare ale comunei pentru cheltuieli care nu aveau nicio legatura cu activitatea Primariei comunei Prundeni.

Curtea evidentiaza declaratia martorei Paduretu Maria (vol.I, f.278 dup, vol.I f.157 dos.inst.) aceasta declarand ca „a aflat in anul 2011 ca Primaria Prundeni platea lunar suma de 500 lei intr-un cont de trezorerie pe CNP-ul primarului Horascu Ion, banii fiind platiti din fondurile Primariei Prundeni si nu din salariul primarului Horascu Ion. Primarul i-a comunicat martorei ca „nu este vorba de nicio poprire, ca este un abuz al trezoreriei, ca va castiga procesul si va recupera toti acei bani”. In urma unei discutii purtate cu un reprezentant al Finantelor Drgasani, i-au fost prezentate martorei documente din care rezulta ca era o poprire rezultata de la un debit al SC Horion SRL care ar fi apartinut primarului Horascu Ion. I-a adus la cunostinta primarului Horascu Ion aceste aspecte, iar acesta i-a oferit explicatii vagi si neclare legate de un proces privind retrocedari in care a fost implicata si Primaria”.

Prin urmare, in mod corect prima instanta a retinut ca probele administrate contureaza savarsirea faptei de abuz in serviciu in forma agravanta prevazuta de Legea nr.78/2000, in toate cele patru acte materiale retinute in sarcina inculpatului Horascu Ion, fapte prin care s-a produs UATC Prundeni un prejudiciu total in suma de 678.736 lei (echivalentul sumei de 150.830 euro) si o vatamare a intereselor legitime ale persoanei vatamate comuna Prundeni, prin neasigurarea transparentei in activitatea privind achizitiile publice si, pe cale de consecinta, imposibilitatea achizitionarii de servicii sau bunuri in conditii concurentiale, dar si prin asigurarea platii unor servicii/lucrari neefectuate ori prestate, respectiv prin folosirea bugetului comunei in folos personal.

In ceea ce priveste sustinerea inculpatului Horascu Ion referitoare la incalcarea principiului non bis in idem intrucat prin Rechizitoriul nr. 51/P/2014 din 10.03.2017 al Parchetului de pe langa Judecatoria Daragsani s-a dispus clasarea cauzei pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu prev. de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 din Cp cu aplic. art. 5 din CP referitor la contractele incheiate cu SC STRUCTURAL CONSTUL INVESTITII SI DEZVOLTARE Bucuresti, astfel ca nu mai putea fi trimis in judecata in prezenta cauza pentru savarsirea infractiunii prev. de art.132 din Legea 78/2000 rap. la art.297 alin.1 C.pen. cu aplic. art.35 alin. 1 C.pen. si art.5, Curtea constata ca este nefodata intrucat inculpatul Horascu Ion nu a fost trimis in judecata si condamnat pentru infractiunea prev. de art.132 din Legea 78/2000 rap. la art.297 alin.1 C.pen. cu aplic. art.35 alin. 1 C.pen. si art.5 in legatura cu contractele incheiate cu SC STRUCTURAL CONSTUL INVESTITII SI DEZVOLTARE Bucuresti, ci, asa cum s-a aratat mai sus, au fost avute in vedere relatiile desfasurate cu SC Dintel Eco SRL, S.C. ADELINA CRISTAL S.R.L si achitarea obligatiilor personale din bugetul comunei Prundeni.

Curtea noteaza ca inculpatul Horascu Ion a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de deturnare de fonduri in forma continuata prev. de art.307 alin.2 C. pen. cu aplic. art.35 alin.1

C.pen. – 40 de acte materiale, intrucat in perioada august-decembrie 2015, in calitate de primar al comunei Prundeni si ordonator de credite, cu incalcarea dispozitiilor legale, a prevederilor

Conventiei de imprumut nr.544018/20.08.2015 si a H.C.L. Prundeni nr.37/14.07.2015, a schimbat destinatia sumei totale de 1.410.562,05 lei alocati din fondurile guvernamentale primite in baza acestei conventii (valoarea imprumutului total fiind de 1.534.562 lei), dispunand efectuarea de plati care excedeau limitelor conventiei de creditare si proiectelor pentru care au fost aprobate fondurile guvenamentale (Asfaltare drumuri in comuna Prundeni si Baza Sportiva Prima Prundeni), respectiv pentru alte lucrari decat cele cuprinse in cele 2 proiecte pentru care a fost acordat imprumutul, determinand functionarii primariei sa intocmeasca in fals documentele specifice decontarii (ordine de plata, ordonantare de plata), prin inscrierea pe acestea a unor date eronate cu privire la explicatia platii, respectiv „Modernizare drumuri” si „Baza sportiva”, care contin informatii fara legatura cu obiectul angajamentelor legale achitate in realitate prin ordinele de plata, fiind realizate, prin aceasta modalitate, 40 plati pentru lucrari, bunuri ori servicii care nu a facut obiectul conventiei de creditare.

In ceea ce priveste prescriptia raspunderii penale, Curtea constata ca termenul prescriptiei raspunderii penale pentru infractiunea de deturnare de fonduri prev. de art.307 alin.2 C. pen este de 5 ani si incepe sa curga de la ultumul act material, respectiv 8.12.2015.

Prin ordonanta din 17.11.2017 s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale impotriva inculpatului Horascu Ion, printre altele, pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 307 alin.2 din C. pen, astfel ca prin acest act de procedura s-a intrerupt cursul termenului prescriptiei raspunderii penale, iar in baza ar. 155 alin. 2 din Cp a inceput sa curga un nou termen de prescriptie a raspunderii penale de 5 ani.

Aplicand Decizia nr. 358 din 26.05.2022, pronuntata de Curtea Constitutionala a Romaniei si fara a avea in vedere actele de intrerupere efectuate in perioada 25.06.2018-30.05.2022, Curtea constata ca termenul prescriptiei raspunderii penale pentru infractiunea prev. de art.307 alin.2 C. pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen.se implineste la data de 16.11.2022.

Curtea noteaza ca mijloacele de proba administrate in cauza dovedesc dincolo de orice indoiala rezonabila ca inculpatul Horascu Ion a schimbat destinatia fondurilor in valoare de 1.410.562,05 lei, primite de com. Prundeni prin conventia de imprumut nr.544018/20.08.2015, fiind efectuate plati care excedeau limitelor conventiei de creditare si proiectelor pentru a caror cofinantare fusese aprobat imprumutul, respectiv pentru alte lucrari decat cele cuprinse in cele 2 proiecte pentru care a fost acordat imprumutul, astfel ca in mod corect prima instanta a dispus condamnarea pentru savarsirea infractiunii de deturnare de fonduri in forma continuata prev. de art.307 alin.2 C. pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen. – 40 de acte materiale.

In acord cu prima instanta, Curtea noteaza ca nu exista o justificare legala pentru a putea dispune schimbarea destinatiei fondurilor, astfel ca sustinerea inculpatului cum ca a incercat sa evite un blocaj financiar nu poate fi primita, inculpatul in calitate de primar avand obligatia de a lua decizii doar in conformitate cu dispozitiile legale aplicabile.

De altfel, Curtea observa atitudinea constanta a inculpatului de a nesocoti dispozitiile legale, incercand sa acrediteze ideea ca respectarea normelor legale ar fi condus la afectarea interesele comunei Prundeni, ajungandu-se la situatia ca activitatea comunei Prundeni sa se desfasoare in conformitate cu rezolutia infractionala a inculpatului Horascu Ion.

In ceea ce priveste infractiunile de fals intelectual in forma continuata prev. de art.321 alin.1 C. pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen. – 40 de acte materiale si uz de fals in forma continuata, prev. de art.323 C.pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen. – 40 de acte materiale, pentru care prima instanta a dispus condamanarea Horascu Ion, Curtea noteaza ca referitor la prescriptia raspunderii penale termenul prescriptiei raspunderii penale este de 5 ani si incepe sa curga de la ultimul act material, respectiv 8.12.2015.

Prin ordonanta din 17.11.2017 s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale impotriva inculpatului Horascu Ion, printre altele, pentru savarsirea infractiunilor prev. de art.321 alin.1 C. pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen. – 40 de acte materiale si uz de fals in forma continuata, prev. de art.323 C.pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen. – 40 de acte materiale, astfel ca prin acest act de procedura s-a intrerupt cursul termenului prescriptiei raspunderii penale, iar in baza ar. 155 alin. 2 din Cp a inceput sa curga un nou termen de prescriptie a raspunderii penale de 5 ani.

Aplicand Decizia nr. 358 din 26.05.2022, pronuntata de Curtea Constitutionala a Romaniei si fara a avea in vedere actele de intrerupere efectuate in perioada 25.06.2018-30.05.2022, Curtea constata ca termenul prescriptiei raspunderii penale pentru infractiunile prev. de art.321 alin.1 C. pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen. – 40 de acte materiale si prev. de art.323 C.pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen. – 40 de acte materiale, se implineste la data de 16.11.2022.

Curtea constata ca mijloacele de proba administrate in cauza dovedesc dincolo de orice indoiala rezonabila ca inculpatul HORASCU ION, in perioada august-decembrie 2015, in calitate de primar al comunei Prundeni si ordonator de credite, schimband destinatia fondurilor in valoare de 1.410.562,05 lei din creditul primit de comuna Prundeni in baza conventiei de imprumut nr.544018/20.08.2015, a semnat o parte din ordinele de plata si a dat dispozitie ca restul ordinelor de plata, in total 40, sa fie semnate de viceprimar, aceste inscrisuri fiind intocmite in fals, din dispozitia sa, de catre functionarii Primariei Prundeni, prin inscrierea pe acestea a unor date nereale cu privire la explicatia platii, ordine de plata, pe care le-a folosit pentru a deconta suma totala de 1.410.562,05 lei catre diferiti beneficiari, in urma depunerii acestora la Trezoreria municipiului Dragasani, motiv pentru care solutia de condamnare dispusa de prima instanta si sub aspectul savasirii infractiunilor prev. de art.321 alin.1 C. pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen. – 40 de acte materiale si prev. de art.323 C.pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen. – 40 de acte materiale este temeinca si legala.

In ceea ce priveste infractiunile retinute in sarcina inculpatului Bratianu Haralambie, Curtea constata ca acesta a fost condamant savarsirea infractiunilor de complicitate la abuz in serviciu, prev. de art.48 alin.1 C.pen. rap. la art.132 din Legea 78/2000 comb. cu art.297 alin.1 C.pen. si fals in inscrisuri sub semnatura privata in forma continauta, prev. de art.322 alin.1 C.pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen. – 2 acte materiale, intrucat , in calitate de administrator de fapt al S.C. Adelina Cristal S.R.L. Dragasani, in derularea contractului de executie lucrari nr.1744/06.03.2015, incheiat cu comuna Prundeni, avand ca obiect „Lucrari calamitati – refacere platforma drum forestier, refacere platforma drumuri de interes local, refacere retea de canalizare pe raza comunei Prundeni, jud. Valcea”, in anul 2015, in scopul obtinerii unui folos necuvenit, a inlesnit indeplinirea atributiilor de serviciu de catre primarul comunei Prundeni cu incalcarea dispozitiilor legale, prin aceea ca, desi societatea nu a realizat lucrarile consemnate in facturile fiscale nr.013/24.08.2015 in valoare de 100.000 lei si nr.015/08.12.2015 in valoare de 377.000 lei emise de S.C. Adelina Cristal S.R.L., pentru a incasa suma inscrisa in acestea, a semnat cele doua facturi, care au fost completate de catre Petrisor Mircea (salariat director tehnic al firmei pe care o administra), cunoscand ca acestea nu reflecta realitatea, pe care le-a remis inculpatului Horascu Ion si in baza carora acesta a dispus plata sumei de 477.000 lei catre S.C. Adelina Cristal S.R.L. cu titlu de pret al lucrarilor, UATC Prundeni fiind prejudiciata astfel cu suma de 477.000 lei, asigurand astfel obtinerea unui folos necuvenit pentru sine si societatea pe care o reprezenta, de aceeasi valoare.

In ceea ce priveste prescriptia raspunderii penale, Curtea constata ca termenul de prescriptie pentru infractiunea prev. de art.48 alin.1 C.pen. rap. la art.132 din Legea 78/2000 comb. cu art.297 alin.1 C.pen. este de 8 ani si incepe sa curga de la ultimul act material, respectiv 08.12.2015, iar termenul de prescriptie pentru infractiunea prev. de art.322 alin.1 C.pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen. (2 acte materiale) este de 5 ani si incepe sa curga de la la data de 08.12.2015.

Prin ordonanta din 15.11.2017 s-a dispus efectuarea in continuare a urmarii penale fata de Bratianu Haralambie si Popa Petrica pentru infractiunile de complicitate la abuz in serviciu si fals in inscrisuri sub semnatura privata, astfel ca prin acest act de procedura s-a intrerupt cursul termenului prescriptiei raspunderii penale, iar in baza ar. 155 alin. 2 din Cp a inceput sa curga un nou termen de prescriptie a raspunderii penale de 8 ani, respectiv de 5 ani.

Aplicand Decizia nr. 358 din 26.05.2022, pronuntata de Curtea Constitutionala a Romaniei si fara a avea in vedere actele de intrerupere efectuate in perioada 25.06.2018-30.05.2022, Curtea constata ca termenul prescriptiei raspunderii penale pentru infractiunea prev. de art.48 alin.1 C.pen. rap. la art.132 din Legea 78/2000 comb. cu art.297 alin.1 C.pen.se implineste la data de 14.11.2025, iar pentru infractiunea prev. de art. 322 alin.1 C.pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen. (2 acte materiale) termenul prescriptiei raspunderii penale se implineste la data de 14.11.2022, motiv pentru care este nefondata solicitarea inculpatului de a se dispune incetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescriptiei raspunderii penale.

In ceea ce priveste apararile inculpatulu Bratianu legate de lipsa laturii subiective, Curtea noteaza ca mijlocele de proba admistrate in cauza dovedesc dincolo de orice indoiala rezonabila ca intre inculpatul Bratianu Haralambie si inculpatul Horascu Ion a existat o intelegere infractionala.

Intelegerea infractionala existenta intre inculpati este dovedita prin actele pregatitoare si ulterioare, precum si prin actele materiale care formeaza latura obiectiva a infractiunilor, aceste acte conducand la exteriorizarea atitudinii psihice a inculpatilor in planul obiectiv extern.

Astfel, se noteaza ca in fapt SC Adelina Cristal SRL a fost singurul agent economic care a depus o oferta financiara insotita de documente de calificare, astfel ca in concret s-a realizat o incredintare directa a contractului de lucrari; SC Adelina Cristal SRL nu indeplinea conditiile de eligibiliate impuse de autoritatea contractanta prin cerintele minime de calificare, neexistand documente care sa ateste o medie a cifrei de afaceri globala in ultimii trei ani financiari de minim 6.400.000 lei, neputand prezenta o lista a lucrarilor de construire drumuri efectuate in ultimi 5 ani (fiind inregistrata activitatea principala cod CAEN 4211 – lucrari de constructii a drumurilor si autostrazilor doar incepand cu data de 19.11.2014.).

Se are in vedere incalcarea dispozitiilor contractuale de la pct. 22.3 acestea mentionand ca platile partiale se efectueaza doar dupa ce lucrarile au fost executate, neefiind prevazuta posibilitatea efectuarii unor plati in avans.

Se noteaza si discutiile avute de inculpati ulterior achitarii celor doua facturi , respectiv intelegerea ca banii sa fie folositi pentru lucari diferite de cele mentionate in situatile anexate facturilor, fiind evidenta preocuparea inculpatilor de a nesocoti dispozitiile legale si contractuale.

Curtea nu poate primi sustinerile inculpatilor referitoare la facturile 013/21.08.2015 si 015/08.12.2015, declaratiile inculpatilor fiind date doar in scopul exonerarii de raspundere.

Astfel, Curtea observa dispozitiile contractuale de la pct. 22.3 (1) acestea mentionand ca platile partiale trebuie sa fie facute, la cererea executantului (antreprenorului), la valoarea lucrarilor executate conform contract, in maxim 30 de zile. Lucrarile executate trebuie sa fie dovedite ca atare printr-o situatie de lucrari provizorii, intocmita astfel incat sa asigure o rapida si sigura verificare a lor.

Prin urmare, situatiile de plata depuse atesta lucrarile executate, iar nu estimarea unor lucrari viitoare.

Nu prezinta relevanta imprejurarea ca inscrisurile anexate facturilor poarta denumirea de situatii de plata si nu situatii de lucrari, aceasta fiind procedura folosita de SC Adelina Cristal SRL, putandu-se observa aceeasi situatie in cazul facturii 008/11.05.2015 (f.529,530,534-537 Vol. V up), aceasta purtand mentiunea „plata partiala” si fiind insotita de situatii de plata, inscrisuri care atesta lucarile executate astfel cum se prevad disp. contractuale de la pct. 22.3 (1).

Mai mult decat atat, din examinarea inscrisurilor aflate in volumul VI dosar up, rezulta ca si SC Strabag SRL a folosit acelasi tip de inscrisuri denumite „situatii de plata” pentru a justifica platile partiale, aceste situatii de plata fiind generate cu ajutorul unui soft, astfel ca apararea inculpatului Bratianu Haralambie, cum ca ar exista o deosebire intre inscrisurile denumite „situatii de plata” si situatiile de lucrari, este vadit nefondata.

De asemenea, contractul nu prevede posibilitatea efectuarii unor plati in avans, iar facturile 013/21.08.2015 si 015/08.12.2015 contin mentiunea expresa „plata partiala”.

In ceea ce priveste apararile inculpatului Bratianu Haralambie legate de infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata, Curtea retine ca sunt nefondate intrucat in cazul acestei infractiuni participatia penala este posiblia in toate formele, inclusiv in forma coautoratului.

Prin urmare, atunci cand un inscris sub semnatura privata este falsificat cu prilejul intocmirii de catre doua persoane, acestea savarsesc infractiunea in calitatea de coautori, neavand relevanta ca un inculpat a completat anumite mentiuni, iar celalat doar a semnat inscrisul fals, actiunile conjugate ale inculpatilor conducand la falsificarea facturilor 013/21.08.2015 si 015/08.12.2015.

Avand in vedere aceste considerente, Curtea cosntata ca in mod corect prima instanta a dispus condamanarea inculpatului Bratianu Haralambie pentru savarsirea infractiunilor de complicitate la abuz in serviciu, prev. de art.48 alin.1 C.pen. rap. la art.132 din Legea 78/2000 comb. cu art.297 alin.1 C.pen. si fals in inscrisuri sub semnatura privata in forma continauta, prev. de art.322 alin.1 C.pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen. – 2 acte materiale.

In ceea ce priveste infractiunile retinute in sarcina inculpatului Petrisor Mircea, Curtea constata ca acesta a fost condamant pentru savarsirea infractiunilor de complicitate la abuz in serviciu, prev. de art.48 alin.1 C.pen. rap. la art.132 din Legea 78/2000 comb. cu art.297 alin.1 C.pen. si fals in inscrisuri sub semnatura privata in forma continauta, prev. de art.322 alin.1 C.pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen. – 14 acte materiale, intrucat, in calitate de director tehnic al S.C. Adelina Cristal S.R.L. Dragasani si coordonator direct al tuturor lucrarilor contractate de aceasta societate, in derularea contractului de executie lucrari nr.1744/06.03.2015, incheiat cu comuna Prundeni, avand ca obiect „Lucrari calamitati – refacere platforma drum forestier, refacere platforma drumuri de interes local, refacere retea de canalizare pe raza comunei Prundeni, jud. Valcea”, in anul 2015, in scopul obtinerii unui folos necuvenit de catre societatea al carui salariat era, a inlesnit indeplinirea atributiilor de serviciu de catre primarul comunei Prundeni cu incalcarea dispozitiilor legale, prin aceea ca, desi societatea nu a realizat lucrarile consemnate in facturile fiscale nr.013/24.08.2015 in valoare de 100.000 lei si nr.015/08.12.2015 in valoare de 377.000 lei emise in numele S.C. Adelina Cristal S.R.L., pentru a asigura incasarea sumei inscrise in acestea, a intocmit in fals centralizatoarele situatiilor de plata si situatii de plata aferente fiecareia din cele doua facturi fiscale si a completat in fals cele doua facturi (nr.013/24.08.2015 si nr.015/08.12.2015), cunoscand ca acestea nu reflecta realitatea, pe care le-a remis inculpatului Bratianu Haralambie pentru a fi depuse la Primaria Prundeni si in baza carora s-a dispus plata sumei de 477.000 lei catre S.C. Adelina Cristal S.R.L. cu titlu de pret al lucrarilor, UATC Prundeni fiind prejudiciata astfel cu suma de 477.000 lei, asigurand astfel obtinerea unui folos necuvenit pentru societatea al carui salariat era, de aceeasi valoare.

In ceea ce priveste prescriptia raspunderii penale, Curtea constata ca termenul de prescriptie pentru infractiunea prev. de art.48 alin.1 C.pen. rap. la art.132 din Legea 78/2000 comb. cu art.297 alin.1 C.pen. este de 8 ani si incepe sa curga de la ultimul act material, respectiv 08.12.2015, iar termenul de prescriptie pentru infractiunea prev. de art.322 alin.1 C.pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen. este de 5 ani si incepe sa curga de la la data de 08.12.2015.

Prin ordonanta din 07.02.2018 s-a dispus, printre altele, efectuarea in continuare a urmarii penale fata de suspenctul Petrisor Mircea pentru comiterea infractiunilor de complicitate la comiterea infractiunii de abuz in serviciu si fals in inscrisuri sub semnatura privata, astfel ca prin acest act de procedura s-a intrerupt cursul termenului prescriptiei raspunderii penale, iar in baza ar. 155 alin. 2 din Cp a inceput sa curga un nou termen de prescriptie a raspunderii penale de 8 ani, respectiv de 5 ani.

Aplicand Decizia nr. 358 din 26.05.2022, pronuntata de Curtea Constitutionala a Romaniei si fara a avea in vedere actele de intrerupere efectuate in perioada 25.06.2018-30.05.2022, Curtea constata ca termenul prescriptiei raspunderii penale pentru infractiunea prev. de art.48 alin.1 C.pen. rap. la art.132 din Legea 78/2000 comb. cu art.297 alin.1 C.pen.se implineste la data de 06.02.2026, iar pentru infractiunea prev. de art. 322 alin.1 C.pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen. termenul prescriptiei raspunderii penale se implineste la data de 06.02.2023, motiv pentru care nu se poate dispune incetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescriptiei raspunderii penale.

In ceea ce priveste apararile inculpatulu Petrisor Mircea legate de lipsa laturii subiective, Curtea noteaza ca mijlocele de proba admistrate in cauza dovedesc dincolo de orice indoiala rezonabila ca intre inculpatul Petrisor Mircea, Bratianu Haralambie si inculpatul Horascu Ion a existat o intelegere infractionala.

Intelegerea infractionala existenta intre inculpati este dovedita prin actele pregatitoare si ulterioare, precum si prin actele materiale care formeaza latura obiectiva a infractiunilor, aceste acte conducand la exteriorizarea atitudinii psihice a inculpatilor in planul obiectiv extern.

Astfel, se noteaza ca in fapt SC Adelina Cristal SRL a fost singurul agent economic care a depus o oferta financiara insotita de documente de calificare, astfel ca in concret s-a realizat o incredintare directa a contractului de lucrari; SC Adelina Cristal SRL nu indeplinea conditiile de eligibiliate impuse de autoritatea contractanta prin cerintele minime de calificare, neexistand documente care sa ateste o medie a cifrei de afaceri globala in ultimii trei ani financiari de minim 6.400.000 lei, neputand prezenta o lista a lucrarilor de construire drumuri efectuate in ultimi 5 ani (fiind inregistrata activitatea principala cod CAEN 4211 – lucrari de constructii a drumurilor si autostrazilor doar incepand cu data de 19.11.2014.).

Se are in vedere incalcarea dispozitiilor contractuale de la pct. 22.3 acestea mentionand ca platile partiale se efectueaza doar dupa ce lucrarile au fost executate, neefiind prevazuta posibilitatea efectuarii unor plati in avans.

Se noteaza si discutiile avute de inculpati ulterior achitarii celor doua facturi , respectiv intelegerea ca banii sa fie folositi pentru lucari diferite de cele mentionate in situatile anexate facturilor, fiind evidenta preocuparea inculpatilor de a nesocoti dispozitiile legale si contractuale.

Curtea nu poate primi sustinerile inculpatilor referitoare la facturile 013/21.08.2015 si 015/08.12.2015, declaratiile inculpatilor fiind date doar in scopul exonerarii de raspundere.

Astfel, Curtea observa dispozitiile contractuale de la pct. 22.3 (1) acestea mentionand ca platile partiale trebuie sa fie facute, la cererea executantului (antreprenorului), la valoarea lucrarilor executate conform contract, in maxim 30 de zile. Lucrarile executate trebuie sa fie dovedite ca atare printr-o situatie de lucrari provizorii, intocmita astfel incat sa asigure o rapida si sigura verificare a lor.

Prin urmare, situatiile de plata depuse atesta lucrarile executate, iar nu estimarea unor lucrari viitoare.

Nu prezinta relevanta imprejurarea ca inscrisurile anexate facturilor poarta denumirea de situatii de plata si nu situatii de lucrari, aceasta fiind procedura folosita de SC Adelina Cristal SRL, putandu-se observa aceeasi situatie in cazul facturii 008/11.05.2015 (f.529,530,534-537 Vol. V up), aceasta purtand mentiunea „plata partiala” si fiind insotita de situatii de plata, inscrisuri care atesta lucarile executate astfel cum prevad disp. contractuale de la pct. 22.3 (1).

Mai mult, din examinarea inscrisurilor aflate in volumul VI dosar up, rezulta ca si SC Strabag SRL a folosit acelasi tip de inscrisuri denumite „situatii de plata” pentru a justifica platile partiale, aceste situatii de plata fiind generate cu ajutorul unui soft, astfel ca apararea inculpatului Petrisor Mircea, cum ca ar exista o deosebire intre inscrisurile denumite „situatii de plata” si situatiile de lucrari, este vadit nefondata.

De asemenea, contractul nu prevede posibilitatea efectuarii unor plati in avans, iar facturile 013/21.08.2015 si 015/08.12.2015 contin mentiunea expresa „plata partiala”.

Referitor la apararile inculpatului Petrisor Mircea legate de incidenta in cauza a disp. art. 22 alin. 1 din Cp si art. 31 din Cp, Curtea le retine a fi nefondate intrucat in cauza este dovedita coniventa infractionala existenta intre inculpati, astfel ca nu se poate pune problema aplicarii disp. art. 22 alin. 1 din Cp, iar disp. art. 31 din Cp nu sunt aplicabile intrucat infractiunile pentru care inculpatul Petrisor Mircea a fost condamant erau deja consumate la data la care inculpatul Horascu a incheiat un alt contract cu SC Strabag.

Avand in vedere aceste considerente, Curtea constata ca in mod corect prima instanta a dispus condamanarea inculpatului Petrisor Mircea pentru savarsirea infractiunilor de complicitate la abuz in serviciu, prev. de art.48 alin.1 C.pen. rap. la art.132 din Legea 78/2000 comb. cu art.297 alin.1 C.pen. si fals in inscrisuri sub semnatura privata in forma continauta, prev. de art.322 alin.1 C.pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen. – 14 acte materiale.

In ceea ce priveste infractiunile retinute in sarcina inculpatului Popa Petrica, Curtea constata ca acesta a fost condamant savarsirea infractiunilor de complicitate la abuz in serviciu, prev. de art.48 alin.1 C.pen. rap. la art.132 din Legea 78/2000 comb. cu art.297 alin.1 C.pen. si fals in inscrisuri sub semnatura privata in forma continauta, prev. de art.322 alin.1 C.pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen. – 2 acte materiale, intrucat, in calitate de diriginte de santier, in baza contractului de prestari-servicii nr.1848/10.03.2015 incheiat cu UATC Prundeni, in derularea contractului de executie lucrari nr.1744/06.03.2015, in anul 2015, in scopul obtinerii unui folos necuvenit de catre S.C. Adelina Cristal S.R.L., a inlesnit indeplinirea atributiilor de serviciu de catre primarul comunei Prundeni cu incalcarea dispozitiilor legale, prin aceea ca, desi societatea nu a realizat lucrarile consemnate in facturile fiscale nr.013/24.08.2015 in valoare de 100.000 lei si nr.015/08.12.2015 in valoare de 377.000 lei emise in numele S.C. Adelina Cristal S.R.L., pentru a asigura incasarea sumei inscrise in acestea, a certificat si avizat (prin aplicarea stampilei si semnaturii,) doua centralizatoare ale situatiilor de plata emise de S.C. ADELINA CRISTAL S.R.L. Dragasani, aferente facturilor fiscale cu nr.013/24.08.2015 si nr.015/08.12.2015, cunoscand ca acestea nu reflecta realitatea, pe care le-a remis inculpatului Bratianu Haralambie pentru a fi depuse la Primaria Prundeni si in baza carora s-a dispus plata sumei de 477.000 lei catre S.C. Adelina Cristal S.R.L. cu titlu de pret al lucrarilor, UATC Prundeni fiind prejudiciata astfel cu suma de 477.000 lei, asigurand astfel obtinerea unui folos necuvenit pentru societatea respectiva, de aceeasi valoare. De asemenea, a falsificat doua centralizatoare ale situatiilor de plata emise de S.C. ADELINA CRISTAL S.R.L. Dragasani, aferente facturilor fiscale cu nr. 013/24.08.2015 si nr.015/08.12.2015, emise in numele S.C. Adelina Cristal S.R.L., prin certificarea si avizarea acestora (dupa completarea lor de catre Petrisor Mircea, confirmand, in mod fictiv, ca lucrarile mentionate ar fi fost realizate, prin aplicarea stampilei si semnaturii), cunoscand ca acestea nu reflecta realitatea, in conditiile in care lucrarile respective nu au fost efectuate, inscrisuri pe care le-a remis inculpatului Bratianu Haralambie pentru a fi folosite in vederea decontarii sumei de 477.000 lei necuvenit.

In ceea ce priveste prescriptia raspunderii penale, Curtea constata ca termenul de prescriptie pentru infractiunea prev. de art.48 alin.1 C.pen. rap. la art.132 din Legea 78/2000 comb. cu art.297 alin.1 C.pen. este de 8 ani si incepe sa curga de la ultimul act material, respectiv 08.12.2015, iar termenul de prescriptie pentru infractiunea prev. de art.322 alin.1 C.pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen., este de 5 ani si incepe sa curga de la la data de 08.12.2015.

Prin ordonanta din 15.11.2017 s-a dispus efectuarea in continuare a urmarii penale fata de Bratianu Haralambie si Popa Petrica pentru infractiunile de complicitate la abuz in serviciu si fals in inscrisuri sub semnatura privata, astfel ca prin acest act de procedura s-a intrerupt cursul termenului prescriptiei raspunderii penale, iar in baza ar. 155 alin. 2 din Cp a inceput sa curga un nou termen de prescriptie a raspunderii penale de 8 ani, respectiv de 5 ani.

Aplicand Decizia nr. 358 din 26.05.2022, pronuntata de Curtea Constitutionala a Romaniei si fara a avea in vedere actele de intrerupere efectuate in perioada 25.06.2018-30.05.2022, Curtea constata ca termenul prescriptiei raspunderii penale pentru infractiunea prev. de art.48 alin.1 C.pen. rap. la art.132 din Legea 78/2000 comb. cu art.297 alin.1 C.pen.se implineste la data de 14.11.2025, iar pentru infractiunea prev. de art. 322 alin.1 C.pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen. termenul prescriptiei raspunderii penale se implineste la data de 14.11.2022, motiv pentru care nu se poate dispune incetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescriptiei raspunderii penale”.

* Cititi aici intreaga decizie a CA Pitesti

* Cititi aici concluziile scrise ale avocatului Nicolae Traistaru