In ciuda valurilor de condamnari prin care statul roman este condamnat de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului, puscariile din Romania continua sa fie adevarate lagare de exterminare. Cazul lui Rudel Obreja, impiedicat de conditiile din inchisoare sa-si depisteze la timp cancerul, este departe de a fi singular (click aici pentru a citi).

Lumea Justitiei prezinta noi dezvaluiri despre situatia disperata in care continua sa se afle detinutul Petre Catalin Racoltea. Inchis pentru un viol comis in 2011 in stare de recidiva, Racoltea a fost batut de catre alti detinuti in mai multe inchisori in care a fost transferat. De pe urma acestor violente, din cauza leziunilor, Racoltea a paralizat aproape complet, imobilizat in scaun cu rotile (paraplegie flasca) si a ramas cu o tumoare pe creier care ii afecteaza inclusiv coloana vertebrala, apasandu-i pe nervi. Astfel, detinutul isi poate folosi doar mana stanga. De aceea, comisia de specialitate l-a incadrat in gradul de handicap grav cu asistent personal (click aici pentru a citi). La fel ca in primul episod, subliniem ca niciun detinut nu trebuie supus unor tratamente inumane in spatele gratiilor, indiferent de fapta pentru care a fost condamnat si de existenta sau nu a starii de recidiva.

In urma cu peste doi ani, va aratam cum Petre Racoltea se confrunta cu lipsa de umanitate a unor instante, care ii refuzau intreruperea executarii pedepsei, ca sa poata fi operat pe creier. Intre timp, situatia i s-a agravat, Racoltea fiind imobilizat in scaun cu rotile. Ca si cum nu ar fi fost de ajuns, detinutul acuza ca se loveste de refuzul autoritatilor din penitenciar de a-i asigura asistenta medicala corespunzatoare. Suferintei fizice i se adauga cea psihica, lui Catalin Racoltea fiindu-i respinse repetatele cereri de a fi mutat intr-un penitenciar cat mai aproape de casa (in judetul Brasov, avand in vedere ca detinutul este originar din municipiul Sacele). Asta desi art. 11 alin. 5 din Legea nr. 254/2013 (privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal) le impune reprezentantilor Administratiei Nationale a Penitenciarelor (ANP) sa il trimita pe condamnat intr-o inchisoare cat mai aproape de casa:

„Penitenciarul in care persoana condamnata executa pedeapsa privativa de libertate se stabileste de Administratia Nationala a Penitenciarelor. La stabilirea penitenciarului se are in vedere ca acesta sa fie situat cat mai aproape de localitatea de domiciliu a persoanei condamnate, tinandu-se seama si de regimul de executare, masurile de siguranta ce trebuie luate, nevoile de reintegrare sociala identificate, sex si varsta”.

Caz de CEDO: tortura in puscarie

Dupa cum veti vedea mai jos, judecatorii de supraveghere au retinut reclamatiile lui Racoltea legate de conditiile de dupa gratii, magistratii constatand ca aceste conditii echivaleaza cu incalcarea articolului 3 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului:

„Interzicerea torturii

Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante”.

A fost nevoie de 5 hotarari judecatoresti pentru transfer

In iulie 2020, Petre Racoltea a fost transferat din Penitenciarul Codlea (judetul Brasov) in Penitenciarul Deva, ceea ce l-a impiedicat pe condamnat sa mai primeasca vizite din partea familiei, fapt ce i-a adaugat suferintei fizice una psihica – lucru constatat de catre judecatorul de supraveghere a privarii de libertate Voicu-Ionel Puscasu (foto 1) de la Penitenciarul Deva. Lumea Justitiei va prezinta doua incheieri (din 6 noiembrie si 23 decembrie 2020), prin care magistratul a constatat „incalcarea dreptului la executarea pedepsei in conditii care sa asigure umane” si a dispus ca Penitenciarul Deva „sa initieze de indata demersurile necesare transferarii detinutului intr-un alt loc de detinere care sa asigure respectarea deplina a drepturilor garantate legal”. In plus, judecatorul Puscasu a sesizat ANP pentru ca Autoritatea sa dispuna transferul detinutului intr-o inchisoare unde sa-i fie respectate drepturile. Precizam ca, pe langa dosarele nr. 370/2020 si 404/2020 (vezi facsimile 1 si 2), numai in anul 2020 au mai existat trei cauze (244/2020, 293/2020 si 313/2020) in care judecatorii de supraveghere au constatat conditiile inumane in care Petre Catalin Racoltea este tinut in spatele gratiilor – fapt mentionat de catre judecatorul Voicu Puscasu in a doua dintre cele doua incheieri pe care le vedeti mai jos.

Nu in ultimul rand, magistratul aminteste ca insusi Avocatul Poporului a constatat conditiile inumane pe care detinutii, in general, sunt nevoiti sa le indure in Penitenciarul Deva.

Iata principalul pasaj din prima incheiere a judecatorului Voicu-Ionel Puscasu (cauza nr. 370/2020):

„Petentul formuleaza prezenta plangere, vizand incalcarea dreptului la asistenta medicala, tratament si ingrijiri, si a dreptului de a pastra legatura cu familia, prin vizite, si de a executa pedeapsa aproape de localitatea de domiciliu.

In sustinerea plangerii formulate, petentul detinut arata ca nu este ingrijit in mod corespunzator de catre persoana de sprijin desemnata de catre unitatea penitenciara (mai exact, ca acel detinut l-ar fi imbaiat cu apa rece, nu il schimba atunci cand urineaza pe el, nu il spala etc.), ca nu beneficiaza de o asistenta medicala corespunzatoare afectiunilor sale in Penitenciarul Deva, raportat la programul si disponibilitatea medicului unitatii penitenciare si a personalului medical, dar si ca, desi are recomandare pentru examinare medico-legala la IML Mina Minovici si pentru reevaluare a starii sale de sanatate prin examinare RMN, la intervale de cate 6 luni, nu s-a realizat acest lucru pana in prezent.

De asemenea, petentul se plange de faptul ca in mod nejustificat a fost transferat pentru continuarea executarii pedepsei la Penitenciarul Deva, ceea ce il impiedica sa mai aiba legaturi cu familia, avand domiciliul in Brasov, nefiind deloc vizitat la Pnt. Deva pana in prezent, ceea ce ii accentueaza suferinta provocata de bolile grave de care sufera. (...)

Examinand plangerea formulata de catre petent, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate retine faptul ca petentul a fost transferat la Penitenciarul Deva la data de 18.07.2020.

De la acel moment, acesta a formulat plangeri repetate privind incalcarea dreptului la asistenta medicala, tratament si ingrijiri, solutionate de catre judecatorul de supraveghere a privarii de libertate prin incheierile pronuntate in dosarele nr. 244/2020, 293/2020 si 313/2020, prin care a dispus solutii de admitere in parte a celor reclamate de catre detinut, in sensul existentei unei asistente insuficiente acordate acestuia, raportat la afectiunile grave de care sufera, fiind obligata administratia locului de detinere sa ia masurile necesare pentru desemnarea unui detinut de sprijin care sa acorde asistenta extinsa acestuia, dar si sa efectueze demersurile necesare pentru a realiza prezentarea detinutului la consultul de medicina legala recomandat anterior a fi efectuat de catre IML Mina Minovici.

In ciuda acestor solutii, ramase definitive, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate constata faptul ca situatia petentului nu a suferit o ameliorare semnificativa, acesta nefiind nici pana la acest moment prezentat pentru consultul medico-legal si beneficiind de o asistenta deficitara din partea detinutilor de sprijin care i-au fost desemnati de la momentul pronuntarii incheierii judecatorului de supraveghere, acestia fiind reticenti sa ii acorde asistenta in aspecte sensibile (cum ar fi schimbarea hainelor detinutului si curatarea acestuia, atunci cand urineaza pe el, imbaierea corespunzatoare a acestuia etc.) si, de altfel, nici nu pot acorda asistenta permanenta petentului, cata vreme cadrul normativ nu permite cazarea acestora in camera cu petentul, aceasta avand regim de infirmerie, astfel ca acesti detinuti se prezinta in camera petentului in anumite intervale orare, aprobate de catre administratia locului de detinere, pe timpul noptii petentul fiind nevoit sa se descurce singur, fiind cazat individual in camera.

Desi aceste aspecte nu pot fi direct imputabile administratiei locului de detinere, acest lucru nu inseamna ca se asigura respectarea drepturilor petentului. In analiza pe care judecatorul de supraveghere o face, acesta aplica standardul totalitatii imprejurarilor cauzei, instituit de catre Curtea E.D.O. in jurisprudenta sa, pentru a observa respectarea art. 3 din Conventia europeana a drepturilor omului (n.r. privind interzicerea torturii).

Astfel, analiza plangerii petentului nu poate fi realizata fara a avea in vedere afectiunile de care acesta este suferind, mobilitatea redusa pe care acesta o are, dependenta de asistenta permanenta a unei alte persoane, dar si necesitatea ca aceasta asistenta sa provina de la persoane cu minima calificare si competenta in acest sens.

Nu poate fi negata starea de suferinta in care se regaseste petentul, astfel ca se impune luarea masurilor necesare pentru a nu fi accentuata in mod nejustificat aceasta suferinta, mentinerea unui strans contact cu familia fiind unul din factorii esentiali care asigura nu doar un alt confort psihic persoanei detinute, dar care si sporese posibilitatile de reintegrare sociala ale detinutului.

Or, in conditiile in care petentul a fost transferat la Pnt. Deva de la Pnt. Codlea, care era, conform art. 11 alin. 5 din lege (n.r. Legea 254/2013), penitenciarul cel mai aproape de domiciliul sau, suferinta petentului a fost in mod evident accentuata, acesta nebeneficiind in penitenciarul de destinatie de nicio vizita din partea familiei sale, desi acesta era frecvent vizitat la Pnt. Codlea de catre parinti sau frate (ultima vizita a avut loc la data de 25.06.2020, la Pnt. Codlea, din partea mamei sale).

Mai mult, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate retine si faptul ca sentimentul de frustrare si de neajutorare a fost accentuat si de neluarea masurilor transferarii detinutului in vederea consultului sau medic-legal, desi procedura a fost initiata inca de la data de 11 august 2020, nota de informare a S.P. Rahova aratand ca 'nu se aproba internarea', urmand a se comunica raspuns cu privire la data programata a cunsultului neurochirurgical, dar acest lucru nu s-a mai intamplat.

Medicul unitatii penitenciare precizeaza, in raspunsul inaintat la dosarul cauzei, faptul ca Pnt. Deva nu are posibilitatea realizarii indicatiilor de specialitate, fata de afectiunile invalidante si cu grad avansat de handicap, iar asistenta medicala pe plan local (Spitalul Judetean Deva) nu poate raspunde in totalitate recomandarilor medicale formulate, care sunt de inalta specialitate si se efectueaza, de regula, in clinici universitare sau spitale ori policlinici care au in schemele de functionare specialitatile respective, la nivelul Pnt. Deva neexistand incadrati infirmieri care sa acorde asistenta permanenta petentului.

Mai mult, in urma vizitei efectuate la data de 4 iunie 2020 de catre reprezentanti ai Avocatului Poporului la Pnt. Deva, s-a concluzionat ca sunt necesare masuri pentru imbunatatirea cazarmamentului si conditiilor persoanelor detinute care prezinta dizabilitati, lipsind dotarile care sa faciliteze activitatea zilnica a acestor persoane, nefiind amenajata o camera si o baie pentru acestea, existand riscul de accidentari, ceea ce nesocoteste art. 43 alin. 10 din Legea nr. 254/2013: 'In cazul in care persoana condamnata prezinta dizabilitati, administratia penitenciarului dispune masurile necesare executarii, de catre aceasta, a pedepsei, in conditii care sa respecte demnitatea umana'.

Cu ocazia acelui control, s-a concluzionat in sensul ca 'situatia de la Pnt. Deva reprezinta o nerespectare a demnitatii umane si o incalcare a drepturilor persoanelor cu dizabilitati'.

Prin urmare, fata de toate cele de mai sus, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate retine ca exista in cazul petentului o incalcare a dreptului la executarea pedepsei in conditii care sa nu afecteze demnitatea umana, in sensul art. 3 din Conventia E.D.O. si a art. 4 din Legea nr. 254/2013, prin privarea petentului de ingrijire corespunzatoare situatiei sale medicale, coroborata cu impunerea executarii pedepsei in alt penitenciar decat cel de domiciliu, impiedicandu-se, astfel, contactul acestuia cu familia.

Chiar daca aceste masuri vatamatoare nu au fost dispuse de catre administratia penitenciarului Deva, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate constata ca nu se poate accepta o interpretare restrictiva a art. 56 din Legea nr. 254/2013, ci una care sa atinga obiectivul urmarit de catre legiuitor si sa garanteze eficacitatea controlului de legalitate si temeinicie pe care judecatorul de supraveghere a privarii de libertate este chemat sa il realizeze, pentru respectarea drepturilor legal recunoscute persoanelor detinute.

Prin urmare, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate urmeaza a constata aceasta incalcare si, in consecinta, va sesiza organul competent sa ia masurile necesare remedierii acestei incalcari, Administratia Nationala a Penitenciarelor, pentru a dispune transferarea detinutului intr un loc de detinere care sa asigure respectarea deplina a drepturilor garantate legal si analizate in cuprinsul prezentei hotarari, obligand administratia Pnt. Deva sa initieze de indata procedura legala in acest sens”.

Situatia e la fel de rea

A treia dintre cele trei incheieri pe care Luju le prezinta in exclusivitate a fost emisa de catre judecatorul de supraveghere Costel Tafta de la Penitenciarul Focsani in data de 2 iunie 2021 (dosarul nr. 109/2021). Desi constata ca, intr-un final, Petre Catalin Racoltea a fost transferat de la Deva, magistratul subliniaza ca in continuare starea de sanatate a detinutului este una grava, condamnatului nefiindu-i respectate drepturile – fapt ce echivaleaza cu incalcarea art. 3 CEDO privind interzicerea torturii. Judecatorul se refera atat la asistenta medicala deficitara, cat si la imposibilitatea ca detinutul sa primeasca vizite din partea familiei (vezi facsimil 3).

Incheiem cu explicatiile oferite pentru Luju de catre avocata Elena Dinu (foto 2), aparatoarea lui Racoltea:

„Din spusele detinutului, rezulta ca persoanele din penitenciar manifesta un dezinteres total fata de persoana condamnata, refuza sa-i administreze medicamentele de care are nevoie si refuza sa-l duca la Spitalul Brasov, asa cum a solicitat medicul acestui spital. Mai mult: il ameninta ca nu pleaca viu din inchisoare si ii spun ca dansii dicteaza daca el mai traieste sau nu. Asa ii spun cadrele medicale din Penitenciarul Codlea. Conform actelor medicale, este o persoana grav bolnava supusa unor torturi in detentie, iar ANP nu a luat nicio masura cu privire la solicitarile lui.

Precizez ca aceste informatii le am de la persoana condamnata, care ma suna frecvent si-mi comunica permanent cu ce se confrunta.

In toate penitenciarele a fost tratat la fel. Chiar si in Penitenciarul-Spital Mioveni a avut parte de acelasi tratament inuman. Am trimis cereri peste tot, dar rezultatele sunt zero, pentru ca cei de la ANP dorm”.

* Cititi aici precedentul episod al serialului „Culoarul mortii”, despre cazul Racoltea

sursa foto Puscasu: Ziarul Hunedoreanului