28 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

CURATENIE DUPA JUDECATORII CARE AU SFIDAT CCR – Avocatul Nicolae Traistaru cere desfiintarea condamnarii fostului primar Ion Horascu, dispuse de magistratii Elena Popescu, Marius Gabriel Sandulescu si Costin Andrei Stancu de la CA Pitesti cu incalcarea Deciziei CCR 297/2018 pe prescriptie: „Impartialitatea judecatorilor de la CA Pitesti e afectata... Implicare nelegala a ofiterilor de informatii in dosarele fabricate contestatorului”. Judecatoarea fondului este fost ofiter SRI (Documente)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

7 September 2022 16:12
Vizualizari: 5755

Judecatorii au ocazia sa indrepte un adevarat afront adus Curtii Constitutionale a Romaniei. Iar subiectul este cu atat mai important, cu cat, dupa cum ati vazut, regimul Iohannis-Ciuca-Predoiu insista sa elimine din noul statut al judecatorilor si procurorilor abaterea disciplinara constand in nerespectarea deciziilor CCR.



Judecatoarele Raluca Grigore, Elena Minodora Rusu si Emilia Raluca Trandafir de la Curtea de Apel Pitesti au stabilit pentru data de 19 septembrie 2022 primul termen in cauza nr. 547/46/2022, in care Ion Horascu (foto 3) – fost primar al comunei Prundeni din judetul Valcea – incearca sa obtina desfiintarea condamnarii de 6 ani de inchisoare cu executare primite in iulie 2022 din partea magistratilor Elena Popescu, Marius Gabriel Sandulescu si Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Pitesti intr-un dosar de luare de mita, abuz in serviciu, deturnare de fonduri, fals si uz de fals instrumentat de catre Parchetul de pe langa Tribunalul Valcea. O decizie in care cei trei judecatori pur si simplu au refuzat sa respecte Decizia Curtii Constitutionale nr. 297/2018 privind prescriptia. Mai exact, completul Popescu-Sandulescu-Stancu a sustinut ca ea nu se aplica actelor de procedura necomunicate suspectului sau inculpatului, dar emise inainte de decizia CCR (click aici pentru a citi).


Horascu vrea sa mute dosarul de la CA Pitesti


Totusi, s-ar putea ca aceasta contestatie in anulare sa nu fie judecata de catre completul Grigore-Rusu-Trandafir si nici de vreun alt complet de la CA Pitesti. Lumea Justitiei prezinta atat contestatia in anulare (asupra careia nu insistam, intrucat argumentele privind prescrierea faptelor sunt aceleasi precum cele din apel – a se vedea linkul de mai sus), cat mai ales cealalta actiune formulata de catre fostul primar, mai interesanta decat prima. Ne referim la cererea prin care Ion Horascu – aparat de catre avocatul Nicolae Traistaru (foto 1) – ii solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa aprobe stramutarea procesului de la Curtea de Apel Pitesti. Fostul edil argumenteaza solicitarea, sustinand ca toti magistratii de la Sectia penala a CA Pitesti au apucat sa ia contact cu dosarul lui, in calitate de judecatori de drepturi si libertati (JDL) si astfel le-ar fi afectata impartialitatea. In plus, Horascu reclama o atitudine ostila pe care a perceput-o din partea magistratilor pitesteni si mai ales o implicare nelegala a SRI in procesul sau.

Joi, 8 septembrie 2022, judecatoarele ICCJ Anca Madalina Alexandrescu, Laura Mihaela Soane si Rodica Cosma vor judeca stramutarea in dosarul nr. 1822/1/2022.


Judecatoarea fondului a fost ofiter SRI. Sotul ei inca este


Tot in legatura cu SRI, mentionam ca la termenul de judecata din 5 mai 2022, judecatorii Elena Popescu, Marius Sandulescu si Costin Stancu de la Curtea de Apel Pitesti au refuzat solicitarea ex-primarului Ion Horascu de a trimite adresa catre Serviciul Roman de Informatii si Consiliul Superior al Magistraturii in legatura cu judecatoarea Alina Hubert (foto 2) de la Tribunalul Arges, cea care l-a condamnat la fond pe fostul edil. Mai precis, Horascu – prin maestrul Traistaru – a dorit sa afle daca au existat solicitari trimise de la Consiliul Superior al Magistraturii catre Consiliul Suprem de Aparare a Tarii si Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii in legatura cu trecutul de ofiter SRI al judecatoarei Alina Hubert. Si mai exact, Ion Horascu a vrut sa stie „daca CSM a solicitat CSAT si CNSAS verificarea respectarii interdictiei judecatorilor si procurorilor de a nu fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii, nominal, pentru procuror Hubert Alina si, respectiv, judecator Hubert Alina si sa comunicati rezultatul acestor verificari”.

In partea cealalta, fostul primar de Prundeni a solicitat ca Serviciul Roman de Informatii sa precizeze daca sotul judecatoarei, ofiterul SRI Alexandru Olivian Hubert, „are in cadrul vreunei structuri de serviciu atributii legate de activitatea instantelor de judecata si a magistratilor din Judetul Arges” (vezi facsimil 1).

Precizam ca, potrivit declaratiilor de avere depuse de judecatoare in perioada 2013-2022 (anexate la final), Alina Hubert a activat, inainte de 2013, ca ofiter SRI la UM 0198 Bucuresti (unitate aflata in sediul central al Serviciului Roman de Informatii: bd. Libertatii, nr. 14, Bucuresti), iar sotul a lucrat in calitate de cadru al aceluiasi serviciu de informatii in unitatile militare 0711 din Pitesti si 0735 din Ploiesti. (Aceasta din urma, la care Hubert activeaza si azi, are sediul secundar in Pitesti, la aceeasi adresa cu UM 711: str. Victoriei, nr. 60). Prin decretul nr. 543/2013, presedintele Traian Basescu a numit-o pe Alina Hubert procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Baia de Arama. Prin decretul nr. 611/2019, presedintele Klaus Iohannis a trecut-o din breasla procurorilor in cea a judecatorilor, cu pastrarea gradului de tribunal (mai precis, de parchet de pe langa tribunal) pe care Hubert il dobandise in urma concursului din septembrie 2018.


 

 

Revenind la Curtea de Apel Pitesti: prin incheierea din 5 mai 2022 emisa in dosarul nr. 4800/109/2018, completul Popescu-Sandulescu-Stancu a refuzat emiterea de adrese catre CSM si SRI.


Iata cum si-au motivat judecatorii refuzul (vezi facsimil 2):


Consideram ca nu este necesara emiterea unor adrese catre Serviciul Roman de Informatii si Consiliul Superior al Magistraturii, pe tezele probatorii indicate de inculpatul Horascu Ion. Inculpatul sustine ca sentinta a fost pronuntata de catre un judecator incompatibil si solicita ca instanta de apel sa aplice prevederile art. 421 alin. (2) lit. b) C. pr. pen., in sensul de a constata ca a existat cazul de nulitate absoluta prev.art. 281 alin. (1) lit. a) C. pr. Pen. si de a dispune rejudecarea cauzei de catre prima instanta.

Pe baza inscrisurilor depuse de inculpat, Curtea va decide asupra incompatibilitatii judecatorului care a pronuntat sentinta, la momentul judecarii apelului – cand va examina atat motivele de nelegalitate si netemeinicie ale sentintei apelate, cat si motivele de trimitere a cauzei spre rejudecare, invocate de inculpati.

La termenul din 27.04.2022, Curtea a incuviintat pentru inculpati proba cu inscrisuri, ea fiind deja administrata in parte, urmand ca acele inscrisuri care nu au fost depuse pana la acest moment, sa fie depuse ulterior.

Suspiciunea privind impartialitatea judecatorului va fi analizata in raport de datele existente la dosar, nefiind necesara obtinerea de relatii suplimentare de la alte institutii de stat.

Inculpatul critica, in fapt, modalitatea de admitere a judecatorului in magistratura si daca acesta a incalcat sau nu interdictia prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 303/2004, care ar conduce la eliberarea sa din functie. Or, analiza indeplinirii conditiilor pentru numirea si mentinerea in functia de judecator excede prezentului cadru procesual.

Verificarile la S.R.I. si C.S.M. nu pot fi efectuate in analiza incompatibilitatii judecatorului si a legalitatii compunerii completului de judecata, ci fac obiectul altor proceduri pe care persoanele interesate le pot urma.



Prezentam principalul pasaj din cererea de stramutare:


(I). Dosarul penal a carui stramutare se solicita (dosarul nr. 547/46/2022) are ca obiect contestatie in anulare, formulata de Horascu Ion – in baza art. 426 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. – impotriva Deciziei penale nr. 626/A/11.07.2022 data de Curtea de Apel Pitesti, Sectia Penala in dosarul penal nr. 4800/109/2018 sub aspectul gresitei condamnari a apelantului inculpat la pedeapsa privativa de libertate de 6 ani inchisoare desi in dosar existau probe cu privire la o cauza de incetare a procesului penal, fiind implinit termenul general al prescriptiei penale.

Facem precizarea ca cererea de stramutare formulata este intemeiata, existand o suspiciune rezonabila ca impartialitatea judecatorilor de la Curtea de Apel Pitesti, Sectia Penala este afectata datorita imprejurarilor cauzei, pronuntarea tuturor judecatorilor instantei de control judiciar in contestatiile promovate vizand masurile preventive (au exercitat functia de judecator de drepturi si libertati), in procedura de camera preliminara si in apel in dosarul nr. 4800/109/2018 in care s-a dat decizia penala nr. 626/A/11.07.2022, impotriva careia s-a formulat contestatia in anulare a carei stramutare se solicita.

Judecatorii Curtii de Apel Pitesti s-au pronuntat asupra fondului cauzelor deduse judecatii, prin retinerea vinovatiei inculpatului Horascu Ion.

In speta, suspiciunea rezonabila a impartialitatii magistratilor, din cadrul Curtii de Apel Pitesti, care judeca contestatia in anulare impotriva Deciziei penale nr. 626/A/11.07.2022 date de Curtea de Apel Pitesti, Sectia Penala (dosar nr. 4800/109/2018) ce formeaza obiectul dosarului nr. 547/46/2022 a carui stramutare se solicita rezulta si din aceea ca la nivelul acestei curti de apel s-a manifestat o atitudine de ostilitate la adresa lui Horascu Ion, s-a raspuns favorabil la cererile nelegale ale acuzarii impotriva unui om nevinovat, cu atat mai mult cu cat a existat si exista o „dorinta” pentru condamnarea acestuia in mod necesar, situatie in care transpare evident impartialitatea judecarii pricinii in calea de atac exercitata. Inclusiv ducerea contestatorului la un alt penitenciar decat Penitenciarul Mioveni, care se afla in raza Curtii de Apel Pitesti, denota interventia statului paralel in incalcarea dispozitiilor legale vizand executarea pedepsei inchisorii.

Judecatorii Curtii de Apel Pitesti nu pot asigura desfasurarea normala a judecarii dosarului nr. 547/46/2022, avand ca obiect contestatia in anulare a Deciziei penale nr. 626/A/11.07.2022 (dosar nr. 4800/109/2018) deoarece dupa depunerea si sustinerea cererii de probe in apelul ce a format obiectul dosarului nr. 4800/109/2018 a fost perceputa o ostilitate la adresa lui Horascu Ion, lipsa de impartialitate, cu atat mai mult cu cat implicarea nelegala in dosarele „fabricate” contestatorului a ofiterilor de informatii este evidenta.

Inclusiv aparatorul ales al contestatorului Horascu Ion, cu ocazia sustinerii apelului in dosarul nr. 4800/109/2018 si anterior in dosarele nr. 920/223/2017 si nr. 3221/90/2020, a perceput aceeasi lipsa de impartialitate a judecatorilor Curtii de Apel Pitesti, Sectia Penala.

Exemplificam un motiv ce denota cu evidenta subiectivismul si lipsa de impartialitate cu care dosarul in discutie se judeca faptul ca o cerere de probatoriu formulata de apelantul Horascu Ion vizand probe utile, concludente si pertinente in solutionarea corecta a dosarului nr. 4800/109/2018 a fost respinsa in mod nejustificat si nemotivat; facem mentiunea ca respectiva cerere de probe era de natura a stabili nulitatea hotararii fondului si nu in ultimul rand releva sfera de influenta a unor organe care exceed actului de justitie potrivit Constitutiei Romaniei, normelor interne si europene (organe ale SRI).

Mai mult, in dosarele penale vizandu-l pe Horascu Ion exista cereri de abtinere formulate de un magistrat al Curtii de Apel Pitesti, Sectia Penala (judecator Scarlat Comanescu Ionut), cu motivarea ca in cauzele privindu-l pe apelant (aflate pe rolul Curtii de Apel Pitesti, Sectia Penala si solutionate in timp) toate rechizitoriile din acele spete privindu-l pe Horascu Ion vizeaza aceeasi situatie factual si forma de vinovatie imputata acestuia, aspect in legatura cu care magistratul care a formulat cererile de abtinere a considerat ca participand si solutionand aceste cauze nu este astfel impartial. In aceeasi situatie de lipsa de impartialitate sunt si ceilalti magistrati care nu au formulat cereri de abtinere, desi se pronuntasera la randu-le asupra vinovatiei apelantului in alte spete privind aceeasi situatie factuala imputata lui Horascu Ion, sub diverse incadrari juridice.

Motivele expuse denota suspiciunea rezonabila ca impartialitatea judecatorilor de la Curtea de Apel Pitesti, Sectia Penala este afectata datorita imprejurarilor cauzei, dar si unor motive care exced premiselor dosarului, situatie in care se impune admiterea cererii de stramutare, cu stramutarea judecarii cauzei la o alta instanta de acelasi grad cu instanta de la care s-a solicitat stramutarea, pentru asigurarea respectarii legii si judecarea cu impartialitate a pricinii. (...)

In aceste conditii, apreciem ca se impune ca judecata dosarului nr. 547/46/2022 sa se efectueze de o instanta independenta si impartiala, iar nu de o instanta asupra careia planeaza suspiciuni reale de partialitate.

In jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului s-a conturat o teorie a aparentei in ceea ce priveste impartialitatea obiectiva a magistratului, potrivit careia orice suspiciune care planeaza asupra unei instante de judecata trebuie inlaturata prin schimbarea judecatorului atunci cand pentru un observator obiectiv si impartial o astfel de instanta de judecata creeaza aparente de partialitate.

S-a subliniat ca aparentele de impartialitate au un rol deosebit deoarece, intr-o societate democratica, tribunalele/curtile trebuie sa inspire justitiabililor deplina incredere.

Prin jurisprudenta sa, Curtea de la Strasbourg a aratat ca nu este necesar ca cel care invoca lipsa de neutralitate a instantei sa probeze ca, in realitate, aceasta nu a fost neutra fata de parti, ci este suficient sa probeze faptul ca, pentru un observator exterior cauzei, exista aparenta unei lipse de neutralitate.

Curtea a ajuns la concluzia ca un simplu dubiu, oricat de putin justificat ar fi, este suficient pentru a altera impartialitatea instantei in discutie.

In aceste conditii, apreciem ca se impune ca judecata contestatiei in anulare sa se efectueze de judecatori independenti si impartiali iar nu de magistrati asupra carora planeaza suspiciuni reale de partialitate.

Din perspectiva art. 6 parag. 1 din Conventia europeana a drepturilor omului, Curtea de la Strasbourg indica ca impartialitatea unui Tribunal trebuie determinata potrivit unui demers subiectiv si a unuia obiectiv, analizate in raport cu fiecare magistrat din complet. Impartialitatea subiectiva presupune ca niciun membru al instantei nu trebuie sa aiba vreo prejudecata sau predilectie.

Pronuntarea de hotarari / incheieri in dosarele vizandu-l pe Horascu Ion de catre judecatorii Curtii de Apel Pitesti, Sectia Penala justifica indoielile cu privire la impartialitatea acestora. (...)

Apreciem ca doar stramutarea cauzei ar asigura desfasurarea normala a procesului, cu respectarea tuturor principiilor necesare asigurarii unei judecati echitabile, proces in care sa nu planeze, niciun moment, asupra judecatorilor banuieli cu privire la lipsa lor de impartialitate”.


Redam cel mai important fragment din contestatia in anulare:


A mai retinut instanta de apel ca dispozitiile art. 155 alin. (2) din codul Penal nu au fost declarate neconstitutionale astfel ca dupa fiecare intrerupere incepe sa curga un nou termen de prescriptie.

In acest context motivational Curtea de Apel Pitesti a constatat ca in dosarul privindu-l pe Horascu Ion dedus judecatii nu a intervenit prescriptia raspunderii penale pentru nici una dintre faptele de care acesta a fost acuzat, cu consecinta condamnarii acestuia la pedepse cu inchisoare in regim punitiv (pag. 137 – 189 decizia penala nr. 626/A/11.07.2022 a Curtii de Apel Pitesti, Sectia Penala).

In dosar, desi instanta de apel a concluzionat si constatat incidenta in dosar, privindu-l pe Horascu Ion, a prevederilor art. 155 alin. (1) C. pen., astfel cum au fost reglementate prin OUG nr. 71/2022 pe care au considerat-o singura lege mai favorabila in speta nu si prevederile art. 5 C. pen. cum era legal prin prisma Deciziilor CCR nr. 297/2018 si nr. 358/2022 a interpretat gresit normele legale cu privire la legea penala mai favorabila in dosar cu efect asupra prescriptiei raspunderii penale.

Astfel:

Curtea de Apel Pitesti, prin solutia pronuntata in speta, privindu-l pe Horascu Ion, a facut o analiza eronata vizand criteriile de aplicare a Deciziei CCR nr. 358/2022 si a OUG nr. 71/2022 in sensul ajungerii la concluzia gresita ca examinarea efectelor neconstitutionalitatii art. 155 alin. (1) C. pen. nu antreneaza principiul legii penale mai favorabile.

S-a apreciat de instanta de apel gresit ca modificarea domeniului de incidenta a dispozitiilor art. 155 alin. (1) C. pen. ca efect al reinterpretarii sale de catre Curtea Constitutionala nu este asimilabila interventiei unei legi mai favorabile in sensul art. 5 C. pen.

Ori, Decizia nr. 358/2022 a CCR contine considerente obigatorii, iar Decizia nr. 297/2018 este o decizie simpla non – textuala care altereaza activitatea substantiala a normei unice pe care textul o contine, in sensul ca pana la data modificarii prevederilor art. 155 alin. (1) C. pen. prin OUG nr. 71/2022 respectivul text normativ (art. 155 alin. 1 C. pen.) nu a reglementat un caz de intrerupere a prescriptiei raspunderii penale deoarece unica solutie legislativa pe cere textul a reglementat-o de la intrarea sa in vigoare – 1.02.2014 – intra sub puterea general obligatorie a declaratiei de neconstitutionalitate exprimata ca atare prin actul de jurisdictie constitutionala.

Deciziile CCR nr. 297/2018 si nr. 358/2022 configureaza prin efectele pe care le produc la nivelul normei inscrise in cadrul art. 155 alin. (1) C. pen. un criteriu concret de determinare a legii penale mai favorabile pana la solutionarea definitiva a cauzei constand dintr-un regim juridic mai favorabil aplicabil unei cauze care inlatura raspunderea penala (prescriptia raspunderii penale).

Astfel, legea penala care a reglementat in cuprinsul art. 155 alin. (1) C. pen. situatia normativa declarata neconstitutionala de la intrarea in vigoare (1.02.2014) pana la modificarea dispozitiei legale prin OUG nr. 71/2022 este o lege penala substantiala in concret mai favorabila persoanei acuzate pana la solutionarea definitiva a cauzei, aplicabila astfel in mod global.

Prevederile art. 155 alin. (1) C. pen., astfel cum au fost modificate prin OUG nr. 71/2022, nu pot de plano produce efecte juridice intreruptive de prescriptie dupa intrarea lor in vigoare in cauzele pendinte generate de legea penala mai favorabila persoanelor acuzate.

Aceste prevedei vor ultraactiva in aplicarea art. 5 C. pen. guvernand regimul juridic al intreruperii teremnului de prescriptie a raspundeii penale si cu privire la actele subsecvente intrarii in vigoare a OUG nr. 71/2022.

In apicarea mitior lex Deciziile CCR nr. 297/201 si nr. 358/2022 se aplica tuturor cauzelor penale care erau pendinte la 25.06.2018 (data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei a Deciziei nr. 297/2018); in plus, nici un act efectuat pana la 25.06.2018 nu poate produce efecte intreruptive ale prescriptiei raspunderii penale, in baza unei prevederi legale care inca de la intrarea sa in vigoare a configurat o unica solutie neconstitutionala solutionata ca atare.

Pana la data de 30.05.2022 - data intrarii in vigoare a OUG nr. 71/2022 - in materie penala nu a functionat intreruperea cursului termenelor de prescriptie a raspunderii penale, situatie juridica care produce efecte in conditiile legii penale mai favorabile in cauzele pendinte.

Ipotezele de intrerupere a cursului prescriptiei raspunderii penale in conditiile OUG nr. 71/2022 se vor aplica numai cu privire la faptele comise incepand cu 30.05.2022, acestea neputand fi apicate retroactiv in cauzele aflate pe rol, neavand natura unei legi penale mai favorabile, ci dimpotriva (contrar analizei nelegale, gresite facute de instanta de apel in speta, privindu-l pe contestator).

In acest cadru legislativ, solutia corecta pe care trebuia sa o pronunte instanta de apel, prin decizia penala atacata in speta, vizandu-l pe Horascu Ion, era accea de incetare a procesului penal, in baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.; art. 154 alin. (1) lit. c) si d) si art. 5 C. pen. cu referire la art. 155 alin. (1) C. pen. interpretat prin Deciziile CCR nr. 297/2018 si nr. 358/2022, privind infractiunile pentru care contestatorul a fost gresit condamnat (mai putin infractiunea de abuz in serviciu prev. de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. si art. 5 C. pen.

Fata de termenele generale de prescriptie a raspunderii penale reglementate de art. 154 alin. (1) lit. c) si d) C. pen. privind faptele imputate lui Horascu Ion in legatura cu raspunderea penala a contestatorului aceasta nu mai putea fi antrenata deoarece in dosar intervenise prescriptia raspunderii penale in legatura cu urmatoarele infractiuni:

1. Vizand infractiunea de luare de mita prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. comisa in forma continuata, in intervalul 2008 – 15 martie 2010 (4 acte materiale), termenul general de prescriptie a raspunderii penale s-a implinit la 15 martie 2018 in sensul prevederilor art. 154 alin. (1) lit. c) C. pen.

2. Privind infractiunea de luare de mita prev. de art. 289 alin. (1) C. pen., comisa in 18.12.2012, termenul general de prescriptie a raspunderii penale s-a implinit la 18.12.2020, potrivit prevederilor art. 154 alin. (1) lit. c) C. pen.

3. Privind infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata prev. de art. 322 alin. (1) C. pen., termenul general de prescriptie a raspunderii penale s-a implinit la 1.12.2017 (fapta fiind comisa in mod continuu in perioada august – decembrie 2015) in sensul prevederilor art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen.

4. In legatura cu infractiunea de deturnare de fonduri prev. de art. 307 C. pen., termenul general de prescriptie a raspunderii penale s-a implinit la 20.08.2020, fata de perioada comiterii faptei – 14.07.2015 si 20.08.2015 - in sensul prevederilor art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen.

5. Privind infractiunea de fals intelectual in forma continuata prev. de art. 321 alin. (1) C. pen., comisa in perioada august – decembrie 2015, termenul general al prescriptiei raspunderii penale s-a implinit in dosar in decembrie 2020 in sensul prevederilor art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen.

6. Privind infractiunea de uz de fals prev. de art. 323 C. pen., comisa in perioada august – decembrie 2015, termenul general al prescriptiei raspunderii penale s-a implinit in dosar in decembrie 2020 in sensul prevederilor art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen.

Facem precizarea ca fata de pedepsele reglementate de textele de lege incriminatoare prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. – la pct. 1 si 2 supra - in speta este incident termenul general de prescriptie cuprins in art. 154 alin. (1) lit. c) C. pen. (8 ani), iar vizand celelalte infractiuni enumerate supra la pct. 3, 4, 5 si 6 in speta se aplica termenul general al prescriptiei raspunderii penale prev. de art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen. (5 ani).

Solutia corecta de pronuntat in dosar pentru argumentele expuse era aceea a incetarii procesului penal urmarea intervenirii prescriptiei raspunderii penale a contestatoruui Horascu Ion privind faptele penale pentru care a fost gresit, nelegal condamnat – mai putin infracaiunea de abuz in serviciu prev. de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. pentru care in dosar nu s-a implinit termenul general al prescriptiei raspunderii penale.

Pentru motivele expuse, solicitam:

- In baza art. 431 C. proc. pen. admiterea in principiu a contestatiei in anulare formulata de contestatorul Horascu Ion impotriva deciziei penale nr. 626/A/11 Iulie 2022 a Curtii de Apel Pitesti, Sectia Penala – dosar nr. 4800/109/2018

- In baza art. 430 C. proc. pen. suspendarea executarii hotararii atacate pana la solutionarea contestatiei in anulare.

- Punerea de indata in libertate a contestatorului condamnat Horascu Ion daca nu este retinut sau arestat in alta cauza.

- Suspendarea judecarii pe fond a contestatiei in anulare formulata de Horascu Ion pana la solutionarea dosarului nr. 1341/1/2022 de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala

si/sau

- Desfiintarea deciziei penale atacate in prezenta cale extraordinara de atac privindu-l pe Horascu Ion si infractiunile in legatura cu care a intervenit prescriptia raspunderii penale, prin rejudecarea apelului in dosar cu solutia incetarii procesului penal pentru infractiunile in legatura cu care s-a implinit termenul general al prescriptiei raspunderii penale (mai putin infractiunea de abuz in serviciu prev. de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen si art. 5 C. pen.


* Cititi aici contestatia in anulare

* Cititi aici cererea de stramutare

* Cititi aici declaratiile de avere ale Alinei Hubert din perioada 2013-2022


sursa foto Horascu: Ziarul Argesul

Comentarii

# dulapul pelticiunii, scutelnitei si pierzaniei nationale date 7 September 2022 17:11 +946

JOS ODIOASA NEOSECURITATE! PUTE a NEOSECURIqTATE DE pPE LUNA! AFARA CU SECURISTII DIN JUSTITIE! HUO!HUO!HUO!HUO!HUO! Nu mai e nevoie de poligraf! Acum s-au vazut NEOSECURISTII REZIST! TREBUIE PUSI PE RABOJ si sa le VINA RANDUL ca lui VISINESCU! E APROAPE! SE SPARGE ea Mica Uniune Ie uropeana!Se duce la IAD si Soros ! VINE si randul SECURICILOR! JOS NEOSECURITATEA! aista-i o opinie

# maxtor date 7 September 2022 19:40 +209

n-a salutat-o nimeni in public(in instanta) cu " -sa traiti!" ?

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 28.03.2024 – Bomba cu fas a lui Kovesi

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva