In ciuda dezastruoasei prestatii a regimului PNL, nu toata lumea se bucura de caderea guvernului condus de Ludovic Orban (foto). Demisia premierului risca sa arunce in haos instantele din Romania.

Motivul il reprezinta faptul ca executivul interimar – oricine s-ar afla in fruntea lui – nu mai poate emite ordonante de urgenta. Deci va ramane blocat OUG-ul pregatit de catre ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, privind amanarea cu doi ani a intrarii in vigoare a completurilor de trei judecatori in apel – de la 1 ianuarie 2021 la 1 ianuarie 2023 (click aici pentru a citi). Pe cale de consecinta, de la 1 ianuarie 2021 instantele vor fi obligate sa judece apelurile si contestatiile in format de trei magistrati, iar nu de doi, ca pana acum. Or, o asemenea schimbare va pune presiune pe instante, in conditiile in care este arhicunoscuta problema numarului redus de judecatori din Romania.

Interdictia ca un cabinet interimar sa emita ordonante de urgenta este continuta explicit in Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor.

Iata ce prevede art. 26 alin. 3:

„In cazul incetarii mandatului sau, in conditiile prevazute de Constitutie, pana la depunerea juramantului de catre membrii noului Guvern, Guvernul continua sa indeplineasca numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fara a promova politici noi. In aceasta perioada Guvernul nu poate emite ordonante si nu poate initia proiecte de lege”.

Textul legal citat mai sus isi are radacinile in art. 110 alin. 4 din Constitutie.

Redam intregul articol:

„Incetarea mandatului

(1) Guvernul isi exercita mandatul pana la data validarii alegerilor parlamentare generale.

(2) Guvernul este demis la data retragerii de catre Parlament a increderii acordate sau daca primul-ministru se afla in una dintre situatiile prevazute la articolul 106, cu exceptia revocarii, ori este in imposibilitatea de a-si exercita atributiile mai mult de 45 de zile.

(3) In situatiile prevazute in alineatul (2) sunt aplicabile prevederile articolului 103.

(4) Guvernul al carui mandat a incetat potrivit alineatelor (1) si (2) indeplineste numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, pana la depunerea juramantului de membrii noului Guvern”.

Oricum o dai cu ordonanta, nu iese bine

Aparent, situatia ar putea fi deblocata prin emiterea Ordonantei Predoiu de catre guvernul care se va instala pana la data de 31 decembrie 2020, rezultat in urma alegerilor parlamentare din 6 decembrie 2020. Totusi, o asemenea ordonanta risca sa fie trantita de catre Curtea Constitutionala, din cauza ca ea contravine dorintei populare exprimate la referendumul presedintelui Klaus Iohannis din 2019 – si anume: sa nu mai fie date ordonante pe justitie. Or, stim deja din jurisprudenta CCR ca referendumurile care au fost validate prin vot majoritar trebuie respectate.

De aceea, singura cale de iesire din impas ar fi ca Parlamentul sa dea o lege similara cu ordonanta lui Catalin Predoiu. Totusi, ea trebuie votata in procedura de urgenta, intrucat mandatul actualului parlament expira la data de 21 decembrie 2020 (la patru ani de la votul de investitura din 2016). Deci chiar daca ar mai trece cateva zile sau chiar saptamani pana la juramantul noilor alesi, parlamentul interimar nu poate adopta legi organice – cum sunt cele din domeniul organizarii judiciare.

Interdictia o gasim la art. 63 alin. 4 din Constitutie:

„Mandatul Camerelor se prelungeste pana la intrunirea legala a noului Parlament. In aceasta perioada nu poate fi revizuita Constitutia si nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice”.

Tot Constitutia impune ca organizarea judiciara sa fie reglementata numai prin legi organice (art. 73 alin. 3 lit. l):

„Prin lege organica se reglementeaza: (...) organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi”.

Blocajul legislativ a fost remarcat si de catre avocatul Adrian Toni Neacsu, care a explicat situatia in doua mesaje de pe Facebook (postate aici si aici marti, 8 decembrie 2020):

„Demisia premierului inseamna, constitutional vorbind, demisia Guvernului. Nu avem doar premierul demisionat ci si fiecare membru al Guvernului.

Din acest moment avem un Guvern al carui mandat a incetat, sa-i zicem interimar, si care, potrivit art. 110 alin. 4, 'indeplineste numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, pana la depunerea juramantului de membrii noului Guvern'.

Guvernul demisionar nu poate emite ordonante de urgenta. Pana la votarea in parlament a unui nou Guvern vom fi condusi de un executiv cu atributii limitate, incapabil juridic sa ia masuri rapide pentru gestionarea crizelor care apar”.

„Mandatul ministrului justitiei, d-ul Catalin Predoiu, a incetat prin demisia premierului. Ministrul interimar al justitiei Catalin Predoiu nu mai poate initia ordonante de urgenta, iar Guvernul interimar nu le poate adopta.

Concluzia este ca de la 1 ianuarie 2021 instantele vor judeca apelurile si contestatiile in complet format din 3 judecatori!”