Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu (foto 2), a facut o treaba de mantuiala in proiectul de statut al magistratilor, gandit sa inlocuiasca actuala Lege nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor. Lumea Justitiei v-a prezentat inca de la lansarea initiativei legislative in dezbatere publica partea teribil de scandaloasa legata de abrogarea interdictiei ca serviciile de informatii sa racoleze magistrati (click aici pentru a citi). De data aceasta, vorbim despre faptul ca proiectul lui Predoiu a mentinut regulile extrem de lejere privind detasarea judecatorilor si a procurorilor la alte institutii decat instantele, respectiv parchetele. Aceste reguli sunt in vigoare inca din 2 iulie 2004, de cand a inceput sa-si produca efectele Legea 303/2004 (la trei zile de la publicarea in Monitorul Oficial).

---

Mai precis, veti vedea cum, datorita acestor reguli permisive, o judecatoare care sta deja detasata de peste 10 ani – intai la Scoala Nationala de Grefieri (SNG), apoi la Ministerul Justitiei (MJ) – va ramane asa pana la 1 ianuarie 2023, intrucat cea mai recenta detasare a obtinut-o incepand cu 1 ianuarie 2020. Inainte de prima detasare, ea a activat ca judecatoare de scaun (deci a lucrat efectiv in dosare) 7 ani, intre 2000 si 2007.

In toata perioada scursa din 2007 pana in prezent, magistrata a avut doar doi ani si cinci luni pauza intre detasari, fiind nevoita sa se intoarca la Judecatoria Sectorului 1 ca magistrat de scaun. Si n-ar fi avut-o nici pe aceea, daca fostul ministru al Justitiei Tudorel Toader (foto 3) nu ar fi facut curatenie printre rasfatatii detasarilor.

Ne referim la judecatoarea Camelia Panaitescu-Alegria (foto 1), de la Judecatoria Sectorului 1, mai cunoscuta datorita carierei de cantareata, sub numele de scena Mara. De exemplu, in 2004 lumea o putea asculta in „Cantec de dragoste”, alaturi de formatia Zob. Fanii trupei Subcarpati o cunosc, la randul lor, din piesele „Muntele nu plange”, „Lunea tahina” („Luni de dimineata”) si „La cutari” („La stana”), unde canta in dialectul aroman (sau limba aromana – depinde ce lingvisti intrebati). La acestea se adauga multe alte cantece pop si jazz.

Legea iti permite sa stai detasat aproape intreaga cariera

Sa fim bine intelesi: aici nu este vorba despre cantareata Mara (toata stima pentru cariera ei muzicala), ci despre judecatoarea Camelia Panaitescu-Alegria, care a profitat de portitele din Legea nr. 303/2004 ca sa stea cat mai mult timp detasata, in loc sa activeze in dosare, ca judecator de scaun – scop pentru care statul i-a asigurat scolarizarea si la Facultatea de Drept, si la Institutul National al Magistraturii. Oricum: subliniem ca nu este vina Cameliei Panaitescu pentru sirul aproape nesfarsit de detasari, magistrata nefacand altceva decat sa se bucure de darurile Legii 303/2004.

In schimb, vina este a Parlamentului, care nu s-a obosit sa impuna limite mai severe reglementarii legate de detasari. Astfel, in actuala forma a Legii 303/2004, poti obtine prima detasare pe trei ani, apoi prelungirea ei tot timp de trei ani. Or, tinand cont ca actul normativ prevede explicit cinci institutii unde judecatorul sau procurorul poate fi detasat (CSM, Inspectia Judiciara, INM, SNG si Ministerul Justitiei), rezulta ca tu, ca magistrat, poti petrece 30 de ani numai in detasari. Iar daca la cele cinci entitati de mai sus adaugam unitatile subordonate Ministerului Justitiei (prevazute si ele in lege), atunci va dati seama de dimensiunea distractiei. Ca si cum nu ar fi fost de ajuns, la CSM, Inspectia Judiciara, Ministerul Justitiei si institutiile subordonate MJ poti fi detasat chiar si cu jumatate de norma.

Nu trebuie sa ne credeti pe cuvant, ci puteti citi singuri articolul 58 din Legea 303/2004, ca sa vedeti cat de dulce este raiul detasarilor. Nu vom relua aici textul legislativ propus de catre ministrul Catalin Predoiu, dar facand click aici, apoi consultand art. 182-188, de la paginile 176-178), veti vedea ca demnitarul nu face altceva decat sa detalieze mecanismul detasarilor – nicidecum sa-l faca mai restrictiv.

Insistam pe aceasta idee: mecanismul privind detasarile nu ar trebui sa fie atat de permisiv, in conditiile in care nenumarate instante si parchete se plang de insuficienta personalului.

Iata ce prevede actuala forma a art. 58 din Legea nr. 303/2004:

„(1) Sectia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune detasarea judecatorilor si procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instante sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Inspectia Judiciara, Institutul National al Magistraturii, Scoala Nationala de Grefieri, Ministerul Justitiei sau la unitatile subordonate acestuia, la solicitarea acestor institutii. Detasarea in cadrul acestor institutii nu se poate dispune pentru functii de demnitate publica.

(1^1) Judecatorii si procurorii pot ocupa functii in institutii ale Uniunii Europene sau in organizatii internationale daca actul international care reglementeaza conditiile de ocupare a acestora conditioneaza in mod expres accesul la functia respectiva de calitatea de judecator sau procuror.

(1^2) In cazul in care judecatorul sau procurorul isi manifesta optiunea de a exercita o functie la institutii ale Uniunii Europene sau organizatii internationale, acesta este eliberat din functia de judecator sau procuror cu rezervarea postului.

(1^3) Pentru Institutul National al Magistraturii si Scoala Nationala de Grefieri activitatea de formare de catre judecatori, procurori, magistrati-asistenti si personal de specialitate juridica asimilat magistratilor, detasarea se dispune doar in cazul in care acestia isi desfasoara activitatea cu norma intreaga.

(2) Durata detasarii este cuprinsa intre 6 luni si 3 ani. Detasarea se prelungeste o singura data, pentru o durata de pana la 3 ani, in conditiile prevazute la alin. (1).

(3) In perioada detasarii, judecatorii si procurorii isi pastreaza calitatea de judecator sau procuror si beneficiaza de drepturile prevazute de lege pentru personalul detasat. Cand salariul si celelalte drepturi banesti prevazute pentru functia in care este detasat judecatorul sau procurorul sunt inferioare, acesta isi pastreaza indemnizatia de incadrare lunara si celelalte drepturi banesti.

(3^1) Judecatorii, procurorii si personalul asimilat acestora, detasati in strainatate pentru actiuni in interesul serviciului, beneficiaza de drepturi si au obligatiile stabilite prin normele speciale ale institutiei la care sunt detasati.

(3^2) In lipsa normelor speciale prevazute la alin. (3^1), personalul detasat in strainatate beneficiaza de urmatoarele drepturi:

a) indemnizatia de incadrare lunara, la care se adauga sporurile cu caracter permanent prevazute de lege pentru functia detinuta anterior detasarii;

b) decontarea costului transportului intre locul de domiciliu si locul detasarii, la inceputul si la sfarsitul perioadei de detasare, precum si pentru efectuarea concediului de odihna in tara;

c) decontarea chiriei, in limita plafonului stabilit anual, potrivit limitei bugetului alocat in acest scop, prin legea bugetului de stat, prin ordin comun al ministrului justitiei, al presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, al presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si al procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie;

d) diurna, in cuantumul prevazut de lege pentru deplasarea in strainatate a secretarilor de stat.

(3^3) Personalul detasat in strainatate nu poate beneficia in tara de aceleasi drepturi acordate de institutia unde este detasat.

(4) Perioada detasarii constituie vechime in functia de judecator sau procuror.

(5) Dupa incetarea detasarii, judecatorul sau procurorul revine in functia detinuta anterior. Daca judecatorul sau procurorul detasat se afla in situatia prevazuta la alin. (6) si nu a optat pentru functia de conducere sau nu a exprimat nicio optiune, la incetarea detasarii se aplica in mod corespunzator prevederile art. 51 alin. (1).

(6) Daca judecatorul sau procurorul detasat ocupa o functie de conducere la instante sau parchete, in termen de 6 luni de la hotararea sectiei corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a dispus detasarea opteaza pentru functia de conducere sau pentru functia pe care o ocupa prin detasare.

(7) In cazul in care judecatorul sau procurorul detasat nu a optat pentru functia de conducere sau nu a exprimat nicio optiune, functia de conducere respectiva devine vacanta la expirarea termenului prevazut la alin. (6). Daca judecatorul sau procurorul opteaza pentru functia de conducere detinuta anterior, detasarea inceteaza la expirarea termenului prevazut la alin. (6).

(8) Prevederile alin. (6) si (7) se aplica in mod corespunzator si in situatia in care judecatorul sau procurorul era detasat anterior ocuparii functiei de conducere”.

Oricum ai da-o cu detasarile, tot bine nimeresti

Mentionam ca inca din 2004, de la forma ei initiala, Legea 303 permite ca punand in balanta veniturile de la instanta / parchet si cele de la noua institutie, unde a ajuns prin detasare, judecatorul sau procurorul sa beneficieze de cele mai mari dintre aceste venituri. Deci detasarea este evident o solutie nu doar comoda (intrucat magistratul nu mai face stresanta „munca de jos”, din dosare), ci si o solutie banoasa.

Cine este judecatoarea Alegria si cum arata epopeea detasarilor ei

Originara din Constanta, Camelia Panaitescu-Alegria (nascuta Pata) a fost numita judecatoare definitiva la Judecatoria Sectorului 1 de catre presedintele Emil Constantinescu, prin Decretul nr. 450 din 28 decembrie 1999, publicat in Monitorul Oficial nr. 5 din 10 ianuarie 2000 (vezi facsimil 1 cu o parte dintre judecatori; click aici pentru intregul decret). Magistrata a ramas neintrerupt la JS1, la Sectia a II-a Civila.

 

Noi, cei de la Lumea Justitiei, am vrut sa reconstituim intregul sir al detasarilor de care a beneficiat Camelia Panaitescu-Alegria, asa ca am trimis solicitare catre Consiliul Superior al Magistraturii, sa ne puna la dispozitie hotararile din 2007 si 2008 (privind prima detasare, respectiv prelungirea ei), pentru simplul motiv ca, fiind prea vechi, aceste documente nu mai sunt disponibile in baza de date a CSM de pe Internet. De asemenea, am intrebat Consiliul daca mai exista hotarari ale CSM privind cariera judecatoarei, in afara celor deja existente in baza de date si a celor din 2007 si 2008, sus-mentionate. Desi ne-a comunicat hotararile din 2007 si 2008, in acest punct CSM a fost secretos, pretextand ca nu pot fi facute publice informatii din dosarele profesionale ale magistratilor. Totusi, nu ne-a fost greu sa gasim in arhiva institutiei alta hotarare, al carei titlu nu se indexeaza dupa cautarea „Panaitescu” sau „Alegria”, dar care arata cum a avut de furca judecatoarea cu ministrul Tudorel Toader.

Totodata, Consiliul ne-a raspuns la alta intrebare, mentionand ca judecatoarea Panaitescu-Alegria are grad profesional de judecatorie.

Site-ul CSM nu indica faptul ca magistrata s-ar fi inscris vreodata la un concurs de promovare in grad. Or, asa ceva nici n-ar fi fost in avantajul ei, in ipoteza in care ar fi avut loc o promovare efectiva (adica Alegria sa isi fi schimbat locul de munca in favoarea unui tribunal sau a unei curti de apel), in conditiile in care Legea nr. 303/2004 interzice detasarile timp de doi ani de la data promovarii efective.

Redam art. 47/1 alin. 1 din Legea 303/2004:

„Judecatorii si procurorii care au promovat efectiv in functii de executie la instante sau parchete superioare nu pot fi delegati, detasati sau transferati timp de cel putin 2 ani de la data promovarii”.

Mentionam ca la final gasiti anexate toate hotararile Sectiei pentru judecatori din CSM privind detasarile magistratei de la JS1.

Iata mai intai intrebarile noastre catre CSM (vezi facsimil 2):

 

Prezentam raspunsurile Consiliului (vezi facsimil 3):

 

SNG a vrut-o pentru ca stie limbi straine

Dupa cum puteti citi in Hotararea nr. 424 din 18 octombrie 2007 a Sectiei pentru judecatori (vizand prima detasare, pe un an, incepand cu 1 noiembrie 2007 – vezi Anexa 1), Scoala Nationala de Grefieri a ales-o pe judecatoarea Camelia Panaitescu datorita faptului ca aceasta „cunoaste la nivel avansat limbile engleza, franceza si spaniola si doreste sa se implice in activitatea de realizare a programelor internationale de care institutia va beneficia”.

Un an mai tarziu, prin Hotararea nr. 403 din 23 octombrie 2008, judecatorii CSM i-au prelungit Cameliei Alegria detasarea la SNG cu trei ani (de la 1 noiembrie 2008), pe motiv ca „isi desfasoara activitatea in cadrul departamentului de relatii intemationale al institutiei mentionate (n.r. Scoala de Grefieri), cunoaste la nivel avansat limbile, engleza, franceza si spaniola, se implica in activitatea de realizare a programelor internationale de care beneficiaza Scoala Nationala de Grefieri, coordonand implementarea programelor de invatamant la distanta si de perfectionare a activitatii de formare continua si de formare a formatorilor (programe realizate cu sprijinul Bancii Mondiale), precum si a altor programe cu finantare externa, in curs de desfasurare” (vezi Anexa 2).

Curios e faptul ca Hotararea 403/2008 este singura dintre cele sase analizate unde judecatorii CSM se obosesc sa aduca in discutie incarcatura de dosare a Judecatoriei Sectorului 1, mai mare decat media nationala – atat pe judecator, cat si pe schema. Cu toate acestea, Consiliul Superior al Magistraturii da de inteles ca problema nu era chiar atat de grava, din moment ce aproape toate posturile de la JS1 erau ocupate.

Prezentam pasajul din Hotararea 403/2008 relevant in acest sens:

„In ceea ce priveste situatia posturilor de judecator la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, se retine faptul ca din totalul celor 39 de posturi de judecator sunt ocupate 38, 1 post este vacant, iar 3 posturi sunt temporar vacante.

De asemenea, in cursul anului 2007, la aceasta instanta s-au inregistrat 30.054 de cauze, reprezentand o incarcatura de 859 cauze pe judecator – fata de media nationala de 625 de cauze, iar in semestrul I al anului 2008 au fost inregistrate 18.055, reprezentand o incarcatura de 502 cauze pe judecator – raportat la media pe tara de 417 cauze”.

CSM-istii au jucat alba-neagra cu legea

A treia hotarare a Sectiei pentru judecatori (nr. 793 din 25 octombrie 2011 – vezi Anexa 3) ridica o problema de legalitate, intrucat ea prelungeste timp de 3 ani – incepand cu 1 noiembrie 2011 – o detasare care fusese deja prelungita cu trei ani, dupa prima detasare, care durase un an. Or, Legea 303/2004, inca din forma initiala, prevede ca „durata detasarii este cuprinsa intre 6 luni si 3 ani. Detasarea se prelungeste o singura data, pentru o durata de pana la 3 ani”. Acest fragment a ramas neschimbat pana astazi, chiar daca numerotarea articolului a variat.

De asemenea, spre deosebire de primele doua hotarari, de data aceasta judecatorii CSM nu mai mentioneaza avizele primite de la instantele implicate – respectiv: Curtea de Apel Bucuresti, Tribunalul Bucuresti si Judecatoria Sectorului 1. In schimb, cesemistii se multumesc sa mentioneze doar ca au solicitat aceste avize, dar fara a spune daca acestea au fost pozitive sau negative ori daca Sectia pentru judecatori din CSM i-a prelungit Cameliei Alegria detasarea chiar si in lipsa avizelor.

De data aceasta, judecatorii CSM au motivat prelungirea detasarii Cameliei Panaitescu dupa cum urmeaza:

„Prin adresa nr.1/1669/G/2011, conducerea Scolii Nationale de Grefieri a solicitat prelungirea detasarii la aceasta institutie a doamnei judecator Panaitescu Alegria Camelia, pentru o perioada de 3 ani, avand in vedere ca doamna judecator are abilitatile necesare indeplinirii atributiilor specifice, fiind incadrata la Departamentul de relatii internationale al Scolii Nationale de Grefieri, este formator pentru formare initiala, a derulat mai multe programe cu finantare externa, in principal cu Banca Mondiala, prin care au fost realizate o serie de manuale utile atat formatorilor, cat si grefierilor din intreaga tara.

Totodata, se arata ca implicarea in continuare a doamnei judecator in activitatea de identificare, organizare, monitorizare si implementare a programelor internationale, precum si in activitatea didactica de formare initiala le este foarte necesara, luand in considerare pregatirea de specialitate, experienta in cadrul instantei si experienta didactica pe care a dobandit-o, mai ales in contextul iminentei intrari in vigoare a noilor coduri, care vor necesita o intensificare a intregii activitati de formare a personalului instantelor judecatoresti si parchetelor.

Doamna judecator Panaitescu-Alegria Camelia si-a exprimat acordul pentru prelungirea detasarii la Scoala Nationala de Grefieri.

Potrivit prevederilor art. 6 alin. (2) din Regulamentul privind transferul si detasarea judecatorilor si procurorilor, delegarea judecatorilor, numirea judecatorilor si procurorilor in alte functii de conducere, precum si numirea judecatorilor in functia de procuror si a procurorilor in functia de judecator, aprobat prin Horararea nr. 193/2006 a Consiliului Superior al Magistraturii, modificata si completata, prin adresa nr. 26250/1154/2011, Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat punctele de vedere ale instantelor implicate, privitoare la prelungirea detasarii la Scoala Nationala de Grefieri a doamnei judecator Panaitescu-Alegria Camelia.

Avand in vedere motivele invocate in cuprinsul adresei Scolii Nationale de Grefieri, necesitatea implementarii noilor coduri prin intensificarea activitatii de formare, Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii apreciaza ca se impune prelungirea detasarii doamnei Panaitescu-Alegria Camelia, judecator la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, in cadrul Scolii Nationale de Grefieri, pentru o perioada de 3 ani”.

In 2014 n-a mai catadicsit nimeni sa se opuna. CSM a contorsionat legea intr-un mare fel

Hotararea nr. 1000 din 30 septembrie 2014 i-a adus judecatoarei Camelia Panaitescu-Alegria a treia detasare la SNG pe trei ani: de la 1 noiembrie 2014. Daca din nou v-ati socat in legatura cu incalcarea legii de catre Sectia pentru judecatori a CSM, stati linistiti: Consiliul s-ar putea apara, pretextand ca acum este vorba despre o detasare in cadrul altei ramuri a Scolii Nationale de Grefieri. Astfel, daca pana atunci Panaitescu activase la Departamentul de Relatii Internationale al SNG, de data aceasta magistrata a primit o detasare de la zero in alta parte a institutiei – si anume: la Directia afaceri europene si drepturile omului. Informatia privind aceasta din urma directie iese la iveala abia doi ani mai tarziu, in Hotararea nr. 628 din 16 iunie 2016, despre care vom vorbi mai jos.

Astfel, judecatorii CSM au interpretat artistic sintagma „in orice functii” din art. 58 alin. 1 al Legii 303/2004, care in septembrie 2014 spunea dupa cum urmeaza (vezi Anexa 4):

„Consiliul Superior al Magistraturii dispune detasarea judecatorilor si procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instante sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul National al Magistraturii, Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti sau la unitatile subordonate acestuia ori la alte autoritati publice, in orice functii, inclusiv cele de demnitate publica numite, la solicitarea acestor institutii, precum si la institutii ale Uniunii Europene sau organizatii internationale”.

Mai pe romaneste: Sectia pentru judecatori a luat in calcul faptul ca in acel moment Camelia Panaitescu-Alegria cerea sa fie detasata in alta functie din Scoala Nationala de Grefieri. Deci nu conta faptul ca magistrata dorea sa ramana detasata in aceeasi institutie – recte SNG.

In rest, Hotararea 1000/2014 se remarca prin faptul ca niciun judecator CSM prezent la sedinta nu s-a mai obosit sa se opuna detasarii colegei lor de breasla, votul fiind unanim. De asemenea, instantele implicate (CAB, TMB si JS1) au comunicat avize favorabile. In plus, judecatorii CSM mentioneaza ca majoritatea posturilor de la Judecatoria Sector 1 erau ocupate, dar – spre deosebire de hotararea din 2008 – acum ei nu mai pun problema incarcaturii de dosare.

Redam fragmentele relevante din document:

„In motivarea solicitarii (n.r. formulate de SNG), s-­a invederat ca doamna judecator Panaitescu-­Alegria Camelia functioneaza, in prezent, in cadrul Departamentului de Relatii Internationale, fiind implicata in implementarea tuturor programelor finantate de Banca Mondiala. In acelasi timp, doamna judecator este si formator la disciplina 'Engleza juridica'. Totodata, doamna judecator a fost desemnata si ca reprezentant al Scolii Nationale de Grefieri pentru coordonarea stagiului de specializare a grefierilor-­arhivari si grefierilor-registratori. (...)

Din datele directiei de specialitate, se retine ca la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, din cele 62 de posturi de judecator prevazute in schema, sunt ocupate 61 de posturi, iar un post se va vacanta incepand cu data de 01.11.2014. Totodata, la aceasta instanta exista 6 posturi de judecator temporar vacante, din care un post este ocupat in conditiile art. 134/1 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. (...)

La solutionarea cererii de detasare, Sectia pentru judecatori va avea in vedere experienta acumulata de doamna judecator, importanta si complexitatea atributiilor exercitate in cadrul Scolii Nationale de Grefieri, motivele invocate de Scoala Nationala de Grefieri in cererea de detasare, precum si faptul ca toate instantele implicate (n.r. JS1, TMB si CAB) au transmis puncte de vedere favorabile cu privire la detasare”.

In 2016 s-a schimbat decorul

Desi avea dreptul sa ramana la SNG pana la 1 noiembrie 2017, Camelia Panaitescu a ales sa schimbe atmosfera, optand pentru Ministerul Justitiei. Prin Hotararea nr. 628 din 16 iunie 2016 (vezi Anexa 5), Sectia pentru judecatori a detasat-o pe magistrata la Ministerul Justitiei, pe trei ani, de la 18 iulie 2016. La fel ca data trecuta, a existat unanimitate de voturi din partea membrilor sectiei. Totodata, CSM-istii au argumentat ca postul Cameliei Alegria de la Judecatoria Sectorului 1 era ocupat in conditiile art. 134/1 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara. In rest, la fel ca datile trecute, membrii CSM au avut numai cuvinte superlative despre colega lor de breasla. Dupa cum va aratam mai sus, acesta a fost al doilea vot unanim.

Iata ce spune art. 134/1 din Legea 304/2004:

„(1) In cazul in care buna functionare a instantelor sau a parchetelor este grav afectata din cauza numarului de posturi vacante temporar, acestea pot fi ocupate pe perioada nedeterminata, potrivit legii, in cazul in care vacantarea posturilor s-a realizat in urma:

a) numirii in functii de conducere;

b) numirii ca procuror in cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism ori al Directiei Nationale Anticoruptie;

c) detasarii;

d) alegerii in functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii;

e) suspendarii din functie, in temeiul art. 62 din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

f) vacantarii din alte cauze, pe o perioada mai mare de un an.

(2) Numarul posturilor vacante temporar care se pot ocupa in cazurile prevazute la alin. (1) se aproba pentru fiecare instanta sau, dupa caz, parchet, de sectia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea ordonatorilor de credite.

(3) Dupa incetarea situatiilor prevazute la alin. (1), in cazul in care judecatorul sau procurorul revine la instanta sau parchetul unde a functionat anterior, ordonatorul principal de credite este obligat sa-i asigure de indata un post vacant din fondul de rezerva prevazut la alin. (4) si (5), in cazul in care nu mai exista posturi vacante la acea instanta sau parchet.

(4) Pentru asigurarea posturilor necesare de judecator sau procuror la incetarea situatiilor prevazute la alin. (1), se constituie, prin bugetul de stat, un fond de rezerva de 150 de posturi de judecator si 50 de posturi de procuror. Numarul posturilor din fondul de rezerva se poate actualiza anual prin hotarare a Guvernului.

(5) Posturile prevazute la alin. (4) vor fi repartizate instantelor si parchetelor prin ordin al ministrului justitiei, in situatia in care la instantele sau parchetele unde judecatorul sau procurorul a solicitat revenirea pe post nu exista posturi vacante.

(6) In cazul vacantarii ulterioare a unor posturi la instanta sau parchetul respectiva/respectiv, temporar sau definitiv, posturile de judecator sau procuror repartizate in conditiile alin. (4) se reinclud de drept, de la data vacantarii, in fondul de rezerva, iar judecatorul sau procurorul care a ocupat un astfel de post este considerat incadrat pe postul care se vacanteaza. Includerea postului vacantat in fondul de rezerva se constata prin ordin al ministrului justitiei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, in termen de 15 zile de la vacantare.

(7) Sumele de bani corespunzatoare finantarii posturilor neocupate prevazute la alin. (1) vor fi virate la bugetul de stat, la sfarsitul fiecarui an calendaristic”.

Prezentam pasajele esentiale din Hotararea 628/2016:

„In motivare (n.r. motivarea adresei MJ), se arata ca exercitarea activitatii de judecator in cadrul Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, precum si a celei de relatii internationale in cadrul Scolii Nationale de Grefieri au condus la acumularea unei vaste experiente privind competentele de organizare si coordonare, comunicare, managementul de echipa, necesare desfasurarii activitatii in compartimentul de afaceri europene si drepturile omului din cadrul Ministerului Justitiei. (...)

La solutionarea cererii de detasare, Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii va avea in vedere activitatea desfasurata in cadrul Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, pe parcursul detasarii in cadrul Scolii Nationale de Grefieri, avizele favorabile comunicate de Curtea de Apel Bucuresti, Tribunalul Bucuresti, Judccatoria Sectorului 1 Bucuresti, precum si faptul ca postul de la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, vacantat temporar de doamna judecator PANAITESCU ALEGRIA CAMELIA, este ocupat in conditiile art. 134/1 din Legea nr. 304/2004, republicata cu modificarile si completarile ulterioare.

Tinand cont de pregatirea si experienta profesionala dobandita de doamna judecator pe parcursul intregii cariere, in special in perioada in care a fost detasata la Scoala Nationala de Grefieri, de specificul activitatii desfasurate, in conditiile in care la nivelul Consiliului Uniunii Europene se afla in curs de negociere o serie de instrumente care cuprind dispozitii de natura procesual-civila si de drept international pentru care Ministerul Justitiei asigura coordonarea pozitiilor Romaniei, Sectia pentru judecatori va dispune detasarea in cadrul Ministerului Justitiei a doamnei PANAITESCU ALEGRIA CAMELIA, judecator la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, in prezent detasata in cadrul Scolii Nationale de Grefieri, pe o perioada de 3 ani, incepand cu data de 18 iulie 2016, precum si incetarea detasarii la Scoala Nationala de Grefieri a doamnei PANAITESCU ALEGRIA CAMELIA, judecator la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, incepand cu data detasarii la Ministerul Justitiei”.

Tudorel Dusmanel a schimbat calimera. Inapoi la munca de jos, timp de doi ani si jumatate

Judecatoarea Camelia Panaitescu-Alegria ar fi putut ramane detasata la Ministerul Justitiei pana la 18 iulie 2019. Totusi, la 24 mai 2017, ministrul Justitiei din acel moment, Tudorel Toader, a solicitat CSM incetarea detasarilor pentru magistrata de la JS1 si pentru alti opt judecatori, de la diverse judecatorii, tribunale si curti de apel. In aceeasi zi de 24 mai 2017, judecatorii pe care Toader i-a vrut afara din Ministerul Justitiei i-au adresat Consiliului Superior al Magistraturii un memoriu, rugandu-l sa amane analizarea solicitarii formulate de catre guvernant sau cel putin sa dispuna ca plecarea lor din MJ sa se faca incepand cu data de 1 septembrie 2017. Mai pe romaneste: sa poata macar sa le tihneasca vacanta judecatoreasca.

Din formularea CSM, reiese ca toti judecatorii pe care Toader ii luase in vizor au semnat jalba catre Consiliu. Tanguirea a fost reluata pe 15 iunie 2017, in aceeasi zi in care ministrul Justitiei urma sa fie din nou prezent in sedinta Sectiei pentru judecatori. De data aceasta insa, judecatorii CSM – in frunte cu presedinta din acel moment, Mariana Ghena – nu s-au mai lasat induplecati, ci i-au facut pe plac lui Tudorel Toader in unanimitate, dispunand incetarea delegarii la Ministerul Justitiei pentru toti cei noua judecatori pe care demnitarul nu i-a mai avut la inima.

E adevarat: putem comenta in legatura cu faptul ca ministrul i-a luat pe nepregatite pe judecatori, solicitand incetarea detasarii lor cat mai repede cu putinta. Totusi, Legea nr. 303/2004 nu stipuleaza in niciun fel mecanismul incetarii detasarii (indiferent de institutie), asa ca CSM a fost nevoit sa reglementeze prin hotarare infralegala – respectiv printr-un regulament –, dand posibilitatea ca detasarea sa inceteze inclusiv la cererea institutiei care o solicitase, dar neacordand explicit vreo perioada de gratie.

Din fericire, pentru ca lucrurile sa fie mai clare, aceasta prevedere este reluata in proiectul lui Catalin Predoiu – deci ridicata la rang de text legal. Din nefericire, nici Predoiu nu introduce vreo protectie pentru magistrati, detasarea lor putand in continuare sa fie dispusa chiar si de pe o zi pe alta, in ciuda faptului ca judecatorii si procurorii pot avea o situatie familiala delicata, care ar risca sa se agraveze in ipoteza in care incetarea detasarii (si deci intoarcerea la instanta / parchetul de provenienta) ar implica parasirea intempestiva a Bucurestilor. De altfel, argumentul legat de familii a fost invocat in 2017 in fata CSM de catre judecatorii carora Tudorel Toader le-a facut vant din minister. In schimb, Consiliul Superior al Magistraturii nu s-a aratat impresionat de problemele celor 9 magistrati, matrasindu-i din MJ cat ai zice: „peste”.

Redam atat argumentele lui Tudorel Toader, cat si lamentatia judecatorilor dati afara de la MJ, asa cum apar ele in Hotararea nr. 712 din 15 iunie 2017 a Sectiei pentru judecatori (vezi Anexa 6):

„Domnul Tudorel Toader, ministrul Justitiei, si-a sustinut cererea in sedinta Sectiei pentru judecatori din data de 15.07.2017 (n.r. CSM a scris gresit; este vorba despre 15.06.2017), subliniind, in esenta, faptul ca ministrul are nevoie de functionari proprii care sa isi desfasoare activitatea in cadrul institutiei pe termen lung, dar si faptul ca avand in vedere proximitatea vacantei judecatoresti, nu se justifica amanarea solutionarii cererii. (...)

Potrivit dispozitiilor art. 9 din Regulament, detasarea judecatorului sau a procurorului poate inceta anterior duratei pentru care a fost dispusa, prin hotararea sectiei corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistrarurii, la cererea celui care a solicitat detasarea ori a judecatorului sau procurorului detasat. (...)

Prin adresa nr. 11851/24.05.2017, a fost inregistrat la Consiliul Superior al Magistraturii memoriul judecatorilor si procurorilor carora le-a fost solicitata incetarea detasarii in cadrul Ministerului Justitiei, prin care se adreseaza rugamintea analizarii oportunitatii amanarii solutionarii cererii de incetare a detasarii sau, in situatia analizarii si admiterii cererii de incetare a detasarii, momentul de la care isi va produce efectele aceasta masura sa fie ulterior datei de 01.09.2017.

Solicitarea are la baza probleme de ordin familial si profesional pentru a caror rezolvare este nevoie de o perioada mai mare de timp, apreciindu-se ca incetarea detasarii la Ministerul Justitiei ulterior datei de 01.09.2017 nu ar prejudicia nici Ministerul Justitiei si nici instantele si parchetele unde magistratii vor reveni la incetarea detasarii.

Astfel, s-a mentionat, in esenta, faptul ca magistratii detasati, care nu domiciliaza in municipiul Bucuresti, au copii ce frecventeaza cursurile unor scoli din aceasta localitate, ca cei mai multi magistrati se afla in derularea unor contracte de inchiriere pentru locuinte din Bucuresti, ca incetarea detasarii acestora nu va aduce un beneficiu imediat acestor institutii, in cele mai multe cazuri posturile temporar vacante (n.r. lasate de cei 9 judecatori la instantele de provenienta) fiind ocupate pe perioada nedeterminata in conditiile art. 134/1 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificirile si completarile ulterioare, dar si faptul ca sunt titulari de lucrari si proiecte in derulare in cadrul Ministerului Justitiei si este necesara pregatirea pentru predare catre alti colegi.

Cererea a fost reiterata la data de 15.06.2017, solicitandu-se analizarea oportunitatii amanarii solutionarii cererii de incetare a detasarii formulate de ministrul Justitiei.

In acest sens, Sectia observa ca detasarea se face in interesul institutiei solicitante, la cererea motivata a acesteia, cu mentionarea functiei si atributiilor postului in care se solicita detasarea, iar situatia incetarii detasarii este in mod expres prevazuta de art. 9 din Regulament: 'Incetarea poate inceta anterior duratei pentru care a fost dispusa, prin horararea sectiei corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii, la cererea celui care a solicitat detasarea ori a judecatorului sau procurorului detasat'.

Avand in vedere dispozitiile legale si scopul institutiei detasarii, Sectia pentru judecatori apreciaza ca institutia solicitanta – in acest caz, Ministerul Justitiei – are un drept deplin de apreciere asupra necesitatii continuarii activitatii in cadrul institutiei a unui magistrat detasat, Sectiei revenindu-i indatorirea de a constata manifestarea de vointa in sensul incetarii detasarii”.

Sa dea acatiste de sanatatea lui Pruna si a lui Predoiu!

Daca prima detasare la Ministerul Justitiei a fost obtinuta de catre judecatoarea Camelia Panaitescu-Alegria in 2016 (deci cand ministresa era Raluca Pruna), a doua detasare a venit ca urmare a solicitarii primite de catre CSM in 26 noiembrie 2019, direct de la ministrul Justitiei, care in acel moment era, la fel ca acum, Catalin Predoiu.

In consecinta, la 19 decembrie 2019, prin Hotararea nr. 2101 bis, Sectia pentru judecatori i-a acordat magistratei de la Judecatoria Sectorului 1 o noua detasare, tot la MJ, dar de data aceasta la Serviciul de cooperare judiciara internationala in materie civila si comerciala din cadrul Directiei drept international si cooperare judiciara. Aceasta detasare a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2020 si dureaza trei ani.

Iata principalele fragmente din Hotararea 2101 bis/2019 a judecatorilor CSM (vezi Anexa 7):

„Prin adresa nr. 94760/26.11.2019, ministrul justitiei a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii dispunerea detasarii doamnei Panaitescu-Alegria Camelia, judecator la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, pentru o perioada de 3 ani, incepand cu data de 01.01.2020, si a precizat ca doamna judecator ar urma sa ocupe un post de personal de specialitate juridica similar judecatorilor si procurorilor in cadrul Directiei drept international si cooperare judiciara – Serviciul de cooperare judiciara internationala in materie civila si comerciala. (...)

Avand in vedere solicitarea ministrului Justitiei, complexitatea activitatii si cresterea constanta a volumului de activitate la nivelul Ministerului Justitiei, acordul doamnei judecator Panaitescu-Alegria Camelia, precum si avizele favorabile emise de Curtea de Apel Bucuresti, Tribunalul Bucuresti si Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, Sectia pentru judecatori va dispune detasarea magistratului mentionat la Ministerul Justitiei, pentru o perioada de 3 ani, incepand cu data de 01.01.2020”.

Incheiem intr-o nota relaxata, lasandu-va sa va delectati cu trei dintre cantecele Marei, care ridica sali intregi in picioare si careia ii uram multi ani inainte pe scena, indiferent cum va arata cariera ei in magistratura.

 

 

Cititi mai jos toate hotararile Sectiei pentru judecatori a CSM:

- Anexa 1: Hotararea nr. 424/2007;

- Anexa 2: Hotararea nr. 403/2008;

- Anexa 3: Hotararea nr. 793/2011;

- Anexa 4: Hotararea nr. 1000/2014;

- Anexa 5: Hotararea nr. 628/2016;

- Anexa 6: Hotararea nr. 712/2017;

- Anexa 7: Hotararea nr. 2101 bis/2019.