Lumea Justitiei prezinta decizia civila prin care judecatorii Lucia Ioana Frunza si Marin Oprea de la Tribunalul Bucuresti (Sectia a IV-a Civila) au validat-o marti, 27 octombrie 2020, pe USR-ista Clotilde Armand (foto 1) pentru postul de primar al Sectorului 1, respingand apelurile formulate de catre toate cele 121 de persoane – inclusiv de catre doi fosti contracandidati ai Clotildei: fostul primar PSD Dan Tudorache (foto 2) si arhitectul Tudor „Tubel” Schinagel (foto 3), candidat independent. Hotararea judecatoreasca definitiva de validare a fost pronuntata in pofida filmarilor care au facut inconjurul presei, unde se vedeau „sobolanii electorali” manarind mai multi saci cu voturi (click aici pentru a citi). Filmari care au provocat deschiderea unui dosar penal la SIIJ pentru frauda electorala.

Iata mai intai minuta deciziei nr. 2619 pronuntate in dosarul nr. 31249/299/2020:

„Admite exceptia lipsei de interes a apelului formulat de apelantii (...) (n.r. urmeaza o lista kilometrica; o gasiti in PDF-ul de la final) impotriva incheierilor de sedinta pronuntate in data de 14.10.2020 si 15.10.2020, de Judecatoria Sectorului 1 in dosarul nr. 31249/299/2020, privind pe intimatii CLOTILDE ARMAND MARIE BRIGITTE, CIRCUMSCRIPTIA ELECTORALA NR. 1, MUNICIPIUL BUCURESTI.

Respinge apelul formulat de apelantii mai sus mentionati, impotriva incheierilor de sedinta pronuntate in data de 14.10.2020 si 15.10.2020, de Judecatoria Sectorului 1 in dosarul nr. 31249/299/2020, ca fiind lipsit de interes.

Admite exceptia lipsei de interes a apelului formulat de apelantul DINU S. EUGEN VALENTIN impotriva incheierii de sedinta pronuntata in data de 15.10.2020, de Judecatoria Sectorului 1 in dosarul nr. 31249/299/2020, privind pe intimatii CLOTILDE ARMAND MARIE BRIGITTE, CIRCUMSCRIPTIA ELECTORALA NR. 1, MUNICIPIUL BUCURESTI.

Respinge apelul formulat de apelantul DINU S. EUGEN VALENTIN impotriva incheierii de sedinta pronuntata in data de 15.10.2020, de Judecatoria Sectorului 1 in dosarul nr. 31249/299/2020, ca fiind lipsit de interes.

Respinge exceptia lipsei de interes a apelurilor formulate de apelantii DANIEL TUDORACHE si TUDOR HELMUT SCHINAGEL COSTEA impotriva incheierilor de sedinta pronuntate in data de 14.10.2020 si in data de 15.10.2020, de Judecatoria Sectorului 1 in dosarul nr. 31249/299/2020, privind pe intimatii CLOTILDE ARMAND MARIE BRIGITTE, CIRCUMSCRIPTIA ELECTORALA NR. 1, MUNICIPIUL BUCURESTI.

Respinge apelurile formulate de apelantii DANIEL TUDORACHE si TUDOR HELMUT SCHINAGEL COSTEA impotriva incheierilor de sedinta pronuntate in data de 14.10.2020 si din data de 15.10.2020, de Judecatoria Sectorului 1 in dosarul nr. 31249/299/2020, privind pe intimatii CLOTILDE ARMAND MARIE BRIGITTE, CIRCUMSCRIPTIA ELECTORALA NR. 1, MUNICIPIUL BUCURESTI, ca nefondate.

Definitiva. Prezenta decizie se comunica de indata prefectului, secretarului primariei Sector 1 Bucuresti, primarului declarat ales si se aduce la cunostinta publica. Pronuntata azi 27.10.2020, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei”.

Asa cum veti citi mai jos, magistratii TMB au insistat ca procedura le impunea sa solutioneze cauza cu celeritate, in ciuda faptului ca legislatia permite instantei sa solicite probe cand exista suspiciuni de frauda. Desi citeaza articolele 527-536 din Codul de procedura civila (privind procedura necontencioasa), art. 532 alin. 2 CPC le permitea judecatorilor sa dispuna din oficiu orice masuri utile cauzei. Deci inclusiv sa solicite probe suplimentare privind posibila fraudare a scrutinului de la Sectorul 1. Insistam asupra acestui aspect, intrucat Lucia Frunza si Marin Oprea au explicat ca daca Biroul Electoral Central nu a vazut nicio frauda electorala (respingand toate plangerile primite in acest sens), instanta trebuie sa creada BEC-ul pe cuvant si nu sa se aplece cu atentie asupra suspiciunilor de fraudare a alegerilor. Am zis: „suspiciuni”, iar nu „certitudini”, intrucat cei doi magistrati ai Tribunalului Bucuresti au sustinut ca daca ar fi fost vorba despre o frauda, ea ar fi trebuit deja dovedita in mod cert. Or, din moment ce nu era timp pentru dovedirea definitiva a fraudei, simpla suspiciune ar fi fost suficienta pentru ca instanta sa dispuna reluarea alegerilor. Asadar, de facto, judecatorii au ales sa investeasca hotararile BEC cu putere de lucru judecat.

Redam legislatia relevanta in acest sens:

I. art. 149 din OUG 57/2019:

„Validarea alegerii primarului

(1) Mandatul primarului declarat ales este validat in termen de 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor de catre judecatoria in a carei raza teritoriala se afla circumscriptia electorala pentru care au avut loc alegeri, in procedura necontencioasa. Validarea se realizeaza la judecatorie, dupa depunerea raportului detaliat al veniturilor si cheltuielilor electorale, potrivit legii privind finantarea partidelor politice si a campaniilor electorale, prin incheiere pronuntata in camera de consiliu, fara a fi aplicabila procedura de regularizare a cererii.

(2) Invalidarea alegerii primarului se poate pronunta in cazul in care se constata, potrivit legii privind alegerea autoritatilor administratiei publice locale, incalcarea conditiilor de eligibilitate sau daca alegerea acestuia s-a facut prin frauda electorala.

(3) Incheierea judecatoriei privind validarea sau, dupa caz, invalidarea alegerii primarului se comunica de indata prefectului si secretarului general al unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, care are obligatia aducerii la cunostinta publica prin afisarea acesteia la sediul unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, in termen de cel mult 24 de ore de la comunicare.

(4) In termen de 2 zile de la aducerea la cunostinta publica, cei interesati pot formula apel impotriva incheierii judecatoriei de validare sau invalidare a alegerii primarului la tribunal.

(5) Apelul se solutioneaza de tribunal in termen de 5 zile de la sesizare (n.r. 5 zile, deci nu 24 sau 48 de ore), hotararea fiind definitiva. Hotararea se comunica de indata prefectului, secretarului general al unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, primarului declarat ales si se aduce la cunostinta publica.

(6) Pronuntarea incheierii judecatoriei, respectiv pronuntarea hotararii tribunalului se poate amana, o singura data, cel mult 24 de ore, iar termenul pentru motivarea incheierii, respectiv a hotararii este de cel mult 48 de ore de la pronuntare.

(7) Rezultatul validarii sau invalidarii alegerii primarului se prezinta in prima sedinta privind ceremonia de constituire sau, dupa caz, intr-o sedinta extraordinara a consiliului local.

(8) In caz de invalidare a alegerii primarului, Guvernul, la propunerea autoritatilor cu atributii in organizarea alegerilor locale, pe baza solicitarii prefectului, stabileste data alegerilor. Acestea se organizeaza in termen de maximum 90 de zile de la data invalidarii sau, dupa caz, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti, in conditiile legii”;

II. Legea 115/2015, in ansamblul ei;

III. Art. 527-536 CPC, privind procedura necontencioasa judiciara:

„Articolul 527

Domeniu de aplicare

Cererile pentru solutionarea carora este nevoie de interventia instantei, fara insa a se urmari stabilirea unui drept potrivnic fata de o alta persoana, precum sunt cele privitoare la darea autorizatiilor judecatoresti sau la luarea unor masuri legale de supraveghere, ocrotire ori asigurare, sunt supuse dispozitiilor prezentei carti.

Articolul 528

Competenta

(1) Cererile necontencioase care sunt in legatura cu o cauza in curs de solutionare sau solutionata deja de o instanta ori care au ca obiect eliberarea unor inscrisuri, titluri sau valori aflate in depozitul unei instante se vor indrepta la acea instanta.

(2) In celelalte cazuri, competenta instantei si solutionarea incidentelor privind competenta sunt supuse regulilor prevazute pentru cererile contencioase.

(3) In cazul in care competenta teritoriala nu poate fi stabilita potrivit dispozitiilor alin. (2), cererile necontencioase se vor indrepta la instanta in a carei circumscriptie petentul isi are, dupa caz, domiciliul, resedinta, sediul ori reprezentanta, iar, daca niciuna dintre acestea nu se afla pe teritoriul Romaniei, cererile se vor indrepta, urmand regulile de competenta materiala, la Judecatoria Sectorului 1 al municipiului Bucuresti sau, dupa caz, la Tribunalul Bucuresti.

Articolul 529

Verificarea competentei

(1) Instanta isi verifica din oficiu competenta, chiar daca este de ordine privata, putand cere partii lamuririle necesare.

(2) Daca instanta se declara necompetenta, va trimite dosarul instantei competente.

Articolul 530

Cuprinsul cererii

(1) Cererea va cuprinde numele, prenumele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul celui care o face si, dupa imprejurari, ale persoanelor pe care acesta cere sa fie chemate inaintea instantei, obiectul, motivarea acesteia si semnatura.

(2) Ea va fi insotita de inscrisurile pe care se sprijina.

Articolul 531

Caracterul contencios

Daca cererea, prin insusi cuprinsul ei ori prin obiectiile ridicate de persoanele citate sau care intervin, prezinta caracter contencios, instanta o va respinge.

Articolul 532

Procedura

(1) Cererea se judeca in camera de consiliu, cu citarea petentului si a persoanelor aratate in cerere, daca legea o impune. In caz contrar, judecata se face cu sau fara citare, la aprecierea instantei.

(2) Instanta poate dispune, chiar din oficiu, orice masuri utile cauzei. Ea are dreptul sa asculte orice persoana care poate aduce lamuriri in cauza, precum si pe acelea ale caror interese ar putea fi afectate de hotarare.

Articolul 533

Solutionarea cererii

Instanta se pronunta prin incheiere, in raport cu toate imprejurarile de fapt si de drept ale cauzei, chiar daca nu au fost invocate in cerere sau pe parcursul procedurii.

Articolul 534

Calea de atac

(1) Incheierea prin care se incuviinteaza cererea este executorie.

(2) Incheierea prin care se solutioneaza cererea este supusa numai apelului, cu exceptia celei pronuntate de un complet al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care este definitiva.

(3) Termenul de apel va curge de la pronuntare, pentru cei care au fost prezenti la ultima sedinta de judecata, si de la comunicare, pentru cei care au lipsit.

(4) Apelul poate fi facut de orice persoana interesata, chiar daca nu a fost citata la solutionarea cererii, termenul de apel curgand de la data la care a luat cunostinta de incheiere, dar nu mai tarziu de un an de la data pronuntarii.

(5) Apelul se judeca in camera de consiliu.

Articolul 535

Efectele hotararii

Incheierile pronuntate in procedura necontencioasa nu au autoritatea lucrului judecat.

Articolul 536

Reguli aplicabile

(1) Dispozitiile art. 527-535 referitoare la procedura necontencioasa se completeaza cu dispozitiile de procedura contencioasa, in masura in care acestea din urma sunt compatibile cu natura necontencioasa a cererii.

(2) Materiile necontencioase cu privire la care legea prevede o procedura speciala raman supuse acelor dispozitii, care se vor completa cu cele ale prezentei carti”.

Prezentam cele mai importante pasaje din hotararea TMB:

„Pe fondul cererii de apel formulate de Daniel Tudorache si Tudor Helmut Schinagel Costea impotriva incheierii din data de 15.10.2020, analizand inscrisurile dosarului, tribunalul retine urmatoarele:

Referitor la motivul de apel invocat de apelantul Daniel Tudorache in sensul ca, cererea de suspendare a judecatii a fost in mod gresit respinsa, considerand ca procedura, cu toata celeritatea prevazuta de art. 149 din Codul administrativ, ar fi trebuit suspendata, intrucat nu existau rezultatele finale ale alegerilor pentru sectoarele Capitalei, se retin urmatoarele aspecte:

Tribunalul observa ca nu exista un text legal care sa permita suspendarea judecatii in procedura validarii alegerii primarului pana la publicarea in Monitorul Oficial a rezultatului final al alegerilor locale.

In procedura necontencioasa astfel cum este reglementata in Codul de procedura Civila cat si in dispozitiile art. 149 din OUG 57/2019 nu este mentionata posibilitatea suspendarii judecatii.

Vazand ca dispozitiile art. 527-535 C.p.c se completeaza cu dispozitiile de procedura necontencioasa in masura in care acestea din urma nu sunt compatibile cu natura contencioasa a cererii, dispozitiile privind suspendarea procesului se regasesc cuprinse in art. 412 C.p.c ce reglementeaza suspendarea de drept, in art. 411 ce reglementeaza suspendarea voluntara, in art. 413 C.p.c ce reglementeaza suspendarea facultativa.

Niciunul din cazurile de suspendarea a procesului nu este incidenta in speta de fata, astfel incat in mod corect instanta de fond a procedat la respingerea acestei solicitari.

Referitor la motivul de apel invocat de apelantul Daniel Tudorache si de apelantul Tudor Helmut Schinagel Costea in sensul ca instanta de fond a respins in mod gresit probele, fara sa fi cercetat vreuna dintre ele, tribunalul retine ca procedura necontencioasa este o procedura care presupune pronuntarea unor hotarari judecatoresti in cauze in care mijlocirea instantei este obligatorie, insa in care nu se urmareste stabilirea unui drept potrivnic fata de o alta persoana (art. 527 Cod de procedura civila).

Ceea ce caracterizeaza procedura necontencioasa este lipsa unui litigiu a unui diferend, lipsa unui adversar, inexistenta unor pozitii opuse, ireconciliabile. Ca probatoriu, in cadrul procedurii necontencioase in functie de specificul cererilor- validarea sau invalidarea primarului, ce se solutioneaza cu celeritate, nu se pot administra probe complexe care necesita un interval mare de timp de administrare, astfel incat proba cu inscrisuri care se administreaza la un singur termen de judecata, apare ca fiind singura proba utila, pertinenta si necesara solutionarii corecte a cererii.

In acest context, probele care conduc la amanarea cauzei trebuie privite cu reticenta si respinse.

Referitor la motivul de apel invocat de apelantul Daniel Tudorache si de apelantul Tudor Helmut Schinagel Costea in sensul ca instanta de fond nu a analizat in mod corespunzator conditiile impuse de lege pentru validare, se apreciaza ca aceste sustineri nu au la baza un suport probatoriu juridic adecvat, astfel cum este permis in procedura necontencioasa.

Se noteaza ca cererea privind validarea primarului, prin particularitatile demersului judiciar in vederea rezolvarii sale, are o natura necontencioasa, pentru urmatoarele motive: controlul din partea judecatorului desemnat de presedintele instantei asupra conditiilor prevazute de lege pentru validarea alegerii primarului este impus de lege; in aceasta procedura, judecatorul desemnat nu transeaza asupra unui litigiu, nu rezolva un diferend juridic, ci, pe baza dosarului ce i-a fost inaintat de biroul electoral de circumscriptie, eventual, a actelor suplimentare a caror prezentare a fost dispusa de judecator, din oficiu, si (sau) a lamuririlor date de persoanele care au fost ascultate, potrivit art. 532 alin. (2) din Codul de procedura civila, verifica indeplinirea conditiilor prevazute de lege privitoare la: indeplinirea conditiilor de eligibilitate, imprejurarea ca votarea si stabilirea rezultatului alegerilor nu s-au facut prin frauda electorala de natura a modifica atribuirea mandatului in circumscriptia electorala.

Si tribunalul retine ca in baza art. 149 alin. 1 din Ordonanta de urgenta nr. 57/2019 privind Codul administrativ mandatul primarului declarat ales este validat in termen de 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor de catre judecatoria in a carei raza teritoriala se afla circumscriptia electorala pentru care au avut loc alegeri, in procedura necontencioasa. Validarea se realizeaza la judecatorie, dupa depunerea raportului detaliat al veniturilor si cheltuielilor electorale, potrivit legii privind finantarea partidelor politice si a campaniilor electorale, prin incheiere pronuntata in camera de consiliu, fara a fi aplicabila procedura de regularizare a cererii.

Alineatul al doilea al aceluiasi articol prevede ca invalidarea alegerii primarului se poate pronunta in cazul in care se constata, potrivit legii privind alegerea autoritatilor administratiei publice locale, incalcarea conditiilor de eligibilitate sau daca alegerea acestuia s-a facut prin frauda electorala. (...)

In ce priveste situatia in care invalidarea alegerii primarului se poate pronunta daca alegerea acestuia s-a facut prin frauda electorala, tribunalul apreciaza ca frauda electorala semnifica interventia ilegala in procesul unei alegeri electorale. Actele de frauda afecteaza numararea voturilor pentru a aduce un rezultat electoral, fie prin cresterea ponderii de voturi a candidatului preferat, scazand ponderea de voturi a candidatului rival, sau ambele.

Tribunalul apreciaza ca nu poate aprecia frauda electorala prin prisma aparitiilor in mass-media a unor informatii in sensul fraudarii alegerilor electorale la circumscriptia sectorului 1 Bucuresti. In contextul libertatii de exprimare orice persoana poate avea orice opinie doreste, astfel incat in cazul in care exista mai multe persoane sau un grup, organizat sau neorganizat, cu interese asemanatoare sau diferite, care au impresia ca s-a produs o frauda electorala nu atrage imediat consecinte juridice de genul celor relevate. Aprecierea existentei unei fraude electorale nu poate avea la baza numai sustinerile unei parti a populatiei, chiar si in contextul in care aceste sustineri sunt dezbatute intens pe toate canalele de transmitere a informatiei.

Apreciaza ca descoperirea unei fraude electorale se face cu concursul autoritatilor statului competente in a cerceta astfel de fapte.

Astfel, Biroul electoral Central ce este un organ administrativ are printre atributiile sale si pe aceea prevazuta in art 39 lit h din legea 115/2015, in sensul ca solutioneaza sesizarile privitoare la frauda electorala, putand dispune anularea alegerilor dintr-o circumscriptie electorala, in cazul in care constata, pe baza probelor administrate, ca votarea si stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natura a modifica atribuirea mandatelor in circumscriptia electorala respectiva; in astfel de cazuri, dispune repetarea scrutinului, care are loc in termen de cel mult doua saptamani de la constatarea fraudei. Noile alegeri au loc in aceleasi conditii, folosindu-se aceleasi liste electorale si aceleasi liste de candidati si candidaturi independente, cu exceptia cazurilor in care s-a dispus de catre birou anularea unei liste de candidati sau a unor propuneri de candidaturi independente, in sarcina carora s-a retinut comiterea fraudei care a determinat anularea alegerilor. Existenta fraudei electorale se stabileste de Biroul Electoral Central de la caz la caz, pe baza probelor prezentate de cei care au invocat-o.

De asemenea, potrivit art. 39 al. 3 din legea 115/2015 in cazul unei fraude electorale, cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscriptie electorala se poate face numai de catre partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale sau organizatii ale cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care participa la alegeri ori candidatii independenti care au participat la alegeri si numai in termen de 48 de ore de la inchiderea votarii, sub sanctiunea decaderii. Cererea trebuie motivata si insotita de dovezile pe care se intemeiaza. Cererea poate fi admisa numai daca cel care a sesizat frauda nu este implicat in producerea acesteia. Cererea trebuie solutionata pana la data publicarii rezultatului alegerilor in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Astfel, in mod corect, cu respectarea dispozitiilor legale sus mentionate, instanta de fond a retinut ca Biroul Electoral Central are ca atributie solutionarea sesizarilor privitoare la frauda electorala, retinand inexistenta cazului de frauda electorala.

Apelantul Tudor [Schinagel] nu a formulat in termen o contestatie prin care sa solicite Biroului Electoral Central sa constate frauda electorala, potrivit art. 39 al. 1 lit h din leggea 115/2015.

La Biroul Electoral Central s-au inregistrat cererile sub nr. 2771/2020, 2793/2020, 3067/2020, 3207/2020 de catre Partidul Social Democrat prin care s-au sesizat fapte de savarsire a unor fraude electorale in circumscriptia sectoruilui 1 Bucuresti.

Cererile inregistrate sub nr. 2771/2020, 2793/2020 prin care Partidul Social Democrat – Organizatia Sectorului 1 Bucuresti a sesizat modificari in defavoarea canditatului sau si nereguli in consemnarea rezultatului votarii din mai multe sectii de votare au fost respinse prin Hotararea Biroului Electoral Central nr. 154/30.09.2020 – f 115-117 Vol I, retinandu-se in esenta ca in lipsa probelor nu se poate stabili existenta unei fraude electorale.

Prin Hotararea nr. 212/13.10.2020 s-a respins ca inadmisibila plangerea formulata de PSD impotriva Hotararii Biroului Electoral Central nr. 154/30.09.2020- fila 60-62 vol II.

Cererea nr. 3067/2020 formulata de Partidul Social Democrat de solicitare a reanalizarii cererii de anulare a alegerilor pentru functia de primar in circumscriptia electorala sector 1 Bucuresti a fost respinsa ca inadmisibila prin Hotararea nr.171/01.10.2020- f 118 Vol I, filele 51-58 vol IV, Cererea nr. 3207/2020 formulata de Partidul Social Democrat – Organizatia Sectorului 1 Bucuresti prin care s-a solicitat anularea alegerilor in circumscriptia electorala sector 1 Bucuresti a fost respinsa ca tardiva prin Hotararea nr. 178/05.10.2020- f 119 Vol I, f 59-60 vol IV.

Prin Hotararea nr. 211/13.10.2020 s-a respins ca inadmisibila plangerea impotriva Hotararii nr. 178/05.10.2020- fila 64 Vol II.

Vazand si prevederile art. 39 al. 3 din legea 115/2015 in care se prevede ca in cazul unei fraude electorale, cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscriptie electorala se poate face numai in termen de 48 de ore de la inchiderea votarii, sub sanctiunea decaderii, precum si ca termenul de 48 de ore s-a epuizat, timp in care nu s-a dispus anularea alegerilor din circumscriptia sectorului 1 Bucuresti, a intervenit decaderea din termenul de a mai solicita anularea alegerilor primarului sectorului 1 Bucuresti in procedura pusa la dispozitie de legea nr. 115/2015, iar in cadrul procedurii necontencioase reglementate in art. 149 din OUG 57/2019 nu mai pot fi reierate aspecte care au fost avute in vedere catre Biroul Electoral.

Central si eventual intervenite ulterior termenului de 48 de ore.

Apreciem ca chestiunile legate de o eventuala fraudare a alegerilor de primar pe raza sectorului 1 Bucuresti pot fi sesizate pe alte cai legale, in proceduri contencioase care permit respectarea tuturor principiilor de drept si care permit administrarea unor probe mai complexe si care necesita acordarea unui timp mai indelungat de analizare si verificare.

Din analiza inscrisurilor existente la dosar, avand in vedere si asertiunile mai sus mentionate rezultate din dispozitii legale, alegerea primarului Sectorului 1 nu a fost realizata prin frauda electorala, ipoteza contrara nefiind constatata de Biroul Electoral Central, organ abilitat conform legii sa cerceteze sesizarile privitoare la frauda electorala”.

* Cititi aici intreaga hotarare judecatoreasca