Presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Corina Corbu (foto), dovedeste o crasa aroganta fata de intreaga categorie profesionala a grefierilor, cand arunca vina pe acestia pentru nemotivarea hotararilor judecatoresti.

Amintim ca, intr-un raspuns adresat la o solicitare formulata de Lumea Justitiei, ICCJ a sustinut ca grefierii si magistratii-asistenti ai instantei sunt responsabili pentru cele 4.000 de hotarari neredactate in termenul legal in cursul anului 2020 (click aici pentru a citi).

In acest context, luni, 22 martie 2021 (la o zi dupa articolul Luju.ro), Sindicatul National al Grefei Judiciare (SNGJ) Dicasterial a reactionat vehement fata de pozitia instantei supreme, aratand ca sefa Inaltei Curti, Corina Corbu, nu cunoaste legea care ii obliga pe judecatori, nu pe grefieri, sa motiveze hotararile.

Chiar daca SNGJ nu precizeaza textul legal relevant, este vorba despre art. 426 alin. 1 din Codul de procedura civila:

„Hotararea se redacteaza de judecatorul care a solutionat procesul. Cand in compunerea completului de judecata intra si asistenti judiciari sau magistrati-asistenti, presedintele il va putea desemna pe unul dintre acestia sa redacteze hotararea”.

Vechea lege ii proteja mai bine pe magistratii-asistenti

Mentionam ca forma actuala a alineatului de mai sus a intrat in vigoare la 21 decembrie 2018, odata cu Legea nr. 310/2018, trecuta prin Parlament de catre coalitia PSD-ALDE.

Inainte de 21 decembrie 2018, textul art. 426 alin. 1 CPC nu ii mentiona pe magistratii-asistenti ca putand fi responsabili de motivarea hotararilor judecatoresti:

„Hotararea se redacteaza de judecatorul care a solutionat procesul. Cand in compunerea completului de judecata intra si asistenti judiciari, presedintele il va putea desemna pe unul dintre acestia sa redacteze hotararea”.

Legea nu i-a impovarat niciodata pe grefieri

De altfel, niciodata din 15 februarie 2013 pana in prezent (adica de la intrarea in vigoare), Codul de procedura civila nu a stabilit ca sarcina pentru grefieri motivarea hotararilor judecatoresti, articolul 426 de mai sus (a carui numerotare a variat de-a lungul timpului) vorbind in principal despre responsabilitatea judecatorilor in acest sens.

Fantoma lui taica Lazar bantuie memoria colectiva

Inainte sa va prezentam comunicatul in care SNGJ Dicasterial ii bate obrazul Corinei Corbu, remarcam faptul ca grefierii introduc o mentiune la un episod revoltator petrecut in ultimii ani, ca exemplu de blamare aberanta a breslei. Ne referim la felul in care fostul Procuror General Augustin Lazar a dat vina pe grefiera pentru ca din dosarul profesional al lui taica Lazar, inaintat presedintelui Klaus Iohannis pentru numirea lui la sefia PICCJ, disparusera cele doua ordonante de clasare emise de catre Lazarica pe numele lui Werner pe cand cel dintai conducea Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia (click aici pentru a citi).

Redam intregul comunicat al SNGJ Dicasterial:

„Corb(u) la corb(i) nu scoate ochii!

Romania zilelor noastre ne prezinta tot mai des inechitatile unui sistem putred, in care cei cu putere de decizie isi mascheaza incompetenta, prin aruncarea vinei pentru esecul creat asupra unor bieti lucratori, executantii de serviciu.

Credeam ca episodul ”eroare de grefa” a fost unul izolat, desi a fost invocata de procurorul cu cel mai mare grad din cadrul unitatilor de parchet... (n.r. aluzie la episodul legat de Augustin Lazar)

Ca sa fim mai expliciti, grefierii au fost gasiti printre principalii vinovati de intarzierea redactarii celor 4000 de cauze de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, de catre insasi presedinta instantei supreme, judecator Corina Corbu.

In opinia domniei sale, grefierii au intarziat actul de justitie prin nemotivarea la timp a hotararilor judecatoresti.

Asemenea acuzatie nu poate sa trezeasca decat stupoare in randul justitiabililor, deoarece sefa Inaltei Curti de Casatie si Justitie ar trebui sa stie ca, prin lege, hotararile sunt apanajul judecatorilor, nu al grefierilor. Eludarea acestui act elementar, mai ales din calitatea functiei pe care o detine, o face partasa la creionarea unei realitati deformate a sistemului judiciar, perceptie care a transformat personalul din instante intr-un inamic al poporului.

Grefierii sunt gasiti tapi ispasitori, desi acelasi conducator de institutie publica, nemultumit de bugetul alocat, acuza public faptul ca „grefierii sunt nevoiti sa care dosare de la subsol cu bratele, pentru ca nu exista un lift” si am adauga noi ”cocosati de orele suplimentare efectuate, fara posibilitatea de a fi recuperate vreodata avand in vedere lipsa acuta de personal”.

Acelasi conducator de institutie publica, mai afirma ca ”Grefierii nostri cara zilnic dosare de la doua subsoluri. Oamenii nu sunt platiti pentru a cara dosare, oamenii ar trebui sa desfasoare alte activitati. Este jenant”.

De fapt, prin ”ar trebui sa desfasoare alte activitati”, domnia sa a vrut sa spuna sa redacteze hotararile judecatoresti restante.

Practic, cele 4.000 de dosare ar putea fi susceptibile de revizuiri urmate de casari cu trimitere spre judecare, doar pentru simplul fapt ca un grefier a fost „obligat” sa expuna in considerentele hotararii ceea ce a avut in vedere judecatorul cand a pronuntat solutia.

Atat doctrina interna, cat si cea internationala a sanctionat orice hotarare judecatoreasca nemotivata de judecatorul care a pronuntat-o, insa in realitatea recunoscuta de doamna judecator Corbu, contributia grefierilor la redactarea hotararilor judecatoresti este mult mai mare decat este reglementata de prevederile legale.

Chiar daca in anul 2015, Consiliul Superior al Magistraturii a „ordonat” mascat grefierilor sa redacteze hotarari judecatoresti, sub prevederile regulamentare de ”tehnoredactare dupa model” si/sau ”redacteaza proiecte de hotarari”, dosarele deduse judecatii Inaltei Curti nu sunt repetitive, asa cum ar fi, spre exemplu, dosarele care au ca obiect „inlocuirile de amenda cu munca in folosul comunitatii”, de competenta judecatoriilor.

Desi organizatiile sindicale si profesionale au solicitat, in numeroase randuri, Consiliului sa clarifice termenii de ”tehnoredactare dupa model” si ”redacteaza proiecte de hotarari” se refuza cu incapatanare acest lucru. Oare de ce?

Categoria profesionala a grefierilor sustine scoaterea la lumina a muncii desfasurate cu adevarat in instantele de judecata, prin adoptarea unui nou statut al profesiei, care intarzie sa fie trimis in procedura de legiferare de catre actualul ministru al justitiei, ceea ce ne face sa credem ca exista complicitate intre factorii decidenti din justitie.

Asumarea responsabilitatii este cea mai valoroasa calitate pe care un bun manager o poate avea, insa, din pacate, in cazul de fata nu se intampla. Mai mult, constatam ca actul managerial exercitat de presedinta instantei supreme este unul discretionar, directionat doar catre o parte a resursei umane pe care o are in subordine, pe care o poate controla si pe care o foloseste in functie de interes.

Urmarind cariera manageriala a sefei Inaltei Curti de Casatie si Justitie, observam cu usurinta ca doamna presedinta a ICCJ isi aroga meritele doar pentru rezultatele pozitive ale muncii intregului personal, fiind obisnuita sa atribuie esecul celor care nu se pot apara”.