Asociatiile profesionale ale magistratilor au avut miercuri, 9 aprilie 2025, o prima reactie fata de proiectul de lege prin care coalitia de guvernare intentioneaza sa faca noi modificari in ceea ce priveste pensiile judecatorilor si procurorilor, atat in legatura cu varsta de pensionare, cat si in legatura cu modalitate de calcul a pensiilor (click aici pentru a citi). Reactia a venit din partea Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania (UNJR) – condusa de judecatoarea Dana Girbovan, Asociatiei Magistratilor din Romania (AMR) – condusa de judecatoarea Andreea Ciuca, Asociatiei Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO) – condusa de judecatoarea Florica Roman, Asociatiei Procurorilor din Romania (APR) – condusa de procuroarea Elena Iordache, aflata la pensie si din partea Asociatiei Nationale a Magistratilor Pensionari din Romania (ANMPR) – condusa de procuroarea Kibedi Katalin, aflata la pensie (foto de la stanga la dreapta).

Astfel, intr-un comunicat de presa remis Lumea Justitiei, cele cinci asociatii atrag atentia ca subiectul pensiilor de serviciu ale magistratilor este readus in discutie din nou in plina campanie electorala, asa cum a fost folosit si in precedentele campanii electorale. De asemenea, asociatiile profesionale ale magistratilor acuza Guvernul ca prin asemenea actiuni nu face decat sa submineze Justitia din Romania, consecintele constand in plecari masive din sistem, precum si intr-o crestere a dezinteresului fata de magistratura din partea celor care ar putea intra in sistem.

In ceea ce priveste proiectul de lege prin care se doreste modificarea conditiilor de pensionare a magistratilor, asociatiile subliniaza ca acesta este redactat intr-o forma care a fost deja declarata neconstitutionala de catre CCR.

Prezentam comunicatul UNJR, AMR, AJADO, APR si ANMPR:

“Asociatiile magistratilor condamna ferm folosirea repetata a statutului judecatorilor si procurorilor in campania electorala

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR), Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO), Asociatia Procurorilor din Romania (APR) si Asociatia Nationala a Magistratilor Pensionari din Romania (ANMPR) condamna ferm tentativa de modificare iresponsabila si lipsita de loialitate constitutionala a conditiilor de pensionare ale magistratilor, aceasta initiativa legislativa reflectand pe deplin folosirea repetata si arbitrara a statutului magistratilor in campania electorala.

Reamintim ca ultima modificare adusa Legii 303/2022 cu privire la conditiile de pensionare a avut loc la finalul anului 2023, prin Legea 282/2023, publicata in Monitorul Oficial nr. 950 din 20.10.2023, ca urmare a unei verificari de neconstitutionalitate. Prin Decizia nr. 467 din 2.08.2023, Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionala solutia legislativa propusa intr-o maniera similara celei din prezent. Potrivit modificarilor legislative din 2023, varsta de pensionare a magistratilor este de 60 de ani, fiind stabilita o crestere esalonata a varstei pana la aceasta limita.

Lipsa de predictibilitate a statutului judecatorilor si procurorilor a condus, in perioada anterioara adoptarii Legii 282/2023, la un val de pensionari in sistem, iar reluarea temei pensiilor de serviciu dupa numai 1 an si jumatate este de natura sa anihileze eforturile constante de ocupare a locurilor vacante din sistemul judiciar, folosirea statutului ca moneda de negociere in campania electorala reflectand, totodata, lipsa de respect si loialitate constitutionala a politicului fata de rolul puterii judecatoresti. Similaritatea dintre proiectul de lege declarat neconstitutional prin Decizia CCR nr. 467 din 2.08.2023 si proiectul de fata nu face decat sa sublinieze aceasta abordare neloiala, fiind de neinteles reiterarea unor propuneri care au facut obiectul filtrului de neconstitutionalitate si au fost declarate ca neconstitutionale. Propunerea din spatiul public privind pretinsa etapizare exclude, in esenta, posibilitatea pensionarii pentru colegi care au o vechime considerabila exclusiv in magistratura, caracterul gradual fiind, practic, doar clamat.

Asa-numitele 'reforme' agresive, cu consecinte dramatice asupra sistemului judiciar, nu fac decat sa submineze constant statutul magistratilor si sa conduca la plecari masive din sistem si la o crestere a dezinteresului fata de profesie din partea absolventilor de drept sau a tinerilor profesionisti. Toate aceste realitati sunt de natura sa produca disfunctii in organizarea activitatii instantelor, din cauza lipsei vadite a resurselor umane – agravata prin reluarea, anuala, a discutiilor privind statutului judecatorilor si procurorilor, in ultimii 7 ani –, in conditiile cresterii volumului de activitate al multor instante si parchete. Iar aceste disfunctii se rasfrang asupra actului de justitie al carui beneficiar este cetateanul.

Pentru a asigura calitatea sistemului judiciar, functiile judiciare trebuie sa fie atractive pentru persoanele calificate si, prin urmare, trebuie oferite suficiente salarii, conditii de munca si pensii pentru a se asigura ca cei mai buni candidati nu sunt pierduti spre sectorul privat. O reducere a remuneratiei si a pensiilor sau deteriorarea conditiilor de munca ale judecatorilor ar putea afecta negativ calitatea si independenta sistemului judiciar si, prin urmare, trebuie evitata (Raportul Comisiei de studii nr. 1 din cadrul Asociatiei Internationale a Judecatorilor (IAJ-UIM) – „Amenintari la adresa independentei sistemului judiciar si a calitatii justitiei: volumul de munca, resursele bugetare si alte amenintari”, votat in cadrul Reuniunii anuale a IAJ-UIM din 2017).

Consolidarea, previzibilitatea si stabilitatea statutului judecatorilor si procurorilor se numara printre directiile de actiune asumate de noul Consiliu Superior al Magistraturii, in acord cu care este imperativ ca: 'modificarile legislative in materie sa nu conduca la crearea unei discriminari negative pentru magistratii in functie, de natura a afecta previzibilitatea si stabilitatea statutului acestora. Sub aspectul specific al adoptarii varstei standard de pensionare, Consiliul va propune ca o astfel de modificare legislativa sa nu afecteze drepturile magistratilor aflati in functie si sa faca obiectul unei reglementari cu caracter gradual, etapizat, corelata cu ritmul de imbunatatire a conditiilor de munca.'

Aceasta cerinta minimala, absolut necesara pastrarii stabilitatii sistemului judiciar, a fost votata in adunarile generale ale tuturor instantelor de judecata, prealabil adoptarii Legii 282/2023, instantele adoptand unanim Hotararea nr. 5 din data de 31 octombrie 2022 a inaltei Curti de Casatie din Justitie, prin care s-a cerut celorlalte puteri ale statului 'sa respecte statutul constitutional al judecatorilor, ale carui repere constitutionale se regasesc in prevederile art. 124 alin. (3) si art. 125 din Constitutia Romaniei, si sa isi asume principiile stabilitatii si previzibilitatii acestui statut'.

De asemenea, in unanimitate, s-a solicitat executivului si legislativului 'sa respecte principiul cooperarii loiale intre puterile statului, astfel incat orice demers legislativ privind modificarea conditiilor de acordare a pensiilor de serviciu ale judecatorilor sa fie facut cu consultarea reala si efectiva a sistemului judiciar, evitand afectarea statutului judecatorilor in functie prin masuri intempestive si populiste care ar afecta grav echilibrul sistemului judiciar si garantiile de independenta ale acestuia'.

Importanta respectarii unor standarde care sa asigure independenta justitiei, inclusiv independenta materiala a judecatorilor, a determinat constituirea la nivelul Asociatiei Europene a Judecatorilor (EAJ-AEM) a Grupului de lucru privind salariile si pensiile din sistemele judiciare europene, al carui presedinte ales este presedinta AMR. Documentele grupului de lucru sunt supuse adoptarii Asociatiei Europene a Judecatorilor si se adreseaza puterilor in stat - legislativa si executiva -, din perspectiva standardelor minimale ce trebuie respectate. Aceste documente se refera, punctual, si la componenta independentei materiale a judecatorilor, prin raportare la continutul si stabilitatea statutului judecatorilor, in contextul pensiilor din sistemul judiciar.

Propunerea legislativa din prezent atesta pe deplin si ignorarea standardelor minime de dialog, transparenta si buna-credinta, desconsiderand fatis nu doar toate cerintele legitime ale corpului de magistrati, ci si o decizie obligatorie a Curtii Constitutionale.

Folosirea statutului magistratilor in campania electorala justifica pe deplin promovarea, de catre asociatiile profesionale ale judecatorilor si procurorilor, a tuturor mijloacelor legale necesare pentru apararea acestuia, in scopul asigurarii unui act de justitie eficient si de calitate”.