Inalta Curte de Casatie si Justitie refuza tampenia propusa si adoptata in Parlament de coalitia de guvernamant formata din PNL, USR-PLUS si UDMR. Ne referim la proiectul de lege prin care a fost scazuta vechimea necesara pentru accederea procurorilor la DNA si DIICOT, pe care ICCJ l-a atacat la CCR, 84 de judecatori de la instanta suprema, in frunte cu sefa ICCJ Corina Corbu (foto centru), votand pentru sesizarea Curtii Constitutionale. Sesizare pe care Lumea Justitiei o prezinta in exclusivitate.

La finalul lunii iunie 2021, Senatul Romaniei, in calitate de for decizional, a adoptat proiectul de lege referitor modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciara, prin care se propune scaderea vechimii in magistratura pe care un procuror trebuie sa o aiba pentru a ajunge la DNA sau DIICOT de la 10 ani cat este in prezent, la 7 ani cu tot cu cei doi ani de studii de la INM, ceea ce ar insemna o vechime efectiva de 5 ani. Astfel, Senatul Romaniei a decis modificarea art. 79/1 alin. (3) si art. 87 alin. (2) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara (vezi facsimil).

Forma actuala a art. 79/1 alin. (3) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara:

“Pentru a fi numiti in cadrul Direcției de Investigarea a Infracțiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, procurorii trebuie sa nu fi fost sanctionati disciplinar, sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel putin 10 ani in functia de procuror sau judecator si sa fi fost declarati admisi in urma interviului organizat de catre comisia constituita in acest scop”.

Forma actuala a art. 87 alin. (2) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara:

“Pentru a fi numiti in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, procurorii trebuie sa nu fi fost sanctionati disciplinar, sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, cel putin 10 ani vechime in functia de procuror sau judecator si sa fi fost declarati admisi in urma unui concurs organizat de catre comisia constituita in acest scop”.

Noua forma a art. 79/1 alin. (3) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara:

“Pentru a fi numiti in cadrul Direcției de Investigarea a Infracțiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, procurorii trebuie sa nu fi fost sanctionati disciplinar, sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel putin 7 ani in functia de procuror sau judecator si sa fi fost declarati admisi in urma interviului organizat de catre comisia constituita in acest scop”.

Noua forma a art. 87 alin. (2) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara:

“Pentru a fi numiti in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, procurorii trebuie sa nu fi fost sanctionati disciplinar, sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, cel putin 7 ani vechime in functia de procuror sau judecator si sa fi fost declarati admisi in urma unui concurs organizat de catre comisia constituita in acest scop”.

ICCJ demonteaza punct cu punct proiectul de lege contra naturii, adoptat cu sfidarea CSM

In realitate insa vechimea necesara pentru a accede la DNA sau DIICOT este chiar mai mica de 7 ani. In acest sens, in mod corect observa ICCJ in sesizarea trimisa la CCR, vechimea pe care un procuror trebuie sa o aiba pentru a ajunge la DNA sau DIICOT este de 5 ani, in conditiile in care in cei 7 ani propusi de USR-PLUS-PNL-UDMR in modificarile aduse Legii 304/2004 sunt inclusi si cei 2 ani de studii de la INM. Mai mult, daca scadem si anul de stagiatura, ajungem la o vechime efectiva de doar 4 ani cu care un procuror poate ajunge la DNA sau DIICOT.

In schimb, arata instanta suprema, pentru a promova la parchet de pe langa tribunal un procuror este obligat sa aiba o vechime efectiva de 7 ani, in care nu sunt inclusi cei 2 ani de la INM, iar pentru a ajunge la un parchet de curte de apel sau la PICCJ un procuror trebuie sa aiba o vechime efectiva in functie de 10 ani, in care de asemenea nu sunt inclusi cei 2 ani de la INM.

Contra naturii este si o alta situatie nascuta din modificarile aduse legii de catre PNL, USR-PLUS si UDMR. Concret, ICCJ subliniaza ca pentru a judeca un dosar de coruptie un judecator va trebui sa aiba o vechime efectiva in functie de 7 ani, insa acelasi dosar de coruptie ar putea fi instrumentat de un procuror cu vechime efectiva in functie de 5 ani si care nu are vocatia de a promova la un parchet de pe langa tribunal.

Pe de alta parte, trebuie sa amintim ca proiectul de lege a fost adoptat de actuala putere cu ignorarea avizului negativ dat de CSM, desi PNL si USR-PLUS sa dadeau de ceasul mortii in trecut pentru respectarea avizelor CSM.

Iata un fragment din sesizarea trimisa de Inalta Curte la CCR, documentul integral fiind atasat la finalul articolului:

“Astfel, prin noile dispozitii ale art. 79/1 alin. (3) si ale art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, Camera decizionala a modificat conditiile minime de vechime in functia de judecator sau procuror prevazute de lege pentru numirea procurorilor in cadrul DIICOT si al DNA, in sensul reducerii vechimii minime de la 10 ani la 7 ani.

In conformitate cu dispozitiile art. 17 alin. (5) in Legea nr. 303/2004, in calculul noilor conditii de vechime se include perioada in care procurorul a avut calitatea de auditor de justitie. (…) Interpretarea corelata a noilor dispozitii ale art. 79/1 alin. (3) si ale art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 cu dispozitiile art. 17 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 7/2019 si ale legii anterior mentionate conduce la concluzia ca noua vechime minima efectiva in functia de judecator sau procuror necesara pentru numirea in cadrul structurilor specializate ale PICCJ este de 5 ani.

In schimb, in conformitate cu dispozitiile art. 44 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, conditiile minime de vechime in functia de judecator sau procuror prevazute de lege pentru promovarea in gradul profesional imediat superior sunt de 7 ani pentru promovarea in functia de procuror la parchetul de pe langa tribunal si de 10 ani pentru promovarea in functia de procuror la parchetul de pe langa curtea de apel si la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

In temeiul dispozitiilor art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, in calculul acestor conditii minime de vechime nu se include perioada in care procurorul a avut calitatea de auditor de justitie, conditiile minime de vechime prevazute in art. 44 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 referindu-se la vechimile minime efective in functia de judecator sau procuror.

In consecinta, noile dispozitii ale art. 79/1 alin. (3) si ale art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 nu sunt corelate cu prevederile art. 44 alin. (1) si (2) din Legea nr. 303/2004 – actul normativ de acelasi nivel cu care se afla in conexiune – iar aceasta necorelare genereaza o situatie de incoerenta legislativa, in conditiile in care vechimea minima efectiva de 5 ani necesara pentru numirea in cadrul structurilor specializate ale PICCJ nu creeaza vocatia procurorului de a promova la parchetul de pe langa tribunal si se situeaza la jumatatea vechimii efective prevazute de lege pentru promovarea in functia de procuror la parchetul de pe langa curtea de apel si la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Aceasta incoerenta legislativa rezulta pregnant din examinarea normelor de competenta prevazute in art. 36 alin. (1) lit. c) din Codul de procedura penala in raport cu noile dispozitii ale art. 79/1 alin. (3) si ale art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004. Astfel, prin art. 36 alin. (1) lit. c) din Codul de procedura penala, legiuitorul a atribuit in competenta tribunalului judecata in prima instanta a infractiunilor 'cu privire la care urmarirea penala a fost efectuata de catre DIICOT sau DNA', stabilind la 7 ani conditia minima de vechime efectiva pentru judecatorii care solutioneaza cauzele privind infractiunile mentionate, dar a admis, in mod inconsecvent, in noile dispozitii ale art. 79/1 alin. (3) si ale art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, ca urmarirea penala in cazul acelorasi infractiuni poate fi efectuata de procurorii care indeplinesc o conditie minima de vechime efectiva de 5 ani si care nu au vocatia de a fi promovati la parchetul de pe langa tribunal.

(…)

Experienta profesionala, reflectata in vechimea efectiva in functie a procurorilor, reprezinta unul dintre elementele pe baza carora este conceput Ministerul Public, ca sistem piramidal, iar discrepantele in reglementarea conditiilor minime de vechime efectiva pentru numirea in structurile specializate care functioneaza la cel mai inalt nivel al Ministerului Public ii pot afecta coerenta”.

* Cititi aici integral sesizarea ICCJ trimisa la CCR privind proiectul de lege prin care este scazuta vechimea necesara pentru ca un procuror sa acceada la DNA si DIICOT

* Cititi aici avizul negativ al CSM dat pe proiectul de lege prin care este scazuta vechimea necesara pentru ca un procuror sa acceada la DNA si DIICOT

* Cititi aici proiectul de lege prin care este scazuta vechimea necesara pentru ca un procuror sa acceada la DNA si DIICOT