Decizie istorica a Curtii Europene de la Strasbourg pronuntata in data de 7 martie 2017 (si devenita definitiva la 7 iunie 2017), in cazul “Cerovsek si Bozicnik contra Sloveniei” (Dosarele 68939/2012 si 68949/2012). Judecatorii europeni au statuat ca judecatorii care nu au participat la proces, nu pot motiva hotararea judecatoreasca, si sa o semneze, pentru ca nu pot oferi garantia ca au facut o buna administrare a actului de justitie si ca atare incalca dreptul la un proces echitabil. O asemenea imprejurare a fost declarata ca violeaza Articolul 6 din Conventie – dreptul la un proces echitabil. Asta cu atat mai mult cu cat judecatorii care au participat la judecarea si pronuntarea unei hotarari s-au pensionat (stiind din timp ca pleaca) si nu si-au mai motivat deciziile, desi erau obligati sa o faca in termen de 30 de zile (n.n. - acelasi termen imperativ este prevazut si in legislatia romana) sau in caz contrar, daca stiau ca nu pot, sa se retraga din dosar si sa lase pe alti judecatori in locul lor. De asemenea, in cazul “Cerovsek si Bozicnik contra Sloveniei” s-au mai facut trimiteri si la o serie de alte decizii anterioare ale Curtii privitoare la incalcarea principiului nemijlocirii, in sensul ca judecatorii care dau verdictul trebuie sa fie aceeasi cu cei care au administrat probele in timpul procesului.

CEDO: judecatorii nu pot sa plece la pensie si sa nu-si motiveze deciziile

Cazul este tras la indigo cu cel al liderului PSD Liviu Dragnea, precum si cu multe alte cazuri din Justitia romana, unde a devenit un fapt cotidian ca judecatorii care se pensioneaza, pleaca din sistem, se afla in concediu de odihna ori sunt detasati sa-si lase dosarele balta fara sa le mai motiveze dupa ce au pronuntat hotarari, si sa vina altii in locul lor sa semneze ca primarii. Legislatia romana prevede ca “judecatorul care este impiedicat sa semneze” (n.n. - noi interpretam ca asemenea situatii sunt posibile doar cand judecatorul a decedat sau e grav bolnav) este substituit de presedintele de instanta sau de sectie, care semneaza hotararea redactata in locul acestuia. In Justitia romana a devenit o obsnuinta sa nu se redacteze hotararile in termenul imperativ de 30 zile prevazut de lege, iar dupa jumatate de an, un an sau chiar mai mult, se ajunge frecvent ca hotararile sa fie semnate de alti judecatori care nu au participat la sedinta, nu cunosc dosarul, si isi asuma “ca primarul” solutia colegilor lor, intrucat cei care au participat la judecata propriu-zisa nu s-au mai obosit sa-si duca la indeplinire obligatiile profesionale.

CEDO de la Strasbourg a stabilit in cauza “Cerovsek si Bozicnik contra Sloveniei” ca asemenea practici constitutie o incalcare a dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 din Conventia EDO. Reclamantii sloveni (unul condamnat pentru taieri ilegale de arbori si altul pentru furt) au reclamat faptul ca judecatorii cauzei au administrat un probatoriu complex, dar in final, cei care au redactat (motivat) deciziile de condamnare, la circa 3 ani dupa judecata, nu au mai fost aceeasi care au participat la proces si au dat verdictul, intrucat cei care au judecat dosarul si au dat verdictul s-au pensionat.

Judecatorii CEDO au mai remarcat faptul ca desi apare acceptabil ca un alt judecator care nu a participat la judecarea procesului, sa semneze in locul altuia, acest lucru poate fi considerat justificat doar in caz de deces sau absenta indelungata (boala, accident).

Judecatorii CEDO au respins argumentele Guvernului sloven si au statuat ca motivatia ca judecatorii s-au pensionat nu poate fi luata in seama.

Cu privire la judecatorul A.K, CEDO a retinut: “...Curtea observa ca data pensionarii trebuia sa-i fie cunoscut judecatorului A.K. dinainte... avea posibilitatea sa ia toate masurile sa termine cazul in timp util, singur sau cu interventia unui alt judecator care sa fie prezent in stadiul incipient al procedurilor... asta insemna ca judecatorul A.K. sa fie preocupat de faptul ca avea obligatia sa redacteze motivele solutiei sale... In concluzie, Curtea considera ca petentii aveau dreptul la un proces echitabil, care a fost incalcat intrucat judecatorii care au condus procesul acestora trebuiau sa fie cei care sa motiveze hotararile pronuntate... a fost violat Articolul 6 din Conventie”.

Liviu Dragnea are deschisa calea revizuirii in baza hotararii

Cazul “Cerovsek si Bozicnik contra Sloveniei” este identic cu cel al condamnarii definitive a presedintelui PSD Liviu Dragnea la 2 ani de inchisoare, cu suspendare, in “Dosarul Referendumului”, de catre Completul de 5 al ICCJ format din judecatorii Livia Doina Stanciu – presedinte, Angela Dragne, Luciana Mera, Livia Luminita Zglimbea si Ioana Bogdan. Acestea au pronuntat decizia penala prin care au respins apelul lui Dragnea si altii, la 22 aprilie 2016 (Dosar 2795/1/2015), dar hotararea a fost motivata ilegal, 10 luni mai tarziu (in februarie 2017), desi legea prevede obligatia ca judecatorii sa-si motiveze hotararile in termen de 30 zile.

Grav este ca in intervalul celor 10 luni de la pronuntare, la redactare, judecatoarele Livia Stanciu si Luminita Livia Zglimbea s-au pensionat fara sa mai motiveze, iar hotararea in forma motivata – cea care se pune in aplicare/executare – a fost semnata in locul celor doua de actuala presedinta a ICCJ Cristina Tarcea (foto) care este judecator de civil si nu de penal, si nu a participat la judecata – (vezi facsimil)

Nimic nu le impiedica pe judecatoarele Stanciu (promovata de Klaus Iohannis, ca rasplata, judecator la Curtea Constitutionala) si Zglimbea sa redacteze si semneze hotararea in termen de 30 zile, stiind foarte bine ca se pensionau. In opinia noastra a fost un gest de lasitate si fuga de raspundere, mai ales ca nu au condamnat un oarecare, ci liderul partidului de guvernamant intr-o maniera care nu a convins societatea ca a avut loc un act corect de justitie.

In baza deciziei CEDO prezentata mai sus, Liviu Dragnea poate solicita revizuirea si anularea deciziei prin care i s-a incalcat dreptul la un proces echitabil, precum si rejudecarea apelului sau.

* Cititi aici motivarea in limba engleza a Hotararii CEDO din 7 martie 2017 din cauza “Cerovsek si Bozicnik contra Sloveniei”

* Cititi aici opinia avocatului Pompiliu Bota despre cazul Dragnea si nulitatea deciziei Completului de 5 al ICCJ