Polonia ofera Romaniei un nou exemplu de demnitate si mandrie nationala. Autoritatile de la Varsovia nu se lasa intimidate de criticile si presiunile venite din partea Uniunii Europene, care acuza ca prin modificarile aduse legislatiei din domeniul Justitiei s-ar pune in pericol valorile democratice si statul de drept. Partidul Lege si Justitie, aflat la guvernare in Polonia, nu face niciun pas inapoi, avand chiar si un mesaj dur pentru oficialii europeni.

Intr-o declaratie acordata publicatiei Gazeta Polska Codziennie si preluata de Reuters, presedintele Partidului Lege si Justitie, Jaroslaw Kaczynski (foto), a precizat ca reforma in Justitie va continua, fiind strict o problema interna a Poloniei. Mai mult, Jaroslaw Kaczynski a transmis cat se poate de clar ca nu se poate ajunge la o intelegere cu puteri care au tratat Polonia ca pe propria lor prada. De asemenea, liderul Partidului Lege si Justitie a explicat ca nici nu se pune problema ca Polonia sa ceara Curtii de Justitie a UE sa se pronunte pe masurile legislative privind reforma in Justitie.

Iata declaratia presedintelui Partidului Lege si Justitie, Jaroslaw Kaczynski:

“Programul de schimbari profunde in tara noastra nu va incetini, dimpotriva. Nu poate fi vorba de a ajunge la un acord cu puteri care de ani de zile au tratat Polonia ca pe propria prada. Nu exista, desigur, nicio modalitate in care Polonia ar putea preda Curtii de Justitie decizia cu privire la reformele din justitie. Este de competenta noastra interna, garantata de legislatia UE”.

Romania supusa presiunilor UE pe Legile Justitiei

Mesajul liderului polonez ar trebui citit cu mare atentie si de oficialii de la Bucuresti. Asta intrucat si Romania se confrunta cu aceleasi presiuni din partea Comisiei Europene, care incearca sa impiedice adoptarea modificarilor la Legile Justitiei. Asa cum se stie, in urma cu cateva zile, sefii Comisiei Europene au imixtionat in treburile interne ale Romaniei, dand ordine Parlamentului si cerand sa se revina asupra modificarilor aduse Legilor Justitiei. Din fericire, presedintii Parlamentului Romaniei, Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu, au reactionat imediat si au raspuns mesajelor oficialilor de la Bruxelles, care practic fac scut in jurul institutiilor de forta care au comis nenumarate abuzuri in ultimii ani.

Intr-o scrisoare transmisa in 24 ianuarie 2018 presedintelui Comisiei Europene Jean Claude Juncker si prim-vicepresedintele Comisiei Europene Frans Timmermans, presedintii celor doua camere ale Parlamentului Romaniei isi exprima ingrijorarea cu privire la modul incorect in care a fost informata Comisia Europeana in ce priveste transparenta dezbaterilor pe Legile Justitiei din tara noastra. Mai exact, Tariceanu si Dragnea sunt convinsi ca reactiile Comisiei Europene privitoare la reformele din Justitia din Romania sunt determinate de modul in care reprezentatii CE sunt informati de “surse din mediul romanesc”. Cu acest prilej, Jean Claude Juncker si Frans Timmermans au fost instiintati despre faptul ca preocuparile Comisiei Europene fata de reforma in Justitia din Romania, privind atat Legile Justitiei cat si legislatia penala, sunt “cel putin suprinzatoare” din mai multe considerente.

In primul rand, Comisia Europeana trebuia sa stie ca in privinta Legilor Justitiei au existat ample dezbateri, ajungandu-se la un consens, astfel incat din cele 316 amendamente adoptate pe cele trei legi, 229 au fost propuse de catre Consiliului Superior al Magistraturii. In al doilea rand, presedintii Parlamentului Romaniei, Calin Popescu Tariceanu si Liviu Dragnea, apreciaza surprinzatoare preocuparile CE din aceasta perioada, cu atat mai mult cu cat, transparenta si consensul care se doresc astazi nu au existat pe vremea Guvernului Ciolos cand, intr-o singura zi, 18 mai 2016, au fost modificate, prin ordonanta de urgenta, fara dezbatere publica si fara consultari, 13 articole din Codul penal si 101 articole din Codul de procedura penala.

In acelasi timp, referindu-se la procedura actuala de modificare a Codului penal si a Codului de procedura penala de catre Parlamentul Romaniei, sefii celor doua Camere evidentiaza ca acestea se impun in conditiile in care, in calitate de membru UE, Statul Roman are obligatia ca pana la finalul lunii martie sa transpuna in legislatia nationala prevederile Directivei UE 2016/343 privind consolidarea prezumtiei de nevinovatie si ale dreptului de a fi prezent la proces in cadrul procedurilor penale, la fel cum are obligatia de a modifica legislatia penala in acord cu deciziile Curtii Constitutionale prin care mai multe articole din cele doua legi au fost declarate neconstitutionale.