Ceea ce era clar pentru toata lumea s-a intamplat: Klaus Werner Iohannis (foto centru) baga din nou SRI in dosarele penale dupa ce Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a avizat propunerea legislativa de modificare si completare a Legii nr.51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei initiata de ministrul Justitiei Catalin Predoiu, alaturi de liberalii Cristina Traila si Gabriel Andronache.

Concret, proiectul este o incercare de a reintroduce Serviciul Roman de Informatii in anchetele penale, dupa ce CCR a decis ca acest lucru este neconstitutional.

Astfel, CSAT a avizat pozitiv proiectul privind resuscitarea SRI, documentul fiind semnat chiar de presedintele Klaus Iohannis (vezi facsimil 1). Iar printre cei care au participat la luarea deciziei se numara inclusiv ministrul Justitiei Catalin Predoiu, care si-a avizat singur proiectul, dar si seful SRI Eduard Hellvig.

In schimb, daca Iohannis da unda verde pentru resuscitarea SRI, Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputatilor il trimite la plimbare pe Catalin Predoiu si acorda aviz nefavorabil proiectului legislativ initiat de acesta (vezi facsimil 2).

Insa acesta nu este singurul aviz negativ. Consiliul Legislativ a respins la randul sau proiectul lui Catalin Predoiu. Motivul: nu sunt suficiente doar interventii legislative asupra Legii 51/1991, ci este necesara si amendarea mai multor acte normative incidente in materie, care sa reglementeze in mod clar, coerent si previzibil aspectele referitoare la calificarea ca mijloc de proba a inregistrarilor, procedura de verificare a legalitatii acestora si instanta competenta, tinand seama de toate aspectele relevate in Decizia 55/2020: “De aceea, propunerea legislativa nu poate fi promovata in actuala redactare”.

Printre avizele asteptate in legatura proiectul de resuscitare a SRI se numara si cel al Consiliului Superior al Magistraturii. Care insa intarzie sa se pronunte.


Justificarea lui Predoiu

Initiativa legislativa facuta de Predoiu a fost justificata prin punerea de acord a legislatiei in vigoare cu cele retinute de CCR in Decizia 55/2020. Adica prin decizia prin care Curtea a decis ca procurorii nu vor mai putea folosi ca mijloace de proba inregistrarile facute pe mandate de siguranta nationala pentru ca inculpatii nu au posibilitatea sa conteste probele rezultate (click aici pentru a citi).

CCR arata in Decizia 55/2020 ca judecatorul de camera preliminara trebuie sa poata verifica atat legalitatea probelor rezultate in urma inregistrarilor efectuate de SRI in baza unui mandat de siguranta nationala, cat si a procedeului probatoriu prin care acestea au fost obtinute. Extrem de important, Curtea preciza in motivarea deciziei ca acest lucru presupune inclusiv verificarea legalitatii incheierii prin care s-a incuviintat masura, precum si a mandatului emis cu aceasta ocazie. Mandat emis de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Astfel, avand in vedere ca mandatele pe siguranta nationala sunt emise de ICCJ, dar multe dintre procese sunt judecate de instante de grad inferior, se ajungea in situatia in care instante ierarhic inferioare celei care a emis mandatul sa aiba competenta verificarii probelor.

Iata avizul integral al CSAT, care contine si propunerea legislativa de modificare si completare a Legii nr.51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei: