20 August 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

LINSAJ JUDICIAR LA PROCURORI – Motivare scandaloasa a deciziei de condamnare a dr. Duta. Procurorii PCA Constanta Teodor Nita si Gigi Valentin Stefan au fost declarati cu autoritate de lucru judecat, de catre judecatoarele CAB Daniela Panioglu si Alina Gulutanu, drept complici ai lui Duta, care au vizat compromiterea denuntatorilor Socol si Enache, prin “aberatii de drept si monstruozitati juridice”. Judecatoarele nu erau investite sa califice activitatea procurorilor. E caz clar de IJ

Scris de: Razvan SAVALIUC - George TARATA | pdf | print

26 July 2022 16:54
Vizualizari: 8265

Absolut incredibil, dar adevarat. Judecatoarele Daniela Panioglu si Alina Nadia Gulutanu de la Curtea de Apel Bucuresti nu s-au multumit doar sa-l condamne la inchisoare pe fostul sef al CNAS, dr. Lucian Duta pentru o fapta prescrisa (click aici pentru a citi), ci au simtit nevoia asidua sa-i reabiliteze pe martorii denuntatori pe ale caror denunturi si-au bazat hotararea de condamnare, lovind absolut nejustificat, in opinia noastra, in imaginea si prestigiul procurorilor de la Parchetul Curtii de Apel Constanta. Fara sa fie investite cu analiza activitatii procurorilor PCA Constanta, care anul trecut au inceput urmarirea penala impotriva celor doi denuntatori din dosarul lui Duta – patroana Siveco, Irina Socol, si fostul director HP, Radu Enache – judecatoarele Panioglu si Gulutanu au inserat in motivarea deciziei de condamnare o pagina si jumatate de aprecieri personale, care constituie un adevarat rechizitoriu la adresa sefului PCA Constanta, procurorul Gigi Valentin Stefan, si a procurorului de caz Teodor Nita (foto).



Asa cum Lumea Justitiei a dezvaluit in editia din 15 februarie 2022, procurorul constantean Teodor Nita (recunoscut ca un anchetator cu state vechi, de mare curaj, profesionalism si verticalitate in breasla) a inceput urmarirea penala impotriva denuntatorilor de serviciu ai DNA Irina Socol si Radu Enache pentru pentru fapte de trafic de influenta, inselaciune si folosirea creditului societatii in interes personal (click aici pentru a citi). S-a retinut din declaratiile date de-a lungul anilor de cei doi denuntatori, ca acestia au vehiculat niste sume de ordinul milioanelor de euro despre care nu au putut marturisi catre cine anume s-au dus, legat de afacerea informatizarii CNAS pentu care a fost condamnat Lucian Duta. Intrucat nu exista niciun dubiu ca aceasta informatizare a fost facuta sub controlul SRI, rezolutia de incepere a urmaririi penale impotriva denuntatorilor arunca practic in aer intregul dosar imptriva dr. Duta, fabricat aproape exclusiv pe cele doua denunturi. Aparea riscul iminent sa se descopere faptul ca, foarte posibil credem noi, ca multe milioane de euro scurse cu titlul de “comision” in aceasta afacere au ajuns la anumiti generali din SRI care au supervizat afacerea. Cu atat mai mult cu cat e greu de admis ca fostul presedinte CNAS a luat mita cata vreme caietul de sarcini al licitatiei a fost intocmit de ofiteri ai SRI, iar implicarea directa si personala a unor generali SRI a fost dovedita printr-o serie de declaratii.

Ce s-a intamplat la scurt timp dupa ce procurorii PCA Constanta au dispus inceperea urmaririi penale a celor doi denuntatori? Dosarul a fost luat la PICCJ de procurorul general Gabriela Scutea (semnatara protocolului nelelgal cu SRI din 2009) si pasat la DNA la procurorul Mihai Pruna (fratele fostei ministrese a Justitiei Raluca Pruna) si la procurorul Paul Dumitriu (fost consilier al ex-ministresei Monica Macovei), care in doi timpi si trei miscari au infirmat rezolutia de incepere a urmaririi penale emisa de PCA Constanta. De pe coltul mesei, fara sa faca niciun act de urmarire penala, dar avand grija ca exact cu o zi inainte de pronuntarea initiala anuntata in cazul dr. Duta sa trimita judecatoarelor Panioglu si Gulutanu, la dosar, ordonanta de infirmare a urmaririi penale prin care denuntatorii Socol si Enache au fost reabilitati (click aici pentru a citi).

Revenind la motivarea judecatoarelor CAB Daniela Panioglu si Alina Nadia Gulutanu, prezentam in continuare modul in care acestea cu de la sine putere fara a fi investite sa investigheze si aprecieze activitatea profesionala a unor procurori, au redactat un adevarat rechizitoriu impotriva procurorilor Gigi Valentin Stefan si Teodor Nita, pe care i-au declarat nici mai mult, nici mai putin drept complici ai dr. Lucian Duta, acuzandu-i ca au actionat in scopul favorizarii acestuia, prin compromiterea si hartuirea martorilor denuntatori, prin “aberatii de drept si monstruozitati juridice”.


Iata mai hos fragmentele din motivarea deciziei judecatoarelor Daniela Panioglu si Alina Nadia Gulutanu de la Curtea de Apel Bucuresti (vezi facsimil 1), cu precizarea ca desi am incercat sa obtinem un punct de vedere de la procurorul Teodor Nita pana la data redactarii articolului, acesta nu ne-a fost furnizat. Il vom publica indata ce il vom primi.


“In apel, constata ca apelantul-intimat-inculpat a optat pentru o maniera neloiala, pe care nu a ezitat sa o foloseasca, in scopul de a obtine exonerarea sa de raspundere penala. In paralel cu esecul cererilor de recuzare si de stramutare, apelantul-intimat-inculpat si-a schimbat domiciliul in judetul Constanta, municipiul Mangalia, (...), fiindu-i emisa cartea de identitate, seria (...), nr. (...), de catre SPCJEP Constanta, la data de 24.V.2021 (fila 152, volumul II, dosar de apel). Dupa numai doua zile de la obtinerea noului act de identitate, cu noul domiciliu, pe data de 26.V.2021, inculpatul a formulat un denunt fata de martorii Enache Radu si Socol Irina din acest dosar, pe care l-a depus, nu intamplator, in raza teritoriala a unitatilor de parchet din municipiul Constanta, judetul Constanta. Potrivit art.41, alin.1, Cod de procedura penala, care prevede competenta alternativa a organelor judiciare, inculpatul nu putea depune denuntul pe raza teritoriala a unitatilor de parchet de pe raza municipiului Constanta decat in situatia in care isi avea domiciliul in unitatea teritoriala respectiva. Prin urmare, inculpatul si-a ales, practic, locul in care sa depuna denuntul, iar, din modul in care aveau sa actioneze organele judiciare investite in aceasta maniera, rezulta ca denuntul nu a avut ca scop tragerea la raspundere penala a autorilor unor infractiuni si obtinerea, in acest mod, de catre autorul denuntului a cauzei speciale de reducere a limitelor de pedeapsa, ci s-a urmarit compromiterea, cu complicitatea organelor judiciare anume alese, a unei parti importante din proba testimoniala din acest dosar, in care inculpatul a fost trimis in judecata pentru comiterea unei infractiuni de coruptie. In opinia sa, apelantul-intimat-inculpat a avut convingerea ca autorul unei infractiuni nu mai poate prezenta credibilitate in afirmatiile sale cu privire la altii.

In ziua urmatoare inregistrarii denuntului, adica pe data de 27.V.2021, procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta a dispus, prin ordonanta din Dosarul nr.584/II/3, preluarea cauzei, inregistrata sub nr.928/P/2021, de la Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta. Mai departe, procurorul Nita Teodor din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta – Sectia urmarire penala, in Dosarul nr.226/P/2021, prin Ordonanta data de 11.VI.2021, prin urmare dupa numai 12 zile lucratoare de la introducerea denuntului, a dispus inceperea urmaririi penale fata de martorii Enache Radu si Socol Irina din acest dosar, iar, prin Ordonanta din data de 17.IX.2021, a dispus extinderea urmaririi penale cu privire la infractiunile de trafic de influenta, prev. de art.291, Cod penal, si de inselaciune, prev. de art.244, alin.1, Cod penal, schimbarea incadrarii juridice a uneia dintre faptele penale din infractiunea de delapidare, prev. de art.295, Cod penal, in infractiunea de folosirea creditului societatii comerciale in interes personal, prev. de art.272, alin.1, litera b din Legea nr.31/1990, retinandu-se ca suspectul Enache Radu a primit sume de bani in cuantum neprecizat, dar care 'urmeaza si trebuie sa fie stabilite', pentru a le remite denuntatorului Duta Nicolae-Lucian, iar, in calitatea sa de administrator al 'Quebec International Group' Ltd., a folosit societatea comerciala ca vehicul juridic pentru a primi banii, cu titlu de pret al traficului de influenta, dar pe care si i-a insusit in interes personal, 'la o data si intr-un cuantum ce urmeaza si trebuie sa fie stabilit(e)', si, totodata, la o data care urmeaza sa fie stabilita, l-a indus in eroare pe denuntator, prezentandu-i, ca adevarata, o situatie inexistenta cu privire la o promisiune de afaceri mincinoasa, dupa care a dispus continuarea urmaririi penale fata de suspectul Enache Radu, pentru savarsirea infractiunilor de trafic de influenta, prev. de art.291, Cod penal, de inselaciune, prev. de art.244, alin.1, Cod penal, si de folosirea creditului societatii comerciale in interes personal, prev. de art.272, alin.1, litera b din Legea nr.31/1990, toate cu aplicarea art.38, Cod penal, precum si fata de suspectul Socol Irina, pentru comiterea infractiunii de complicitate la trafic de influenta, prev. de art.48, alin.1, Cod penal raportat la art.291, Cod penal (filele 2-7, Dosar asociat nr.45188/3/2018/a17). Mai constata ca, pe data de 30.VI.2021, au fost audiati, in calitate de martor, Enache Radu (filele 8-10, Dosar asociat nr.45188/3/2018/a17) si Socol Irina (filele 13-15, Dosar asociat nr.45188/3/2018/a17), pe urma, la data de 20.IX.2021, a fost audiat Enache Radu, in calitate de suspect (filele 11 si 12, Dosar asociat nr.45188/3/2018/a17), iar, pe data de 28.IX.2021, Socol Irina, in aceeasi calitate de suspect (filele 16 si 17, Dosar asociat nr.45188/3/2018/a17). Prin adresa din data de 20.IX.2021, din

Dosarul nr.226/P/2021, procurorul general Stefan Gigi-Valentin al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta a incunostintat instanta de apel ca urmarirea penala se efectueaza inclusiv cu privire la infractiunile de evaziune fiscala, prev. de art.9, litera c din Legea nr.241/2005, si de spalarea banilor, prev. de art.49, alin.1, litera a din Legea nr.129/2011, in conditiile in care, in ordonanta procurorului de caz, emisa cu doar trei zile inaintea adresei, nu se face vorbire de aceste infractiuni, si a mai aratat ca 'denuntul raspunde rigorilor impuse de art.19 din Legea nr.682/2002…' (fila 22, volumul III, dosar de apel). Toate aceste aberatii de drept si monstruozitati juridice construite de procurorul de caz au fost analizate, in mod riguros si obiectiv, in urma preluarii dosarului de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Ordonanta din data de 22.X.2021 a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, din Dosarul nr.1878/C/2021. Constata ca, prin Ordonanta din data de 3.II.2022, din Dosarul nr.21/II-1/2022, procurorul-sef

al Sectiei de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie a dispus infirmarea Ordonantei din data de 17.IX.2021, emisa de procurorul din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta – Sectia urmarire penala, in Dosarul nr.226/P/2021, pentru o serie de motive de nelegalitate, si anume incalcarea competentei materiale de catre organul de urmarire penala, in conditiile in care, desi nu s-a precizat nici o suma, din probe rezulta ca obiectul material al infractiunii de coruptie depaseste echivalentul in lei al sumei de 10.000 euro, caz in care, potrivit art.13, alin.1, litera a din O.U.G. nr.43/2002, competenta materiala revine Directiei Nationale Anticoruptie, incalcarea termenelor de prescriptie generala a raspunderii penale pentru infractiunea de trafic de influenta, care s-a implinit cel tarziu la sfarsitul lunii iunie a anului 2020, cu peste 1 an inainte de emiterea ordonantei, pentru infractiunea de inselaciune, care s-a implinit cel tarziu la sfarsitul lunii iunie a anului 2017, cu peste 4 ani inainte de emiterea ordonantei, si pentru infractiunea de folosire a creditului societatii comerciale in interes personal, care s-a implinit cel tarziu la sfarsitul anului 2019, cu peste 1 an inainte de emiterea ordonantei, precum si incalcarea dispozitiilor art.118, Cod penal, referitoare la dreptul martorului de a nu se autoacuza (filele 197-202, volumul III, dosar de apel). Prin Ordonanta din data de 14.III.2022, din Dosarul nr.634/C/2022, procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie a respins, ca neintemeiata, plangerea impotriva Ordonantei din data de 3.II.2022 a procurorului-sef al Sectiei de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, din Dosarul nr.21/II-1/2022, formulata de apelantul-intimat-inculpat din acest dosar (filele 212-215, volumul III, dosar de apel).

Avand in vedere toate aceste documente, Curtea constata ca actiunea procurorului de caz, sustinut de procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta, a dobandit un vadit caracter penal, nu numai din punctul de vedere al indeplinirii deliberat defectuoase a atributiilor sale de serviciu, dar si prin prisma ajutorului dat inculpatului din acest dosar, pentru a ingreuna tragerea sa la raspundere penala. Intentia directa a procurorului de caz in a-si pastra o competenta materiala pe care era constient ca nu o detine si, totodata, de a trece peste impedimentul procedural de la art.16, alin.1, litera f, Cod de procedura penala, privind prescriptia generala a raspunderii penale, rezulta din ascunderea, la prezentarea situatiei de fapt, a obiectului material al infractiunii de trafic de influenta, care determina competenta materiala, precum si a datei de comitere a fiecareia dintre faptele penale, de la care incepe sa curga termenul de prescriptie generala a raspunderii penale, astfel ca expunerea sa, ca fiind situatia de fapt, este deliberat precara si evaziva. Toate acestea au mai fost comise cu intentia de a-i hartui pe martorii Enache Radu si Socol Irina din acest dosar, ale caror declaratii constituie fundamentul materialului probator.

(…)

Referitor la reindividualizarea judiciara a pedepsei inchisorii, solicitata de apelantul-intimat-inculpat si din oficiu, ca urmare a schimbarii de incadrare juridica a faptei penale, Curtea are in vedere limitele speciale prevazute de legea penala, cuprinse intre 3 ani inchisoare si 10 ani inchisoare, fara a putea fi retinuta cauza de reducere la jumatate a limitelor speciale prevazuta de art.19 din Legea nr.682/2002, din motivele deja expuse. Mai are in vedere criteriile generale de individualizare prevazute de art.74, alin.1 din noul Cod penal, si anume gravitatea deosebit de ridicata a faptei penale, prin numarul actelor materiale si suma totala de 6.300.000 euro, primita cu titlu de mita, pe o perioada de aproximativ 1 an si 5 luni, cat timp a fost presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, si care a fost suportata din bugetul de stat, fiind, in mod premeditat, introdusa in pretul contractelor si al actelor aditionale care au fost incheiate, persoana inculpatului, in varsta de 40 de ani la data faptei penale, este divortat din anul 2009, intretine o relatie de concubinaj, este medic, la Spitalul Universitar Bucuresti, nu este cunoscut cu antecedente penale si nu numai ca a avut o atitudine procesuala nesincera, dar, mai ales, a incercat sa compromita probatoriul, prin metode neloiale, cu sprijinul unor organe judiciare.

 


Lumea Justitiei cere excluderea judecatoarelor


Redactia Lumea Justitiei considera ca asemenea manifestari judiciare nu au ce cauta in motivarea unei hotarari penale decat in cazul in care judecatoarele din dosar au urmarit un anumit scop. Probabil cel de reabilitare a imaginii celor doi denuntatori, pentru a nu li se prabusi dosarul.

Consideram ca niciun judecator nu se poate apuca intr-o motivare care priveste o anume persoana sa infiereze cu mainie proletara activitatea unor procurori, care nici macar nu au lucrat in respectiva cauza, si sa ii puna la stalpul infamiei cu nume si prenume, acuzandu-i practic de savarsirea unor fapte penale, respectiv de favorizare a inculpatului dedus judecatorii, si compromiterea denuntatorilor din cauza.

Asemenea manifestari distrug practic imaginea celor doi procurori, care credem ca vor afla din articolul nostru despre acest adevarat linsaj judiciar si probabil vor actiona in consecinta. Cu ce drept cele doua judecatoare si-au permis, fara a avea probe, fara a-i audia pe cei doi procurori si fara a fi investite cu asemenea judecata, sa puna la stalpul infamiei doi inalti magistrati printr-o hotarare definitiva care practic are caracter de autoritate de lucru judecat?

Sa intelegem ca cei doi procurori trebuie arestati si condamnati ca asa au zis judecatoarele Panioglu si Gulutanu printr-o hotarare penala definitiva dintr-o cauza in care respectivii procurori nu erau parte? Oare cum judeca aceste judecatoare fara a avea probe? Pe simplele lor aprecieri personale?

Lumea Justitiei sesizeaza prin prezentul material Inspectia Judiciara si Consiliul Superior al Magistraturii pentru a se dispune o cercetare disciplinara a celor doua judecatoare, care in mod evident si-au depasit atributiile si au afectat grav imaginea a doi magistrati fara a avea niciun drept si nicio baza probatorie sa emita asemenea “judecati”.


Panioglu si Gulutanu, nervoase ca nu i-au putut da mai multi ani de puscarie lui Duta


De asemenea, in aceeasi hotarare de condamnare, judecatoarele Daniela Panioglu si Alina Nadia Gulutanu isi manifesta nemultumirea in legatura cu decizia DNA de a nu declara apel fata de sentinta Tribunalului Bucuresti de condamnare a lui Duta la 6 ani inchisoare cu executare. In acest sens, Panioglu si Gulutanu recunosc faptul ca daca DNA ar fi facut apel, ar fi admis calea de atac a parchetului anticoruptie si i-ar fi aplicat chirurgului Lucian Duta o pedeapsa mai mare de 6 ani. In schimb, avand in vedere ca singurul apel a fost al lui Duta, cele doua judecatoare nu i-au putut inrautati acestuia situatia, astfel ca i-au mentinut pedeapsa de 6 ani inchisoare cu executare.


Iata fragmentul din decizia de condamare a lui Lucian Duta in care judecatoarele Daniela Panioglu si Alina Nadia Gulutanu de la Curtea de Apel Bucuresti dezvaluie ca i-ar fi dat mai multi ani de inchisoare fostului sef CNAS (vezi facsimil 2):


“Curtea apreciaza ca, desi a inlaturat, din oficiu, cauza speciala de agravare a raspunderii penale de la art.7, alin.1, litera a din Legea nr.78/2000, atitudinea procesuala a apelantului-intimat-inculpat pe durata cercetarii judecatoresti a apelurilor justifica mentinerea pedepsei de 6 ani inchisoare. Atitudinea procesuala a apelantului-intimat-inculpat, care, prin metode neloiale, a incercat compromiterea fundamentului probator, face dovada unei mentalitati infractionale periculoase, ulterioara infractiunii de coruptie pentru care se afla in curs de cercetare judecatoreasca. Totodata, in raport cu valoarea mitei, in suma de 6.300.000 euro, platita, in mod indirect, din banul public, cuantumul pedepsei de 6 ani inchisoare, in apropierea mediei limitelor speciale, este mult prea bland, insa, in mod surprinzator, Ministerul Public nu a declarat apel, pentru netemeinicia pedepsei inchisorii aplicata la fond”.

 


Comentarii

# Dragos barna date 26 July 2022 17:25 -43

Astea nu s de CSM sau IJ ci de SUPC.

# DODI date 26 July 2022 18:48 +31

Când își bagă dracul coada (a se citi SRI) nu încape loc și de Constituție, lege, bun simț și alte chestii... mărunte de care să se împiedice cei care fac parte din instituția antistatală și antiromânească cunoscută sub numele de NOUA SECURITATE.

# maxtor date 26 July 2022 23:19 0

e caz de ICCJ(de parchetu de pe langa.....).nu suntem fetishisti:Art. 126 – Instanţele judecătoreşti(1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.-ramane de vazut sub ce lege "activeaza" "şi prin celelalte instanţe".......

# santinela date 27 July 2022 06:41 +68

Or fi astea doua TUTE si nu este nici o indoiala in asta dar aici cu procurorii au dreptate.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 19.08.2022 - Predoiu nu se poate abtine cand o vede pe Corina

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva