Lumea Justitiei a avut dreptate cand a atras atentia ca avizul asa-zis negativ dat de Consiliul Superior al Magistraturii proiectului de lege al ministrului Justitiei Stelian Ion privind desfiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ) este de fapt o invitatie adresata adversarilor SIIJ fix pentru desfiintarea Sectiei. Dezvaluirile Luju privind blatul din CSM au fost confirmate chiar de premierul Romaniei Florin Citu (foto stanga) si ministrul Justitiei Stelian Ion (foto dreapta).

Guvernul Romaniei a aprobat joi seara, 18 februarie 2021, proiectul de lege privind desfiintarea SIIJ, acesta urmand sa fie dezbatut si votat in Parlament. In conferinta de presa sustinuta dupa sedinta de Guvern, atat Florin Citu, cat si ministrul Justitiei Stelian Ion au explicat de ce Executivul a adoptat proiectul de desfiintare a SIIJ in pofida avizului negativ dat de CSM. Cu aceasta ocazie, ambii au confirmat ceea ce Lumea Justitiei a dezvaluit, si anume ca avizul asa-zis negativ al CSM este de fapt unul inselator. Asta intrucat avizul CSM este negativ doar formal, in considerentele sale neexistand niciun argument pentru pastrarea SIIJ in forma actuala. Mai exact, avizul CSM da liber la desfiintarea SIIJ, si chiar revenirii la situatia in care DNA avea competenta in achetarea judecatorilor si procurorilor, cu conditia ca magistratilor sa le fie asigurate garantii suplimentare pentru asigurarea independentei. Practic, prin forma in care a fost redactat asa-zisul aviz negativ CSM a decis ca daca magistratii primesc garantii suplimentare, atunci SIIJ poate fi desfiintata.

Iata declaratia premierului Florin Citu:

“Buna seara! In sedinta de guvern de astazi am aprobat mai multe acte normative, dar doua sunt mai importante. In primul rand, a fost aprobat un proiect de lege privind desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie. Este clar, aici este o promisiune a Coalitiei de guvernare, dar este, in acelasi timp, si o recomandare si pentru respectarea MCV, sunt mai multe lucruri pe care le-am luat in calcul acolo. Detaliile acestui proiect de lege vor fi prezentate de domnul ministru al justitiei. Eu pot sa va spun doar un singur lucru: ar trebui sa ne aducem aminte ca CSM a dat aviz negativ, atunci cand a fost infiintata aceasta sectie, CSM a dat aviz negativ si acum, dar nu pentru ca nu doreste desfiintarea Sectiei, ci pentru alte considerente, repet, detaliile vor fi prezentate de dl ministru al justitiei”.

Iata declaratia ministrului Justitiei Stelian Ion:

“Mai fac o referire la avizul negativ din partea CSM. Asa cum spuneam, initial CSM a fost impotriva infiintarii, acum, in mod paradoxal, pare a fi impotriva desfiintarii. Spun paradoxal si aparent, pentru ca, in realitate, daca veti citi continutul avizului negativ din partea CSM, veti observa ca de fapt nu este un aviz negativ referitor la masura in sine a desfiintarii SIIJ. In niciun paragraf nu se regaseste vreun elogiu sau vreo apreciere la activitatea SIIJ, dimpotriva, este criticata aceasta activitate”.

Primul efect major al domniei lui Mateescu. Era rau cu Oprina, nu-i asa?

Asadar, afirmatiile premierului si ministrului de Justitie confirma ca CSM a vandut SIIJ, oferind munitie pentru desfiintarea Sectiei. Pentru aceste motive, magistratii si asociatiile profesionale care de-a lungul anilor s-au luptat tocmai pentru apararea SIIJ ar trebui sa ceara socoteala, credem noi, membrilor CSM care au redactat inselatorul aviz.

In alta ordine de idei, ceea ce s-a intamplat in acest caz este doar un prim efect major al mandatului de presedinte al CSM al lui Bogdan Mateescu, un adversar declarat al SIIJ. Iar pentru asta, din nou, magistratii si asociatiile profesionale care au aparat SIIJ ar trebui sa multumeasca judecatorilor din CSM care l-au instalat pe Bogdan Mateescu la conducerea Sectiei. Ne referim la judecatoarele Lia Savonea, Simona Marcu, Margareta Nicoleta Tint si Corina Corbu, caci ele sunt cele care au facut diferenta si care l-au preferat pe Mateescu sef al CSM, in detrimentul judecatoarei Evelina Oprina. Totusi, nu trebuie uitat ca totul s-a intamplat cu o tacere suspecta fix din partea asociatiilor profesionale si din partea magistratilor pro-SIIJ, care desi au fost avertizati in legatura posibilitatea inscaunarii lui Mateescu in fruntea Consiliului, inclusiv prin intermediul articolelor publicate de Lumea Justitiei, nu au avut nicio reactie.

De altfel, suntem convinsi, cu Evelina Oprina la sefia CSM un asemenea aviz dezastruos pentru SIIJ nu ar fi iesit niciodata din CSM. Probabil insa ca tocmai refuzul Evelinei Oprina de a face compromisuri si fel de fel de jocuri a facut sa nu fie preferata de colegele sale. Mai mult, Evelina Oprina si Gabriela Baltag au propus cea mai potrivita solute in cazul proiectului de lege privind desfiintarea SIIJ, respectiv ca CSM sa nu dea aviz proiectului de lege (similar cu un alt proiect de desfiintare a SIIJ care fusese deja avizat negativ de CSM), dar varianta nu a fost pe placul celorlalti membri ai Consiliului. Recent, Baltag si Oprina, in incercarea de a salva SIIJ pe ultima suta de metri, au facut opinie concurenta la avizul “negativ” al CSM, explicand de ce SIIJ trebuie mentinuta in forma actuala si de ce SIIJ in sine reprezinta o garantie pentru independenta magistratilor (click aici pentru a citi).

Blatul a fost demascat

Revenind la avizul asa-zis negativ al CSM dat proiectului privind desfiintarea SIIJ, Lumea Justitiei a explicat pe larg in articolul “Sarutul Iudelor: CSM a vandut SIIJ” de ce acesta reprezinta in realitate o invitatie adresata adversarilor SIIJ la desfiintarea Sectiei. Realuam din nou demonstratia, iata confirmata de premierul Florin Citu si ministrul Justitiei Stelian Ion.

O prima problema a avizului negativ al CSM se regaseste chiar in cea dintai pagina a documentului. Mai exact, ne referim la paragraful in care membrii CSM sugereaza ca desfiintarea SIIJ ar fi putut fi luata in calcul in cazul in care ministrul Justitiei Stelian Ion ar fi inaintat Consiliului forma proiectului propus de predecesorul sau Catalin Predoiu. O forma care prevedea ca SIIJ se inchide, ca dosarele cu magistrati trec din nou in competenta DNA, DIICOT si PICCJ, dar ca punerea in miscare a actiunii penale se va face doar cu autorizarea prealabila a Procurorului General, iar trimiterea in judecata a magistratilor se incuviinteaza de sectiile din CSM (click aici pentru a citi proiectul lui Predoiu).

Iata paragraful din avizul CSM in care membrii Consiliului sugereaza ca desfiintarea SIIJ poate fi luata in calcul daca se revine la proiectul lui Catalin Predoiu (vezi facsimil 1):

“Solutia normativa propusa nu este, insa, insotita de instituirea unor garantii menite sa dea eficienta principiului independentei justitiei, prin asigurarea unei protectii adecvate a judecatorilor si procurorilor impotriva unor eventuale presiuni exercitate asupra lor.

Astfel de garantii se regaseau in forma anterioara a proiectului de act normativ si ar fi putut constitui o baza pentru initierea unei analize consistente care sa ofere solutiile potrivite pentru protejarea independentei justitiei. In mod regretabil insa, aceste garantii au fost calificate drept superimunitati in unele luari de pozitie publice, inclusiv ale unor reprezentanti ai celorlalte puteri in stat”.

Asadar, CSM transmite ca se poate discuta despre desfiintarea SIIJ daca garantiile prevazute de proiectul ex-ministrului Justitiei Catalin Predoiu vor fi reintroduse.

CSM citeaza din CCR doar ce le convine adversarilor SIIJ

Inexplicabila este si raportarea CSM la Decizia Curtii Constitutionale 33/2018 prin care s-au analizat modificarile aduse Guvernul PSD-ALDE la Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, modificari care au inclus si infiintarea SIIJ. Astfel, CSM a extras din Decizia 33/2018 a CCR paragraful in care se vorbeste despre posibilitatea ca legiuitorul sa adopte norme, dar cu respectarea independentei judecatorilor (vezi facsimil 2): “In cuprinsul Deciziei nr. 33/2018, Curtea a retinut ca 'in considerarea unor valori si principii constitutionale, apartine competentei legiutorului ordinar dreptul de a adopta norme care sa dea continut Legii fundamentale'. Sub acest aspect, prin Decizia nr. 20/2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, Curtea a retinut ca dispozitiile art. 124 alin. (3) din Constitutie, conform carora judecatorii sunt independenti si se supun numai legii, 'nu au un caracter declarativ, ci constituie norme constitutionale obligatorii pentru Parlament, care are indatorirea de a legifera instituirea unor mecanisme corespunzatoare de asigurare reala a independentei judecatorilor, fara de care nu se poate concepe existenta statului de drept, prevazut prin art. 1 alin. (3) din Constitutie'”.

Ce transmite CSM voalat? Ca intr-adevar legiuitorul poate face ce doreste, inclusiv sa desfiinteze SIIJ, dar numai cu asigurarea unor garantii de independenta pentru magistrati.

Ne intrebam insa de ce nu a citat CSM din aceeasi Decizie CCR 33/2018 alt paragraf, mult mai important in contextul dezbaterilor pentru desfiintarea SIIJ. Acela in care CCR explica faptul ca: “Sub aspectul infiintarii Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, la nivelul celui mai inalt parchet national, Curtea retine ca aceasta are ca scop crearea unei structuri specializate, cu un obiect determinat de investigatie, si constituie o garantie legala a principiului independentei justitiei, sub aspectul componentei sale individuale, independenta judecatorului. Se asigura, pe aceasta cale, o protectie adecvata a magistratilor impotriva presiunilor exercitate asupra lor, impotriva abuzurilor savarsite prin sesizari/denunturi arbitrare si se asigura o practica unitara, la nivelul acestei structuri de parchet, cu privire la efectuarea actelor de urmarire penala pentru infractiunile savarsite de magistrati”.

Credem ca acest paragraf din Decizia CCR 33/2018 era mult mai util in apararea SIIJ decat cel invocat in avizul CSM. Asta intrucat CCR arata ca SIIJ in sine este o garantie pentru independenta judecatorilor.

De asemernea, CSM putea aminti alta decizie CCR, care sa fie folosita in apararea SIIJ. Ne referim la Decizia 547/2020, care face trimitere la Decizia CCR 33/2018 si prin care s-a respins o incercare de desfiintare a SIIJ venita chiar din partea actualului presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, Bogdan Mateescu. Concret, in Decizia 547/2020 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 88/1-88/9 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, precum si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 90/2018 privind unele masuri pentru operationalizarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, CCR arata ca: “Prin urmare, constatand ca infiintarea SIIJ la nivelul celui mai inalt parchet national are ca scop crearea unei structuri specializate, cu un obiect determinat de investigatie, si constituie o garantie legala a principiului independentei justitiei, sub aspectul componentei sale individuale, independenta judecatorului, Curtea a retinut ca 'se asigura, pe aceasta cale, o protectie adecvata a magistratilor impotriva presiunilor exercitate asupra lor, impotriva abuzurilor savarsite prin sesizari/denunturi arbitrare si se asigura o practica unitara, la nivelul acestei structuri de parchet, cu privire la efectuarea actelor de urmarire penala pentru infractiunile savarsite de magistrati'”.

CSM da idei adversarilor SIIJ si cu avizul Comisiei de la Venetia

Alt paragraf din avizul CSM care le da munitie adversarilor SIIJ este cel in care membrii Consiliului citeaza din Comisia de la Venetia. Un paragraf in care se face vorbire, atentie, despre pastrarea dosarelor cu magistrati la DNA, dar cu acordarea de garantii mai solide pentru judecatori si procurori (vezi facsimil 3): “Preocuparea referitoare la asigurarea unor garantii pentru judecatorii si procurorii supusi unor investigatii penale transpare inclusiv din Avizul preliminar al Comisiei Europene pentru Democratie prin Drept (Comisia de la Venetia) nr. 924/2018 privind propunerile de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Astfel, in paragraful 88 din acest aviz s-a ridicat intrebarea daca 'recurgerea la procurori anticoruptie specializati, cu acordarea unor garantii procedurale mai solide pentru judecatorii si procurorii investigati, fara infiintarea unei structuri speciale in acest scop, nu ar fi o solutie mai potrivita (...)'”.

Asadar, este lansata din nou ideea (la fel ca in cazul trimiterii la proiectul lui Predoiu, amintit la inceputul articolului) ca dosarele cu magistrati pot fi instrumentate de DNA, insa numai cu asigurarea de garantii. Din nou observam ca CSM avea posibilitatea de a selecta alt paragraf din avizul Comisiei de la Venetia, mult mai favorabil apararii SIIJ: “Evident, decizia privind organizarea si structura Ministerului Public apartine autoritatilor national competente. Iar preocuparea legiuitorului de a asigura, in contextul noii sectii propuse, garantii procedurale efective magistratilor vizati trebuie salutata. Este vorba in special de implicarea CSM in numirea procurorului sef al Sectiei, precum si a procurorilor din cadrul Sectiei, prin intermediul unui concurs de proiecte organizat de o comisie speciala infiintata in cadrul Consiliului. Acelasi mecanism este preconizat si pentru revocare. Participarea plenului (i.e. judecatori si procurori) este importanta intrucat Sectia, desi va fi condusa de un procuror sef, va investiga atat procurori cat si judecatori (a se vedea articolele 88/3 pana la 88/5 din propunerea de modificare a Legii nr.304/2004). - 18 - CDL-PI(2018)007. De asemenea, indicarea cu precizie in legii a criteriilor (inclusiv cel putin 18 ani vechime in functia de procuror) si a conditiilor procedurale pentru selectarea celor mai buni candidati asigura cateva garantii importante de calitate si, sa speram, de impartialitate pentru numirile in aceasta sectie sensibila”.

Exemplu de garantie: eliminarea suspendarii din functie

Pe de alta parte, CSM ofera si un exemplu de garantie care trebuie acordata magistratilor in cazul desfiintarii SIIJ. Este vorba despre eliminarea prevederii potrivit careia judecatorii si procurorii sunt suspendati din functie la momentul trimiterii in judecata (vezi facsimil 4): “In stransa legatura cu obiectul de reglementare al proiectului de lege transmis spre avizare, nu poate fi omis faptul ca, in reglementarea actuala a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare – art. 62 alin. (1) lit. a) – judecatorul sau procurorul este suspendat din functie cand a fost trimis in judecata pentru savarsirea unei infractiuni dupa confirmarea judecatorului de camera preliminara. Asadar, se ajunge, potrivit legii, la suspendarea din functie a unui judecator sau procuror doar prin efectul aprecierii exclusive a procurorului care dispune trimiterea in judecata, confirmarea judecatorului de camera preliminara neputand viza chestiuni legate de temeinicia acuzatiei, ci doar chestiuni de nelegalitate exclusiv de ordin procedural. O astfel de posibilitate este cu atat mai criticabila cu cat, in cazul altor categorii profesionale care nu se bucura de garantii de independenta consfintite constitutional, nu este instituit un sistem de suspendare din functie in aceleasi conditii de severitate. In aceste conditii, pentru a asigura premisele evitarii oricarei forme de presiune impotriva judecatorilor si procurorilor, apare evidenta necesitatea unei analize pentru identificarea unor garantii suplimentare, care sa vizeze modul in care acestia pot fi urmariti penal sau trimisi in judecata de catre organele de urmarire penala”.

Sa intelegem deci ca, in viziunea CSM, DNA poate primi din nou competenta in anchetarea magistratilor daca se elimina prevederea privind suspendarea din functie a judecatorilor si procurorilor trimisi in judecata? O prostie imensa, intrucat chiar si fara suspendare din functie santajul DNA poate fi exercitat la fel de bine.

Scandalos: CSM pune semnul egalitatii intre SIIJ si DNA

Scandaloasa este una dintre ultimele argumentatii facute de CSM in avizul negativ dat proiectului privind desfiintarea SIIJ. Avem in vedere asemanarea SIIJ cu DNA, in care CSM face referire la decizia ICCJ prin care i-a fost anulat controlul judiciar Laurei Kovesi, decizie care ulterior a fost folosita de procurorii din CSM pentru a o ataca pe procuroarea SIIJ Adina Florea fata de care au sesizat Inspectia Judiciara (vezi facsimil 5): “Pe de alta parte, si sub actuala reglementare au existat serioase ingrijorari, unele confirmate de instanta suprema, in legatura cu modul in care Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie a instrumentat unele cauze privindu-i pe magistrati, generate de insemnate neregularitati procedurale si de fond, intens mediatizate. De asemenea, au existat critici substantiale, atat sub imperiul reglementarii anterioare, la adresa Directiei Nationale Asnticoruptie, cat si sub imperiul reglementarii anterioare, la adresa Directiei Nationale Anticoruptie, cat si sub imperiul reglementarii actuale, la adresa Sectiei pentru investigarea infractiunilor din Justitie, vizand scurgeri de informatii in spatiul public din dosarele penale, care au fost de natura sa starneasca temeri in randul magistratilor, generand expunerea mediatica nejustificata a acestora, cu incalcarea manifesta a prezumtiei de nevinovatie”.

Sa compari SIIJ cu DNA dupa abuzurile crunte facute de-a lungul anilor de parchetul anticoruptie este strigator la cer. Evident insa ca “serioasele ingrijorari” privind “modul in care SIIJ a instrumentat unele cauze” si scurgerile de informatii in spatiul public “care au starnit temere in randul magistratilor”, aspecte mentionate in avizul CSM, vor fi folosite la randul lor ca argumente pentru desfiintarea SIIJ.

In final, concluzia CSM a fost ca: “Se impune a fi adoptata o reglementare de echilibru, care sa asigure dezideratul identificarii unor garantii adecvate in vederea respectarii independentei justitiei, dar care sa nu constituie piedici nejustificate in ancheta penala”.

Asadar, dupa cum ati putut observa din cele prezentate mai sus si dupa cum veti putea citi in avizul pe care il publicam integral la finalul articolului, CSM nu vorbeste decat despre asigurarea de garantii si nu explica in niciun moment de ce SIIJ in forma actuala trebuie pastrata, de ce nu trebuie desfiintata si de ce SIIJ insasi reprezinta o garantie pentru independenta magistratilor. Ideea principala care reiese din aviz este, in opinia noastra, ca SIIJ poate fi desfiintata, iar DNA poate primi din nou competenta in anchetarea magistratilor daca sunt asigurate anumite garantii pentru judecatori si procurori.

Prezentam in continuare avizul chipurile negativ dat de CSM proiectului de lege privind desfiintarea SIIJ: