Veste proasta pentru Traian Basescu (foto), care in prezent se judeca la Curtea de Apel Bucuresti cu CNSAS intr-un dosar in care Consiliul a solicitat sa se constate calitatea de lucrator/colaborator al Securitatii a fostului presedinte al Romaniei. Curtea de Apel Bucuresti a decis in 2015, intr-o speta trasa la indigo cu cea a fostului presedinte Basescu, sa admita cererea CNSAS prin care solicita constatarea calitatii de lucrator al Securitatii a unei persoane care activase, ce sa vedeti, tot in cadrul Directiei a IV-a de contrainformatii militare (UM 0525) din cadrul Departamentului Securitatii Statului (DSS). Aceeasi Directie din care, conform informatiilor publice, ar fi facut parte si Traian Basescu dupa ce a fost racolat in 1973, pe cand era student al Institutului de Marina.

Traian Basescu: "Am crezut ca este un serviciu subordonat comandamentului fortelor navale... Rapoartele mele au fost depuse la companie nu la Securitate"

Astfel cum este cunoscut, Consiliul National de Studierea a Arhivelor Securitatii (CNSAS) a cerut in luna mai 2019 Curtii de Apel Bucuresti sa se constate calitatea de lucrator/colaborator al Securitatii a fostului presedinte Traian Basescu. Primul termen efectiv in acest dosar, inregistrat la Curtea de Apel Bucuresti sub nr. 3160/2/2019 si repartizat judecatorului Victor Hortolomei, a avut loc in 5 septembrie 2019, data la care fostul presedinte a declarat instantei ca nu stia ca "contrainformatiile militare reprezinta Securitatea", aratand ca nu avea cunostinta despre faptul ca i s-a dat un nume conspirativ.

"Niciodata n-am stiut ca mi s-a dat un nume conspirativ. Abia cand mi s-au dat cele doua note, colonelul Tudor mi-a zis: Semneaza Petrov. Niciodata nu mi s-a dat un nume conspirativ. Eu nu am stiut ca contrainformatiile militare reprezinta Securitatea. Eu abia dupa Revolutie am aflat de legatura contrainformatilor militare. Am crezut ca este un serviciu subordonat comandamentului fortelor navale, asa scrie si pe frontispiciu. Rapoartele mele au fost depuse la companie nu la Securitate si sunt semnate "Capitan Traian Basescu. Daca eram colaborator, trebuiau semnate tot cu Petrov", declara Basescu la termenul din 5 septembrie 2019.

CAB: "Din moment ce toate serviciile de contrainformatii ale armatei, subordonate Directiei a IV-a erau conduse de DSS, rezulta ca si serviciul din care facea parte paratul se incadra in aceasta sfera"

Dupa cum veti vedea, argumentele pe care Basescu le-a adus in fata instantei sunt extrem de subrede si nefavorabile fostului presedinte al Romaniei. Sustinem aceasta intrucat, astfel cum reiese din Sentinta civila nr. 2525 din data de 09.10.2015 pronuntata de judecatorul Ionut Militaru de la Curtea de Apel Bucuresti in dosarul nr. 4554/2/2011* – sentinta pe care Lumea Justitiei o prezinta in exclusivitate – Directia a IV-a despre care Traian Basescu a sustinut ca era in subordinea "comandamentului fortelor navale" era de fapt in subordinea Departamentului Securitatii Nationale. Adica la Securitate! (facsimil)

La aceasta concluzie s-a ajuns dupa ce "petentul Tudor Barbu", vizat in dosarul mai sus indicat, a sustinut in fata instantei, in 2015, ca nu a fost angajat al Securitatii, intrucat serviciile de contrainformatii nu au fost structuri ale Securitatii, ci ale Armatei Romane.

Practic, la fel ca si Basescu, paratul Tudor Barbu a invocat faptul ca CNSAS sustine in mod gresit faptul ca a fost lucrator al Securitatii, iar asta pentru ca "serviciile de informatii retinute in nota de constatare nu au fost structuri ale Securitatii, ci ale Armatei Romane", Barbu detinand conform Sentintei gradul de capitan in cadrul Directiei a IV-a.

Or, in cuprinsul sentintei, judecatorul Militaru a inclus precizarile venite din partea Ministerului Apararii Nationale cat si din partea Ministerul Afacerilor Interne, care au atestat apartenenta Directiei a IV-a la Securitate.

Concret, in dosarul lui Tudor Barbu, solutionat de judecatorul Militaru, Ministerul Apararii Nationale a transmis adresa DLJ 3086 din 10.06.2015 in cuprinsul careia a precizat ca "pana in anul 1990, serviciile de contrainformatii, respectiv Directia a IV-a, au fost structuri subordonate Ministerului de Interne", unde se regasea si vestitul DSS.

La randul sau, Ministerul Afacerilor Interne, prin adresa nr. 88070/S4 din 22.07.2015, a comunicat de asemenea Curtii de Apel Bucuresti faptul ca Directia a IV-a facea parte din DSS, la fel ca si ofiterii MAPN din cadrul serviciilor de contrainformatii ale acestei Directii: "Din moment ce toate serviciile de contrainformatii ale armatei, subordonate Directiei a IV-a erau conduse de DSS, rezulta ca si serviciul din care facea parte paratul se incadra in aceasta sfera".

Fata de aceasta situatie, ramane de vazut ce va decide judecatorul Victor Hortolomei in dosarul fostului presedinte Traian Basescu, al carui proxim termen va avea loc in 20 septembrie 2019.

Publicam in continuare pasaje relevante din Sentinta civila nr. 2525 din data de 09.10.2015 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VIII-a Contencios administrativ si Fiscal in dosarul nr. 4554/2/2011*:

”Paratul a aratat in esenta ca in mod gresit se sustine ca a fost angajat al Securitatii, intrucat serviciile de contrainformatii retinute in Nota de constatare nu au fost structuri ale Securitatii, ci ale Armatei Romane, care aveau ca atributii supravegherea activitatii ofiterilor impotriva scurgerii de secrete de stat catre spioni straini, activitate care si azi se desfasoara de catre serviciile de contrainformatii ale armatei. (...)

Paratul Barbu Tudor a avut gradul de capitan in cadrul Directiei a IV-a, Serviciul Contrainformatii al UM 01278-Someseni, UM 02565 Cluj-Napoca (1980, 1981), maior in cadrul Directiei a IV-a, Biroul de Contrainformatii al UM 02446 Cluj Napoca (1986,1987), care apartinea Departamentului Securitatii Statului din cadrul Ministerului de Interne, dupa cum rezulta din adresa nr. 006197/11.05.1987

In ceea ce priveste apararea paratului, conform caruia facea parte dintr-o structura de contrainformatii a divulgarii secretelor Armatei Romane catre spionii straini, (...) s-au solicitat clarificari din partea Ministerului Apararii Nationale, care a comunicat prin adresa DLJ 3086 din 10.06.2015 ca, pana in anul 1990, serviciile de contrainformatii, respectiv Directia a IV-a, au fost structuri subordonate Ministerului de Interne

Din moment ce toate serviciile de contrainformatii ale armatei, subordonate Directiei a IV-a erau conduse de Departamentul Securitatii Statului, rezulta ca si serviciul din care facea parte paratul se incadra in aceasta sfera, iar in antetul adresei nr. 006197/11.05.1987 este mentionata in mod expres aceasta ierarhie (f. 52 vol. I).

Faptul ca ofiterii MapN din cadrul serviciilor de contrainformatii ale Directiei a IV-a faceau parte din Departamentul Securitatii Statului, in subordinea Ministerului de Interne, este confirmat si de adresa Ministerului Afacerilor Interne nr. 88070/S4 din 22.07.2015 (f. 110 vol. III), proba noua administrata in rejudecarea cauzei. (...)

Instanta retine nu numai faptul ca paratul a avut calitatea de ofiter al unei structuri de securitate, ci si ca a avut atributii concrete pe linie de securitate, pe care le-a exercitat in mod efectiv, activitatea sa intrand sub incidenta OUG nr. 24/2008. (...)

Dincolo de scopul pentru care aceste persoane erau prelucrate in dosare de urmarire informativa, metodele prin care se desfasura aceasta activitate, prin obtinerea de informatii ce vizau anturajul, comportamentul in familie si relatiile cu persoanele apropiate din viata profesionala si sociala ale persoanelor urmarite, precum si opiniile acestora despre anumite aspecte ale vietii sociale si politice, obtinute prin intermediul unor informatori, au incalcat dreptul la viata privata".

*Cititi aici integral Sentinta Curtii de Apel Bucuresti