Regimul presedintelui Klaus Iohannis (foto stanga) se incapataneaza sa-si duca pana la capat planul de acaparare a justitiei. Marti, 4 februarie 2020, Ministerul Justitiei a publicat proiectul de lege privind desfiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ), initiat de ministrul Catalin Predoiu (foto dreapta). Evident, un proiect care ii va readuce sub ghilotina DNA pe acei judecatori si procurori care nu dau solutiile dorite de parchetul anticoruptie. Si mai ales o initiativa de act normativ care ii confera Procurorului General prerogative de-a dreptul faraonice, dupa cum puteti citi mai jos.

Noi episoade pentru serialul „Magistratura sub cizma DNA” (pe care Lumea Justitiei vi l-a prezentat aici)

Insistam asupra Directiei Nationale Anticoruptie, intrucat acest parchet va putea din nou sa ancheteze magistrati, in cazul in care Parlamentul va vota proiectul de lege. E adevarat: nu pentru orice fel de infractiuni (ca pe vremea Serviciului de combatere a coruptiei din justitie, care functiona in cadrul DNA-ului kovesist), ci doar pentru faptele pedepsite de Legea nr. 78/2000. Este vorba atat despre infractiunile propriu-zise de coruptie (dare si luare de mita, trafic si cumparare de influenta), cat si despre cele asimilate celor de coruptie. Printre acestea se numara:

- abuzul in serviciu (binecunoscutul satar folosit de DNA pentru executarea personajelor incomode din politica, afaceri si chiar magistratura; spre deosebire de art. 297 Cod penal, Legea 78/2000 prevede situatii agravante ale infractiunii, de natura sa majoreze limitele pedepselor);

- fraude cu fonduri europene;

- acte de comert incompatibile cu functia;

- folosirea influentei (acuzatia pentru care DNA le-a fabricat dosare unor numerosi politicieni – inclusiv lui Ludovic Orban).

Iata ce stipuleaza art. 3 alin. 1 din proiectul de lege:

„De la data intrarii in vigoare a prezentei legi, sunt de competenta Directiei Nationale Anticoruptie si infractiunile prevazute in Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, cu modificarile si completarile ulterioare, daca, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formeaza obiectul infractiunii de coruptie, sunt savarsite de judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, de ceilalti judecatori si procurori, inclusiv de judecatorii si procurorii militari si de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii”.

Despotica subordonare ierarhica

Revenind asupra Procurorului General, trebuie sa remarcam faptul ca proiectul de lege al lui Catalin Predoiu pur si simplu ii va da posibilitatea sefului PICCJ sa taie si sa spanzure in magistratura. Or, daca Iohannis ii va face pe plac lui Predoiu si o va numi Procuror General pe Gabriela Scutea (semnatara a Protocolului PICCJ-SRI din 2009), va dati seama ce ii va astepta pe magistratii romani.

Concret, maculatura girata de Predoiu ii va da posibilitatea Procurorului General ca, dupa disparitia SIIJ, sa desfiinteze orice solutie de trimitere in judecata, clasare sau renuntare la urmarirea penala adoptata de catre Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie si care nu va fi apucat sa fie supusa controlului ierarhic. La fel se va intampla cu orice act de procedura efectuat de procurorii SIIJ, dar necontrolat ierarhic.

In acest punct, proiectul de lege contine un aspect cu mari sanse – credem noi – de a pica la Curtea Constitutionala. Astfel, Procurorul General va avea prerogativele mentionate mai sus in ciuda faptului ca dupa desfiintarea sectiei speciale dosarele vor fi distribuite catre parchetele competente material (inclusiv DNA si DIICOT). Or, din cate vedem, creand posibilitatea ca actele si solutiile sa poata fi confirmate sau infirmate de catre seful PICCJ, iar nu de catre procurorii-sefi ai respectivelor parchete competente material va incalca principiul controlului ierarhic pe baza caruia functioneaza procurorii, conform art. 132 alin. 1 din Constitutia Romaniei.

Relevante in acest sens sunt mai multe alineate din articolul 1 al proiectului de act normativ:

„(2) Cauzele aflate in curs de solutionare la nivelul Sectiei se transmit pe cale administrativa, in termen de 5 zile lucratoare de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, parchetelor competente potrivit legii, care continua solutionarea acestora.

(3) Dispozitiile alin. (2) se aplica in mod corespunzator dosarelor aflate in arhiva Sectiei. (...)

(5) Solutiile de clasare, de renuntare la urmarirea penala si de trimitere in judecata dispuse de procurorii Sectiei, care nu au facut obiectul controlului ierarhic anterior intrarii in vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desfiintarii Sectiei controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, dispozitiile art. 335, art. 318, art. 328 si ale art. 340 din Codul de procedura penala aplicandu-se in mod corespunzator.

(6) Actele efectuate si masurile luate de procurorii Sectiei in cauzele prevazute la alin. (2), care nu au facut obiectul controlului ierarhic anterior intrarii in vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desfiintarii Sectiei controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, dispozitiile art. 304 si ale art. 339 din Codul de procedura penala aplicandu-se in mod corespunzator. (...)

(8) Caile de atac declarate de Sectie pot fi retrase numai de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie”.

Superimunitate pentru magistrati

Ca sa se asigure ca majoritatea judecatorilor si a procurorilor nu va protesta fata de initiativa de desfiintare a SIIJ, ministrul Justitiei incearca sa-i mituiasca profesional, in opinia noastra. Astfel, Catalin Predoiu a inclus in proiectul de act normativ o superimunitate a magistratilor, acestia urmand sa nu mai poata fi trimisi in judecata decat cu incuviintarea sectiilor CSM. Mai mult decat atat: inculparea judecatorilor si procurorilor (punerea in miscare a actiunii penale) va fi posibila doar cu autorizarea prealabila a Procurorului General.

Actualele prevederi din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii se refera la incuviintarea, de catre sectiile CSM, doar pentru perchezitionarea magistratilor, retinerea si arestarea lor (preventiva ori la domiciliu). Desigur: se pastreaza exceptia infractiunilor flagrante, dar esenta problemei nu se schimba.

Redam prevederile art. 4 din proiectul lui Catalin Predoiu:

„La art. 95 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa alineatul (2) se introduc doua noi alineate,  alin. (3) si (4), cu urmatorul cuprins:

'(4) Punerea in miscare a actiunii penale fata de un judecator sau procuror se face cu autorizarea prealabila a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

(5) Trimiterea in judecata a judecatorilor si procurorilor se incuviinteaza de Sectia pentru judecatori sau, dupa caz, de Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii'”.

Predoiu se crede mai destept decat CCR

Inainte sa va prezentam textul proiectului de lege, remarcam atitudinea aroganta a lui Catalin Predoiu, ministrul Justitiei punandu-se pur si simplu pe sine deasupra Curtii Constitutionale a Romaniei. Astfel, in expunerea de motive, Predoiu scrie urmatoarele:

„Desi constituirea unei astfel de sectii este un demers care, in sine, a fost consemnat ca fiind constitutional, parametrii in care aceasta isi desfasoara activitatea contravin modului de organizare a parchetelor in Romania si principiului controlului ierarhic”.

In rest, in aceeasi expunere de motive, Catalin Predoiu reia argumentele propagandistice continute in rapoartele MCV, GRECO si ale Comisiei de la Venetia, bazate pe intoxicarile trimise de ONG-urile #rezistente din Romania. Argumente pe care ministrul s-a bazat si in urma cu putin timp, cand, in seara zilei de 27 decembrie 2019, a fortat adoptarea de catre guvernul Orban a memorandumului legat de distrugerea sectiei speciale (click aici pentru a citi).

* Cititi aici proiectul de lege privind desfiintarea SIIJ

* Cititi aici expunerea de motive