Zilele trecute dezvaluiam ca un nou atac se pregateste impotriva judecatoarei Evelina Oprina (foto) din CSM, totul pentru impiedicarea acesteia de a fi numita la conducerea Consiliului si pentru a-i fi creat astfel culoar liber lui Bogdan Mateescu (click aici pentru a citi). In editia de astazi va prezentam ce anume au mai pus la cale anumite minti "luminate", disperate sa o blocheze pe Oprina (pe care, asa cum se stie, o consideram cea mai buna solutie pentru a conduce CSM in urmatorul an). Atacul conceput in diverse laboratoare este unul de toata jena insa, care ne aduce aminte de lozinca bolsevica „Moarte intelectualilor”, urlata la mineriada din iunie 1990 de muncitorii trimisi de FSN si Ion Iliescu sa-i linisteasca pe „golanii” din Piata Universitatii.

Mai exact, se incearca aruncarea unei suspiciuni de incompatibilitate asupra Evelinei Oprina, pe motiv ca, atentie, aceasta ar fi si director la o revista de specialitate. Iar odata aparute informatiile privind pretinsa incompatibilitate a lui Oprina ar urma sesizarea Agentiei Nationale de Intergritate.

Intreaga constructie nu este altceva decat o imensa prostie. Planul a fost devolat chiar de catre judecatoarea Evelina Oprina intr-o informare trimisa Lumea Justitiei, in care aceasta demonteaza pas cu pas actiunea care o vizeaza. Reactia Evelinei Oprina vine dupa ce la CSM a ajuns o solicitare din partea unui jurnalist, interesat sa clarifice tocmai aceasta problema. Facem precizarea ca nu acuzam sub nicio forma ziaristul, intrucat cel mai probabil acesta doar isi face meseria si incearca sa verifice informatiile in posesia carora a intrat. Totusi, important de spus este ca acelasi subiect referitor la Evelina Oprina a fost transmis si altor jurnalisti, din mai multe redactii.

Concret, in punctul de vedere transmis sefei CSM Margareta Nicoleta Tint, judecatoarea Oprina explica in detaliu de ce detinerea titulaturii de director al „Revistei Romane de Jurisprudenta” nu reprezinta o incompatibilitate cu functia de judecator. In acest sens, Oprina dezvaluie ca nu are niciun contract de munca, raport de servciu sau contract de management cu editorul revistei, ci doar un contract de drepturi de autor: „Calitatea de ’Director’ reprezinta numai o titulatura specifica pe care toate publicatiile stiintifice o practica in mod uzual si nu reprezinta o functie executiv administrativa sau de conducere in cadrul Editurii. Coordonarea din punct de vedere stiintific a unei reviste de specialitate nu poate fi echivalata cu o functie de conducere in cadrul Editurii, forma juridica pe care o imbraca activitatea mea la revista mentionata fiind aceea a unui raport juridic de editare, in baza caruia am cesionat Editurii drepturile patrimoniale de autor privind opera nominalizata in contract (activitatea stiintifica de imbunatatire si crestere a acuratetei stiintifice a lucrarilor ce vor fi publicate in revista). Calitatea de ’Director’ la o revista de specialitate cu specific exclusiv stiintific nu se confunda si este complet straina de calitatea de ’Director’ intr-o structura manageriala din sistemul public sau privat, semnificand exclusiv coordonarea stiintifica a revistei”.

Mai mult, in acelasi punct de vedere, Evelina Oprina dezvaluie ca inclusiv Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor permite ca magistratii sa desfasoare activitati stiintifice. Iar faptul ca acest lucru nu reprezinta vreo incompatibilitate a fost lamurit atat de CCR, cat si de CSM in anii trecuti.

Punctul de vedere adresat sefei CSM Margareta Nicoleta Tint a fost atasat unei informari de presa pe care Evelina Oprina a trimis-o, miercuri, 4 noiembrie 2020, publicatiei Lumea Justitiei. In respectiva informare de presa, intitulata „Iertat sa-mi fie ca scriu”, Oprina remarca faptul ca activitatea sa stiintifica a starnit interes fix dupa ce si-a anuntat candidatura la sefia CSM, desi aceeasi activitate stiintifica este veche de 15 ani. „Pentru cei ’apropiati mie’, care din varii considerente aleg sa nu aiba un interes in zona stiintificitatii, am asteptarea legitima de a accepta cu seninatate ca altii au, doresc si pot sa aiba asemenea preocupari”, precizeaza Oprina. Ca sa nu mai spunem, adaugam noi, ca sunt si alti magistrati care, bravo lor, colaboreaza si detin functii editoriale de conducere la diverse reviste de specialitate. Mai ales ca participarea la elaborarea de asemenea publicatii de specialitate reprezinta criteriu de evaluare a activitatii magistratilor.

Prezentam informarea de presa a judecatoarei Evelina Oprina din CSM:

„Iertat sa-mi fie ca scriu

Avand in vedere preocuparile de altfel legitime ale oricarei persoane, fie ea jurnalist sau nu, cu privire la activitatea unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii si in registrul deplinei transparente pe care o clamez si de care nu ma voi dezice pana la finalul mandatului de membru CSM, inteleg sa fac publice anumite aspecte pe care colegii judecatori si procurori, dar si publicul larg sunt indreptatiti sa le cunoasca cu privire la activitatea mea stiintifica si de cercetare pentru clarificarea oricaror intrebari, curiozitati ori nelamuriri.

Apreciind in mod deosebit interesul jurnalistic manifestat in ultimele zile cu privire la activitatea mea stiintifica si de cercetare, nu pot totusi sa nu remarc ca o preocupare aparent indreptatita se manifesta totusi subit pe aceasta zona, desi activitatea subsemnatei pe palierul stiintific este publica si binecunoscuta tuturor de peste 15 ani.

Nu pot considera ca fiind o simpla coincidenta declansarea unui astfel de demers in contextul tumultuos al acestui an, context ce a vizat si continua sa vizeze persoana mea, in conditiile in care anumite rumori pe acest subiect si-au facut aparitia de mai multa vreme in diverse medii si s-au intensificat odata cu anuntata mea candidatura pentru presedintia CSM 2021.

Desfasor activitate didactica din anul 1998, dobandind pana in prezent toate gradele corespunzatoare invatamantului superior, inclusiv cel de profesor universitar, iar, in anul 2004 am obtinut titlul stiintific de doctor in drept, sub coordonarea profesorului universitar dr. Viorel Mihai Ciobanu. In tot acest interval de timp am avut o constanta activitate de cercetare stiintifica, materializata in mai multe lucrari de specialitate (tratat, carti, monografii, cursuri, coduri comentate, etc.) si articole stiintifice, participari la conferinte nationale si internationale, toate circumscrise materiilor dreptului procesual civil si a dreptului executional civil.

Relativ la implicarea mea stiintifica pe zona de elaborare de reviste de specialitate juridica, mentionez ca o indelungata perioada de timp am coordonat din punct de vedere stiintific ’Revista romana de executare silita’, iar in prezent coordonez tot pe latura stiintifica ’Revista romana de jurisprudenta’, ambele publicatii editate de Editura Universul Juridic.

Coordonarea din punct de vedere stiintific a unei reviste de specialitate nu poate fi echivalata sub nicio forma cu o functie de conducere in cadrul unei Edituri, argumentele legale si de oportunitate pentru care nu subzista absolut niciun motiv sau ingrijorare relative la existenta vreunei potentiale stari de incompatibilitate intre functia de judecator si activitatea stiintifica a acestuia fiind expuse in punctul de vedere transmis conducerii Consiliului, pe care il atasez.

Intrucat subiectul in discutie reprezinta o preocupare pentru o categorie destul de larga de judecatori si procurori, implicati in activitati stiintifice, de cercetare ori didactice, incepand cu Inalta Curte de Casatie si Justitie si pana la judecatorie, consider ca orice dezbatere publica si clarificari pe tema compatibilitatii statutului de magistrat cu astfel de activitati sunt binevenite.

Mai remarc ca, in ultima perioada de timp, se manifesta o anumita tendinta de blamare ori ducere in derizoriu a activitatilor stiintifice ale magistratilor, existand riscul de a fi desconsiderat pentru desfasurarea unor asemenea activitati ori chiar teama si retinerea de a exprima public aprecieri cu privire la astfel de preocupari academice ori stiintifice. Apreciez, insa, - intemeiat tocmai pe prevederile legii si a regulamentelor de evaluare a magistratilor in acest sens - ca o forma de evolutie profesionala nu doar individuala, ci si de sistem se poate realiza inclusiv prin incurajarea judecatorilor/procurorilor de a manifesta initiativa si implicare in activitatea de creatie intelectuala, in activitatea didactica, caci numai prin performanta se poate atinge standardul de excelenta profesionala.

De aceea, sustin si incurajez colegii judecatori si procurori sa abordeze activitatile stiintifice fara retineri si sa contribuie la cresterea calitatii muncii lor, dar si la dezvoltarea teoriei si stiintei dreptului.

Pentru cei ’apropiati mie’, care din varii considerente aleg sa nu aiba un interes in zona stiintificitatii, am asteptarea legitima de a accepta cu seninatate ca altii au, doresc si pot sa aiba asemenea preocupari.

Prin urmare, iertat sa-mi fie ca scriu, dar nu regret absolut nicio ora petrecuta in compania reflectiilor, nelinistilor ideatice, controverselor nelamurite ori argumentelor nediscutate”.

Redam punctul de vedere al judecatoarei Evelina Oprina transmis presedintei CSM Margareta Nicoleta Tint:

„Cu referire la solicitarea jurnalistului TVR Razvan Tiniche vizand detinerea de catre subsemnata a functiei de director de revista juridica de specialitate si compatibilitatea acesteia cu statutul de judecator, membru ales al CSM, inteleg sa fac urmatoarele

Precizari

1. Cu privire la detinerea de catre subsemnata a functiei de director de revista publicata de o societate privata, arat urmatoarele:

Potrivit contractului de editare incheiat cu Editura Universul Juridic, activitatea subsemnatei in cadrul Revistei Romane de Jurisprudenta consta in:

- imbunatatirea si cresterea acuratetei stiintifice a lucrarilor care vor fi publicate in RRDJ, incepand cu nr. 1/2020;

- formularea de propuneri de imbunatatire a lucrarilor care vor face parte din paginile revistei, va face adnotari si orice alte propuneri de transformare a unui articol, pentru ca acesta sa corespunda celor mai inalte standarde academice si stiintifice;

- publicarea, pe cat posibil, in fiecare numar al revistei a unui material de tip articol/editorial si spete comentate.

Prin urmare, contributia subsemnatei la elaborarea Revistei Romane de Jurisprudenta reprezinta o activitate pur stiintifica, prin care imi aduc aportul la imbunatatirea calitatii lucrarilor ce vor fi publicate in revista, participand prin aptitudinea mea profesionala la dezvoltarea materialelor si la transformarea acestora astfel incat sa raspunda celor mai inalte exigente stiintifice si academice.

Participarea subsemnatei la elaborarea Revistei Romane de Jurisprudenta nu imbraca forma unei functii, nici publice si nici private, activitatea fiind desfasurata in baza unui contract de editare incheiat in temeiul Legii nr. 8/1996, iar nu in baza unui contract de munca, raport de serviciu sau contract de management.

Calitatea de ’Director’ reprezinta numai o titulatura specifica pe care toate publicatiile stiintifice o practica in mod uzual si nu reprezinta o functie executiv administrativa sau de conducere in cadrul Editurii. Coordonarea din punct de vedere stiintific a unei reviste de specialitate nu poate fi echivalata cu o functie de conducere in cadrul Editurii, forma juridica pe care o imbraca activitatea mea la revista mentionata fiind aceea a unui raport juridic de editare, in baza caruia am cesionat Editurii drepturile patrimoniale de autor privind opera nominalizata in contract (activitatea stiintifica de imbunatatire si crestere a acuratetei stiintifice a lucrarilor ce vor fi publicate in revista).

Calitatea de ’Director’ la o revista de specialitate cu specific exclusiv stiintific nu se confunda si este complet straina de calitatea de ’Director’ intr-o structura manageriala din sistemul public sau privat, semnificand exclusiv coordonarea stiintifica a revistei.

Asadar, activitatea subsemnatei la Revista Romana de Jurisprudenta presupune activitati de elaborare de publicatii, in intelesul art. 11 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 si art. 109 alin. (1) din legea nr. 161/2003 si nu implica desfasurarea de activitati comerciale sau exercitarea functiei in baza unui raport juridic de munca.

2. Referitor la compatibilitatea activitatii in cadrul revistei de specialitate cu statutul de judecator, membru ales in Consiliul Superior al Magistraturii, invederez urmatoarele:

(i) Caracterul legal al activitatii

Potrivit art. 125 alin. (3) din Constitutia Romaniei, functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior. Iar, conform art. 5 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor functiile de judecator, procuror, magistrat-asistent si asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte functii publice sau private, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior, asa cum acestea sunt definite de legislatia in vigoare.

Art. 11 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 statueaza insa, in mod expres, ca judecatorii si procurorii pot participa la elaborarea de publicatii, pot elabora articole, studii de specialitate, lucrari literare ori stiintifice si pot participa la emisiuni audiovizuale, cu exceptia celor cu caracter politic. In acelasi sens sunt si prevederile art. 109 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei care dispun ca magistratii pot participa la elaborarea de publicatii sau studii de specialitate, a unor lucrari literare ori stiintifice sau la emisiuni audiovizuale, cu exceptia celor cu caracter politic.

Rezulta, asadar, ca participarea la elaborarea unei publicatii, de genul revista de specialitate juridica, este o activitate permisa de dispozitiile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, care recunoaste in mod explicit posibilitatea ca judecatorii si procurorii sa participe la elaborarea de publicatii, sa elaboreze articole, studii de specialitate, lucrari stiintifice.

Activitatea de natura stiintifica nu se circumscrie ipotezelor in care se presteaza o activitate specifica functiei publice sau private, ce are la baza un contract de munca, contract de management sau raport de serviciu. De altfel, din considerentele paragrf. 168-169 din Decizia Curtii Constitutionale nr. 45/2018, se retine ca ratiunea introducerea incompatibilitatilor care insotesc functia de judecator/procuror consta in instituirea si mentinerea unui statut neutru si impartial al persoanelor care isi desfasoara activitatea in puterea judecatoreasca sau in cadrul Ministerului Public fata de activitatea celorlalte puteri in stat. De asemenea, ratiunea regimului incompatibilitatilor este aceea de a se evita confuziunea intre functia de judecator/procuror si orice alte functii publice sau private, indiferent de natura lor (politica sau economica). In caz contrar, daca prin diverse mecanisme legale, s-ar eluda textul constitutional, activitatea judecatorului/procurorului ar fi pusa sub semnul lipsei de independenta si al partialitatii, dupa caz, iar perceptia cetatenilor cu privire la justitie ar fi grav si iremediabil afectata.

Or, in situatia de fata, desfasurarea unei activitati cu caracter pur stiintific in baza unui contract de editare incheiat in temeiul Legii nr. 8/1996 nu presupune derularea unei functii publice sau private, nerealizandu-se in baza vreunui contract de munca, prestari servicii sau alt raport de serviciu.

Tot astfel, Decizia Curtii Constitutionale nr. 45/2018 mentioneaza ca functiile de judecator, procuror, magistrat-asistent si asistent judiciar sunt compatibile cu activitatile didactice de formare si perfectionare desfasurate de institutiile de pregatire profesionala a altor profesii juridice, iar, in masura in care judecatorul/procurorul are calitatea de cadru didactic, in virtutea acestei functii are posibilitatea de a presta activitati de formare profesionala juridica pentru alte categorii de personal (paragr. 172). Astfel, de vreme ce legea recunoaste compatibilitatea dintre functia de judecator/procuror si activitatea didactica din invatamantul superior, inseamna ca, implicit, a fost recunoscuta si compatibilitatea cu activitatea de cercetare si stiintifica atasata calitatii de cadru didactic. Potrivit art. 304 alin. (4) din Legea nr. 1/2011 a educatiei nationale, personalul didactic si de cercetare are dreptul de a publica studii, articole, volume sau opere de arta, de a candida la obtinerea de granturi nationale si internationale, fara restrictii ale libertatii academice.

Precizez in acest context ca subsemnata detin calitatea de cadru didactic inca din anul 1998, dobandind succesiv toate gradele didactice, iar din anul 2014 am dobandit gradul didactic de profesor universitar, pe care il detin si in prezent, ceea ce accentueaza suplimentar, si din aceasta perspectiva, vocatia mea de a desfasura activitati stiintifice.

(ii) Activitate apreciata in cadrul procedurilor de evaluare a activitatii judecatorilor si procurorilor

Activitatile extrajudiciare ale judecatorilor si procurorilor reprezentate de participarea la elaborarea de publicatii, articole, studii de specialitate, lucrari literare ori stiintifice constituie criterii de evaluare a activitatii profesionale a acestora, fiind punctate corespunzator potrivit Regulamentului privind evaluarea activitatii profesionale a judecatorilor si procurorilor, precum si Regulamentului privind organizarea si desfasurarea concursului de promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Astfel, art. 7 alin. (2) din HCSM nr. 676/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind evaluarea activitatii profesionale a judecatorilor si procurorilor prevede ca in aprecierea aceluiasi criteriu pot fi avute in vedere si prezentarea de teme la colocvii, simpozioane de specialitate, lucrari si articole publicate, inclusiv contributii la elaborarea unor culegeri sau buletine de jurisprudenta, proiecte si culegeri de acte normative, activitatea didactica, inclusiv cea de formator, tutore de practica, responsabil cu formarea continua descentralizata, fara ca nerealizarea uneia dintre aceste activitati sa constituie temei pentru depunctare.

Iar, art. I pct. 2 din HCSM nr. 681/2017 pentru modificarea si completarea Regulamentului privind organizarea si desfasurarea concursului de promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 74/2012 statueaza la art. 6 alin. (9) urmatoarele: candidatul poate depune si lucrari de specialitate publicate, daca este cazul, precum si orice alte inscrisuri pe care le considera relevante, in limba romana.

Asadar, sunt si trebuie sa fie pretuite contributiile la elaborarea de lucrari stiintifice si dezvoltarea cunostintelor juridice ale judecatorilor si procurorilor in procesul de evaluare si apreciere a performantei in activitatea profesionala a acestora, fiind incurajata excelenta profesionala.

(iii) Contract de editare incheiat in temeiul Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe

Contractul incheiat de subsemnata cu Editura Universul Juridic vizand elaborarea publicatiei Revista Romana de Jurisprudenta are ca obiect cesiunea drepturilor patrimoniale de autor in baza Legii nr. 8/1996 cu privire la rezultatele activitatii si cenzurii stiintifice pe care o desfasor.

Astfel, dreptul de autor asupra unei opere stiintifice este recunoscut si garantat de lege, este legat de persoana autorului si comporta atribute de ordin moral si patrimonial [art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/1996].

Activitatea de participare a judecatorilor/procurorilor la elaborarea de publicatii, articole, studii de specialitate, lucrari literare ori stiintifice permisa de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 implica o puternica componenta de creatie intelectuala, protejata si garantata de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe si nu exclude sub nicio forma remuneratia autorului unei asemenea opere cu drepturile de autor corespunzatoare formei juridice de cesionare ori editare a drepturilor patrimoniale de autor, ambele forme recunoscute si reglementate de actul normativ mentionat.

Precizez ca, de altfel, in temeiul si in baza garantiilor reglementate de acelasi act normativ (Legea nr. 8/1996), am publicat in decursul carierei mele profesionale si didactice 1 tratat, 13 carti, 3 culegeri, 50 articole ISI sau BDI, 20 articole in volume ale diferitelor Conferinte si am participat la 16 Conferinte internationale si la 60 de Conferinte nationale.

Tot astfel, arat ca exista numerosi alti colegi, judecatori sau procurori, cu manifestari pe plan stiintific si didactic, ale caror contributii valoroase la dezvoltarea doctrinei juridice romanesti au putut sa fie exploatate si valorificate spre a fi aduse la cunostinta publicului in baza acelorasi prevederi legale si cu remunerarea corespunzatoare cu drepturile de autor recunoscute de lege.

(iv) Practica Consiliului Superior al Magistraturii

Demna de evidentiat in context este practica anterioara a Consiliului Superior al Magistraturii care a statuat ca functia de redactor-sef nu este incompatibila cu functia de judecator/procuror, atat timp cat presupune activitati de elaborare de publicatii sau de coordonare a activitatii de elaborare a publicatiilor si nu implica desfasurarea de activitati comerciale sau exercitarea functiei in baza unui raport juridic de munca (lucrarea 20419/2018).

De asemenea, in considerentele Hotararii Plenului CSM nr. 757/2011 s-a considerat ca functia de redactor-sef cu atributii de coordonare tehnica, de gestionare a activitatii colegiului de redactie, de intocmire de note si comentarii se circumscrie prevederilor art. 11 alin. 91) din Legea nr. 303/2004.

Prin urmare, ceea ce trebuie retinut este ca pentru verificarea compatibilitatii unei activitati cu statutul profesiei de judecator/procuror se impune analizarea in concret a atributiilor presupuse de respectiva activitate. Si cum, in analiza de fata, activitatea circumscrisa titulaturii de ’Director’ are o componenta exclusiv de natura stiintifica, reglementata si garantata de Legea dreptului de autor, rezulta ca nu se ridica nicio problema de incompatibilitate.

(v) Revista oficiala a CSM ’Justitia in actualitate’

De altfel, la nivelul CSM se editeaza revista oficiala ’Justitia in actualitate’, care se comunica ICCJ, PICCJ, celorlalte instante de judecata si parchetelor de pe langa acestea, INM si SNG, conform art. 14/1 din Regulamentul de organizare si functionare a CSM. Aceasta masura a fost introdusa in Regulament in aplicarea Planului de actiune aprobat prin H.G. nr. 1346/2007.

Precizez ca in cursul anilor 2017, 2018 si partial 2019 am detinut calitatea de coordonator al acestei reviste, desemnata fiind in aceasta calitate prin chiar Hotararea Plenului CSM din 28 februarie 2017 (lucrare 4260/2017).

(vi) Concluzii

In concluzie, apreciez ca nu subzista absolut niciun motiv sau ingrijorare relative la existenta vreunei potentiale stari de incompatibilitate intre functia de judecator, membru CSM si activitatea stiintifica a acestuia.

Mai mult decat atat, consider ca activitatea si manifestarile pe plan stiintific ale unui judecator/procuror trebuie sa fie incurajate, avand in vedere ca, pe de o parte, acestea contribuie la cresterea calitatii muncii pe care magistratul o indeplineste si, pe de alta parte, au rolul de a dezvolta doctrina si teoria dreptului din prisma practicianului.

Desi in ultima perioada de timp se constata o anumita tendinta de blamare ori ducere in derizoriu a activitatilor stiintifice ale magistratilor, existand riscul de a fi desconsiderat pentru desfasurarea unor asemenea activitati ori chiar teama si retinerea de a exprima public aprecieri cu privire la astfel de manifestari academice ori stiintifice, apreciez – intemeiat tocmai pe prevederile legii si a regulamentelor de evaluare a magistratilor in acest sens - ca o forma de evolutie profesionala nu doar individuala, ci si de sistem se poate realiza inclusiv prin incurajarea judecatorilor/procurorilor de a manifesta initiativa si implicare in activitatea de creatie intelectuala, in activitatea didactica, caci numai prin performanta se poate atinge standardul de excelenta profesionala”.

Foto: universuljuridic.ro