16 July 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

MORTUL E DE VINA – Procuroarea PTB Diana Calinescu-Dragan a clasat pe „fapta nu este prevazuta de legea penala” dosarul in care doi politisti sunt acuzati de omor dupa ce l-au rupt cu bataia pe tanarul Eduard Giosu si l-au tinut incatusat cu mainile la spate, cu capul intr-o balta de sange. Procuroarea insista ca traumele craniene au aparut dupa ce Giosu s-a aruncat singur la pamant, pe spate, si ignora faptul ca tanarul a fost tinut o ora la urgente fara ingrijire medicala (Ordonanta)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

10 July 2024 16:52
Vizualizari: 2523

Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate controversata ordonanta emisa luni, 8 iulie 2024, prin care procuroarea Diana Calinescu-Dragan de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti a clasat pe „fapta nu este prevazuta de legea penala” (art. 16 alin. 1 lit. b teza I CPP) dosarul in care politistii Marius Pereteanu si Cristina Tuica de la Sectia 17 din Capitala sunt acuzati ca l-au omorat in bataie pe IT-istul Eduard Stefan Giosu.



Amintim pe scurt cazul: in seara zilei de 18 septembrie 2020, tanarul Eduard Giosu (30 de ani) a murit in urma interventii nejustificat de brutale a celor doi agenti de la Sectia 17 Politie, care l-au lovit cu tomfele din dotare, in mod repetat, sub motivatia ca acesta ar fi fost violent la adresa lor. In plus, politistii i-au pus catusele la spate si l-au trantit cu fata de asfalt, lasandu-l cu capul intr-o balta de sange. Plin de urme de lovituri, Giosu a fost luat cu ambulanta SMURD si a murit la spital, in urma unor leziuni craniene incompatibile cu viata.

Dupa cum veti vedea mai jos, procuroarea Diana Calinescu ii scoate nevinovati pe politistii Marius Pereteanu si Cristina Tuica, sustinand ca acestia au folosit forta in mod gradual si in limitele permise de lege. Desi retine loviturile repetate pe care agentii de politie i le-au aplicat lui Giosu, procuroarea sustine ca acestea nu au fost tanatogeneratoare (cauzatoare de moarte), intrucat nu au fost aplicate la nivelul capului victimei. Amintim ca Lumea Justitiei a prezentat si a analizat in detaliu imaginile video surprinse atat de bodycamul politistei Tuica (pornit dupa ce cei doi agenti il batusera si-l imobilizasera pe Giosu), cat mai ales filmarea facuta de o camera de supraveghere din zona (click aici si aici pentru a citi). Aceasta arata cum politista i-a aplicat lui Eduard doua lovituri: una perpendiculara pe corpul tanarului, iar cealalta in diagonala. Ei bine, procuroarea Calinescu-Dragan ignora ipoteza ca aceasta din urma lovitura sa fi atins zona din stanga-spate a capului lui Eduard Giosu.


Procuroarea s-a spalat pe maini: mortul e de vina


Alt aspect suspect din ordonanta de clasare emisa in dosarul nr. 8082/164/P/2023 (numar vechi: 4115/P/2023) este acela ca anchetatoarea PTB preia pe nemestecate sustinerile politistilor, potrivit carora Eduard Giosu si-a provocat singur loviturile de la nivelul craniului, prin faptul ca, drogat fiind, s-a aruncat pe spate, lovindu-se la cap. Desi retine ca politistii l-au lovit pe Eduard cu bastoanele la nivelul picioarelor, procuroarea Diana Calinescu ignora ipoteza ca acea aruncare pe spate sa fi fost in realitate o cazatura provocata de o lovitura prin secerare aplicata de catre agentii de politie.

Mai mult: Diana Calinescu-Dragan ii trece cu vederea si pe ceilalti trei politisti, sositi la fata locului dupa incatusarea lui Eduard pe burta, cu mainile la spate. Este vorba despre agentii Mihaita Mitruleasa, Catalin Mares si Georgiana Popa. Procuroarea nu sufla un cuvant despre faptul ca acestia trei au stat pur si simplu, fumand si uitandu-se nepasatori la victima incatusata (la fel precum colegii lor Pereteanu si Tuica), fara sa-i acorde niciun fel de ajutor, in ciuda faptului ca Eduard Giosu zacea intr-o balta de sange.


Nimic despre nepasarea de la UPU


Scandalos este si faptul ca procuroarea nu a deranjat niciun medic sau asistent de la Unitatea de Primiri Urgente a Spitalului Universitar Bucuresti, unde ambulanta SMURD l-a transportat pe Eduard Giosu. Anchetatoarei nu i se pare nimic in neregula ca tanarul a fost lasat fara niciun fel de interventie medicala timp de aproape o ora. In schimb, procuroarea se multumeste sa preia pe nemestecate concluziile raportului medico-legal, potrivit carora situatia tanarului era agravata de consumul de droguri (Eduard a fost testat pozitiv pentru mai multe tipuri de substante), aceste substante psihoactive punandu-i viata in pericol.


Iata principalul pasaj din ordonanta de clasare:


In drept, situatia faptica cu privire la care au fost efectuate cercetari a vizat interventia agentilor de politie, in particular modul de folosire a fortei si cauza survenirii decesului numitului Giosu Eduard Stefan. Probatoriul administrat a relevat faptul ca agentii de politie au recurs la agresiuni fizice asupra lui Giosu Eduard Stefan cu bastonul telescopic, in zona membrelor superioare si inferioare, in contextul incercarilor de imobilizare a victimei, iar decesul victimei a survenit pe fondul autovatamarii acestuia, ca urmare a consumului de substante psihoactive.

Din aceste considerente, avand in vedere ca actiunile care fac obiectul cauzei pot fi separate pe segmente, se va dispune schimbarea incadrarii juridice a faptei din infractiunea de omor prev. de art. 188 alin. 1 C.p. in infractiunea de omor prev. de art. 188 alin. 1 C.p. si purtare abuziva prev. de art. 296 alin. 2 C.p. rap. la art. 193 alin. 2 C.р. (n.r. lovire sau alte violente).

Cu privire la infractiunea de omor prev. de art. 188 alin. 1 C.p., se constata ca decesul lui Giosu Eduard Stefan a survenit pe fondul actiunilor sale repetate de autovatamare, respectiv caderi repetate la sol si lovire voluntara cu zona capului de suprafete dure (asfalt, pereti), concluzie care nu este sustinuta doar de declaratiile martorilor audiati in cauza si de inregistrarile video depuse la dosar, ci si de raportul de autopsie medico-legala. In urma caderii finale la sol, cand se loveste cu capul de asfalt, victima a mai avut miscari ale membrelor si scotea in continuare zgomote neinteligibile, avand o stare alterata a constientei, dar nefiind inert.

Imaginile surprinse de camerele de supraveghere video releva, de altfel, cateva elemente importante sub aspectul naturii contactului fizic dintre agentii de politie si victima si a modului de folosire a obiectelor contondente in zonele corpului victimei:

Cand victima se indreapta in pas alert catre cei doi politisti, acestia se retrag in spate si are loc un scurt contact fizic intre Pereteanu Marius si Giosu Eduard Stefan, Tuica Cristina fiind langa ei, in urma caruia agentul de politie nu continua interactiunea, ci se retrage din nou, in spate, iar victima pleaca in directia opusa si cade la sol, voluntar. Agentii de politie ajung langa el din nou, apropiindu-se de picioarele victimei, dupa care imaginile se intrerup circa 14 secunde si revin cu victima in deplasare, care face dreapta si cade langa o masina, cu fata in jos. Inclusiv reticenta agentilor de politie in interactiunea cu victima si modul in care se retrag si se apropie releva arata ca aveau reprezentarea ca victima se comporta haotic si incercau sa gaseasca un sens in actiunile acesteia si o metoda adecvata de abordare a situatiei operative. De asemenea, agentii au folosit forta in mod gradual, fiind surprinsi de faptul ca victima nu a fost afectata de sprayul lacrimogen, ci, din contra, a devenit agresiva, aspect care le-a intarit convingerea cu privire la comportamentul periculos al acesteia si necesitatea de a o imobiliza atat pentru protectia lor, dar si a acesteia, dupa cum a rezultat ulterior.

Potrivit autopsiei medico-legale, leziunile cu rol tanatogenerator sunt cele de la nivelul extremitatii cefalice si au fost produse prin lovire de corp dur, in timp ce alte leziuni fara rol tanatogenerator, la nivelul membrelor superioare, inferioare si la nivelul trunchiului au fost produse prin lovire de corp dur, cu exceptia celor de la nivelul bratului drept (echimoze alungite), care s-au putut produce prin lovire cu corp alungit, si a celor de la nivelul articulatiilor radiocarpiene, care s-au putut produce prin comprimare de corpuri dure la o persoana incatusata, prin actiunea propriei forte asupra catuselor aplicate.

Aceste elemente coroborate exclud ipoteza ca agentii de politie sa fi recurs la agresiuni fizice cu bastoanele telescopice in zona capului victimei si prin aceasta sa comita astfel actiuni de suprimare a vietii cu intentie indirecta. De asemenea, agresiunile exercitate de politisti cu sprayul lacrimogen si in zona membrelor inferioare si superioare nu pot conduce la concluzia ca acestia au determinat, din culpa, producerea decesului victimei, avand in vedere ca victima in continuare era activa fizic dupa pulverizare si, dupa agresarea sa in zone non-vitale, isi continua deplasarea. Caderea brusca la sol dupa deplasare urmeaza tiparul actiunilor sale anterioare si nu poate fi asimilata situatiei in care o persoana este lovita fie intr-o zona vitala, fie in mod agresiv in zone non-vitale, si cade la sol direct ca urmare a acestei actiuni, care ar caracteriza infractiunea de lovire sau vatamari cauzatoare de moarte. Intre actiunile de agresiune a victimei cu bastonul telescopic in zona membrelor superioare sau inferioare si deces nu exista, asadar, legatura de cauzalitate, pentru ca alti factori se interpun in acest intreg interval. O atare legatura de cauzalitate trebuie, de altfel, sustinuta de elemente certe, si nu de supozitii cu privire la factorii care ar putea influenta lantul cauzal.

Dincolo de tiparul caderilor victimei, nu trebuie pierdut din vedere faptul ca Giosu Eduard Stefan, inainte de interactiunea cu agentii de politie, are o perioada de circa 40 de minute (02.45-03.27) caracterizata de comportament autovatamator repetitiv si este cert ca la momentul contactului cu agentii de politie, acesta sangera in zona capului, lasand urme de materie brun-roscata pe uniforma agentului de politie dupa ce se izbeste cu capul in el. Abia dupa ultima cadere, cand se loveste cu capul de asfalt, acesta sufera un traumatism final in zona capului, care vine dupa o autoagresiune repetata in aceeasi zona.

De altfel, cu privire la dispunerea si natura leziunilor identificate pe corpul victimei, un rol important l-a avut consumul de substante psihoactive, care a influentat nu doar comportamentul sau, ci si actiunile cu privire la propria persoana. Acestea au determinat nu doar atenuarea semnificativa a senzatiei de durere, ci si halucinatii, avand in vedere modul in care se deplasa si gesturile facute, precum si recurgerea la acte de autoagresiune.

Pe acest fond, reactiile de autoprotectie ale victimei erau complet inhibate, acesta recurgand la mai multe tipuri de actiuni de autovatamare: miscari atipice si bruste ale capului si corpului, aruncari voluntare la sol, avand actiuni de tip plonjare, lovirea cu capul de pereti sau de asfalt, fara a avea nicio tendinta de a se proteja (doar post-factum isi duce mana la cap dupa un episod in care se loveste cu capul de zid). Acest lucru transpare si din faptul ca, dupa actiunea de pulverizare cu sprayul lacrimogen, victima are o reactie atipica, nefiind afectata de spray, ci se indreapta in mod agresiv in directia celor doi agenti de politie, ocazie cu care ii loveste.

Argumentul unei posibile influente a sprayului lacrimogen si a agresiunilor agentilor de politie la producerea decesului este invalidat de mai multi factori. Victima este in continuare activa dupa aceste doua tipuri de actiuni agresive, ceea ce intrerupe legatura de cauzalitate cu decesul, probele relevand ca suferise deja traumatisme repetate autoprovocate in zona capului si, in orice caz, in tot ansamblul conduitelor din noaptea respectiva, agentii de politie se aflau sub imperiul obligatiei de a proteja ordinea si linistea publica, fara a li se putea imputa un exces in exercitarea atributiilor de serviciu, primand, in orice caz, necesitatea imobilizarii victimei, care prezenta totodata un risc pentru integritatea fizica a agentilor si posibil, a altor persoane cu car ar fi intrat in contact in cursul noptii respective. Sprayul lacrimogen este folosit o singura data, de altfel, fara efect, in timp ce nici agresiunile fizice cu bastonul nu reusesc sa imobilizeze victima, care, din contra, este mai degraba mai activa dupa contactul fizic.

Atribuirea caderii victimei ca urmare a unui efect al agresiunilor exercitate de agenti de politie in zona capului nu este sustinuta nici de mijoacele de proba precum audierile martorilor, nici validata de argumente stiintifice pe linia medicinei legale si este pusa in prespectiva, de altfel, de un element vadit, respectiv durata de timp dintre aceste actiuni. Cu atat mai mult, atribuirea caderii victimei ca efect al agresiunilor exercitate in zona picioarelor (aceasta dupa ce victima se deplaseaza benevol, voluntar, in pas de alergare) nu poate fi acceptata in detrimentul tuturor actiunilor de pana atunci ale victimei si ale caderilor bruste la sol, omitand conduita unei persoane surescitate din cauza consumului de droguri, care intrase intr-o stare de delir ce ii anihila reactiile de autoaparare si de reactionare la stimuli / durere.

Concluziile medicilor legisti in sensul excluderii producerii leziunilor din zona extremitatii cefalice sunt, de altfel, sustinute de faptul ca acest tip de lovituri active cu corp alungit pot fi diferentiate de maniera facila fata de alte tipologii de agresiuni cu corpuri contondente, pentru ca lasa nu doar urme specifice, ci au si un potential letal mai pronuntat, materializat post-factum concret in reactiile victimei. De altfel, examenul intern al extremitatii cefalice nu a pus in evidenta fracturi osoase.

Urmarind actele medicale efectuate la momentul internarii victimei, precum si constatarile examenului intern si extern al cadavrului, rezulta urmatoarele elemente cu privire la situatia medicala a victimei si a cauzelor decesului acesteia:

Leziuni vizibile la consultul in UPU: TCC (n.r. traumatism cranio-cerebral) cu multiple contuzii la nivelul viscerocraniului si edeme palpebralebilateral, traumatism umar stang cu echimoza, contuzii torace dorsal cu echimoze, excoriatie genunchi drept si stang, contuzie cot stang cu hematom olecranian.

Buletinul toxicologic efectuat la data de 18.09.2023, ora 05.36, cu ocazia investigatiilor efectuate la internare, releva rezultate pozitive pentru metamfetamina, cocaina, opioide, canabinoide.

CT cerebral nativ, efectuat la internarea pacientului, arata prezenta unui hematom subdural de emisfer stang cu grosime de pana la 12 mm, ce determina efect de masa asupra parenchimului cerebral adiacent, hematoame epicraniene bifrontale, preponderent pe partea stanga si parietal de partea dreapta, hematom periorbital, zgomatic si malar de partea stanga.

Diagnosticul final la prezentare releva TCC in conditii neprecizate, GCS 5 (n.r. scor pe scala de coma Glasgow), hematom subdural fronto-temporo-parietal stang, edem cerebral emisfer stang, hemoragie subarahnoidiana post-traumatica, sindrom de angajare cerebrala, policontuzionat membre bilateral, torace si abdomen. Toxicomanie (+) la metamfetamina, etilism acut.

Diagnosticul final la externare arata dupa cum urmeaza: principal: TCC grav, hematom subdural acut F-T-P stang, sindrom de angajare subtentoriala; secundar: evacuare hematom F-T-P stang, volet decompresiv, rezectie multiple focare dilacerare, insuficienta multipla de organe, stop cardiac prin asistola sub ventilatie mecanica, iresuscitabil; etilism acut, toxicologie pozitiva: cocaina, metamfetamina, opioide, THC.

Fisa de terapie intensiva din data de 18.09.2023 arata teste toxicologice pozitive la cocaina, metamfetamina, canabis, opioide si amfetamina.

Interpretarea examenului anatomo-patologic este complicata, de altfel, de situatia post-operatorie a pacientului, supus unei operatii neurochirurgicale de urgenta pentru evacuarea hematomului.

La examenul intern, sectiunea extremitatea cefalica, in cadrul raportului de autopsie medico-legala, se mentioneaza:

Epicraniu edematiat; fronto-parieto-temporo-occipital bilateral infiltrat hematic rosiatic-negricios, imprecis delimitat; la separarea lambourilor de convexitate, la nivel fronto-parieto-temporo-occipital stanga, odata cu epicraniu se detaseaza si sange rosiatic negricios coagulat, material hemostatic; substanta cerebrala de consistenta scazuta, rozata, exteriorizata prin suturile durale; muschi temporal stang absent chirugical; muschi temporal drept-brun, fara infiltrat hematic.

Oasele craniului (neuro si viscerocraniu): fara fracturi.

Encefal: a. La nivelul emisferului cerebral stang: colectie hematica cu interesarea cvasigenerala a emisferului, alcatuita din sange lichid rosietic si sange coagulat negricios, amestecat cu sesut cerebral dilacerat, cu substanta alba adiacenta cu puncte si striuri violacei, care nu dispar la spalare sau radere, cu dezorganizare arhitecturala e organ, cu disparitia limitei cortico-subcorticale, a desenului nuclear bilateral; cortex violaceu-cenusiu, cu puncte si striuri corticale violacei-negricioase, care nu dispar la spalare sau radere;

b. Emisfer cerebral drept: frontal dreapta, bazal - colectie hematica de 3/2/2 cm, alcatuita din sange coagulat, incojurat de substanta alba de consistenta scazuta, puncte si striuri corticale violacei negricioase, care nu dispar la spalare sau radere, in rest, vertex si nuclei bazali palid brun-cenusiu-violacei, substanta alba umeda, lucioasa, cu puncte rosietice infracentimetrice, care apar spontan si dispar la spalare; parietal dreapta si occipital dreapta cortico-subcortical multiple puncte rosietic-negricioase, milimetrice, ce nu dispar la spalare.

Examenul extern al cadavrului releva leziuni traumatice in zona vertexului, paramedian, dreapta; frontal stanga; fronto-parietal-stanga; sprancenos stanga; orbito-palpebral stanga; ochi stang cadrane temporale hemoragie subconjunctivala, precum si multiple echimoze si excoriatii la nivelul membrelor interioare si superioare.

Inclusiv prezenta unui hematom fronto-parieto-occipital stang, in absenta fracturilor oaselor craniului, pledeaza pentru excluderea ipotezei lovirii active cu un corp contondent. In pofida faptului ca nu exista leziuni de contralovitura prezente pe computer tomograful efectuat la spitalizarea victimei, exista leziuni rosietice petesiale prezente in regiunea parietala si occipitala, sugestive pentru un mecanism de contralovitura, in mod frecvent prezent in cazul unei caderi, urmare a unei loviri de un corp dur.

Astfel, coroborand integral mijloacele de proba administrate, rezulta ca decesul victimei a survenit pe fondul unor leziuni traumatice cauzate de caderi multiple la sol si lovirea cu capul de suprafete dure, pe fondul consumului de substante psihoactive. Acelasi fundament faptic exclude ca decesul victimei sa fie derivat dintr-o actiune a agentilor de politie, intentionata sau praeterintentionata.

In referire la aspectul privind o posibila culpa medicala, derivata din maniera de acordare a ingrijirilor medicale victimei la momentul prezentarii la spital, se retin urmatoarele:

Echipajul S.M.U.R.D. este alertat la ora 03.33 (ulterior altor solicitari efectuate catre echipajele de ambulanta) si ajunge la locatie la ora 03.37 (la circa 11 minute de la momentul caderii la sol a victimei) si pleaca de la locatie la ora 04.02, dupa acordarea primelor ingrijiri medicale. Ajunge la spital la ora 04.08. Victima este prezentata la U.P.U. la ora 04.18, cand i se face primul consult. La ora 05.15 se inregistreaza parametri vitali. La ora 05.44, din cauza agravarii starii victimei, determinate de instabilitatea respiratorie, se decide intubatia orotraheala si ventilatia mecanica. La ora 06.27 incepe examinarea CT, care evidentiaza leziuni cerebrale grave, inclusiv herniere cerebrala. La ora 07.15, este evaluat de medicul neurochirurg. La ora 08.07 este inregistrat pe sectia de neurochirurgie, iar la ora 08.10 incepe operatia chirurgicala de urgenta.

Desi atat din actele medicale, cat si din declaratiile agentilor de politie cu privire la segmentul de timp cat victima nu i s-au acordat ingrijiri medicale la prezentarea in UPU, a rezultat ca algoritmul diagnostic si terapeutic raportat la gravitatea cazului a fost intarziat, ceea ce a condus si la interventia neurochirurgicala tardiva raportat la momentul prezentarii, iar victima trebuia evaluata imediat de medicul neurochirurg si de terapie intensiva, nu poate fi stabilita o legatura de cauzalitate intre deficientele constatate si deces. Luand in considerare gravitatea leziunilor cerebrale, la o persoana aflata sub influenta substantelor psihoactive, a rezultat ca aplicarea prompta a tuturor masurilor terapeutice nu ar fi garantat supravietuirea persoanei.

Prin urmare, nefiind relevata o legatura de cauzalitate directa sau indirecta intre deficientele pe linia acordarii asistentei medicale si deces, nu se poate concluziona cu privire la o posibila intrunite a elementelor constitutive a infractiunii de ucidere din culpa, lantul cauzal fiind complicat atat de autovatamarile victimei, cat si de consumul de substante psihoactive, relevat de meniera certa de comportamentul victimei si de buletinul toxicologic efectuat la internare.

Infractiunea de purtare abuziva prev. de art. 296 alin. 2 C.p. rap.la art. 193 alin. 2 C.p. presupune comiterea unei infractiuni de violenta asupra unei persoane de catre cel aflat in exercitarea atributiilor de serviciu, stablindu-se ca toti cei cinci agenti ai Sectiei 17 isi desfasurau, la data respectiva, atributiile specifice de agent de politie. Probatoriul administrat a relevat ca in timp ce Giosu Eduard Stefan s-a oprit si intentiona sa se indrepte catre cei doi agenti de politie, Pereteanu Marius a recurs la pulverizarea cu sprayul lacrimogen, dupa care victima s-a impins cu corpul in el si a lovit-o in zona mainii pe Tuica Cristina. In acest context, ambii agenti de politie au recurs la agresiuni fizice cu bastonul telescopic, in zona membrelor superioare si inferioare. Ulterior, dupa caderea finala la sol a victimei, Tuica Cristina ii mai aplica circa doua lovituri cu bastonul la nivelul picioarelor, iar agentii de politie Pereteanu Marius si Mares Catalin procedeaza la imobilizare prin punerea genunchiului pentru scurt timp peste victima si la incatusarea mainilor la spate.

Actiunile agentilor statului nu se pot circumscrie unei infractiuni de purtare abuziva, ei fiind din aceasta perspectiva sub obligatia protejarii ordinii publice.

Procedura incidenta in ceea ce priveste procedura de folosire a fortei de catre agentii de politie, aceasta este reglementata de dispozitiile art. 31-43 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane.

Art. 31 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane prevede la alin. (1) ca, 'in realizarea atributiilor ce ii revin, potrivit legii, politistul este investit cu exercitiul autoritatii publice si are urmatoarele drepturi si obligatii principale: a) sa legitimeze si sa stabileasca identitatea persoanelor, in conditiile prezentei legi; b) sa conduca persoane la sediul politiei, ca masura administrativa, in conditiile prezentei legi; (...) o) sa avertizeze persoanele, prin orice mijloace de comunicare, sa inceteze actiunile ilegale'.

In acord cu dispozitiile art. 36 alin. (1), 'Politistul este indreptatit sa conduca o persoana la sediul politiei, atunci cand: (...) c) prin actiunile sale pericliteaza viata, sanatatea sau integritatea corporala, a sa ori a altei persoane, sau ordinea publica'.

Art. 41 alin. (1): 'In indeplinirea atributiilor de serviciu, politistul este indreptatit sa utilizeze mijloace de constrangere, constand in: forta fizica, inclusiv aplicarea unor procedee de autoaparare sau imobilizare; catuse sau alte mijloace care permit imobilizarea membrelor superioare si/sau inferioare, denumite in continuare mijloace de imobilizare; mijloace neletale; arme albe si de foc; mijloace adecvate sau, dupa caz, vehicule, pentru oprirea fortata, blocarea sau deschiderea unor vehicule ori spatii inchise in care se gasesc persoane si bunuri ori pentru inlaturarea unor obstacole.

(2) Folosirea mijloacelor de constrangere nu trebuie sa depaseasca, prin intensitate si durata, nevoile reale pentru atingerea scopului interventiei'.

Art. 42 alin. (1): 'Politistul este indreptatit sa foloseasca forta fizica in scopul infrangerii rezistentei fizice a persoanei care, fara a folosi violenta, se opune ori nu se supune solicitarilor legale ale politistului, potrivit art. 31 alin. (1) lit. m) o) sau referitoare la: a) conducerea la sediul politiei sau al altor organe judiciare; (...) c) aplicarea catuselor sau a altor mijloace de imobilizare.

(2) Folosirea fortei fizice nu trebuie sa aiba ca scop provocarea unor suferinte fizice, altele decat cele inerente infrangerii rezistentei fizice a persoanei'.

Astfel, se constata ca echipajul de politie a actionat in conformitate cu situatia de fapt stabilita la fata locului, in indeplinirea unei obligatii prevazute de lege, acestia fiind confruntati cu situatia constatarii unei contraventii la Legea nr. 61/1991 pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice si fiind impiedicati in derularea activitatilor de modul de comportare a victimei, fara reactie la orice dialog sau somatie.

Agentii de politie au procedat in acord cu dispozitiile legale incidente, folosirea fortei fiind justificata atat de necesitatea de a se autoapara, cat si de a imobiliza o persoana cu un comportament haotic si ale carei actiuni nu erau rationale. Agresarea victimei dupa caderea sa la sol a fost, de asemenea, justificata de caracterul violent al actiunilor sale anterioare, urmand a se avea in vedere cu precadere faptul ca agentii de politie aveau reprezentarea ca victima se afla cel mai probabil sub influenta substantelor psihoactive si ca era imprevizibila, pentru ca la cateva secunde inainte, mai avusese o cadere brusca la sol, urmata de o ridicare la fel de brusca si deplasare in pas alert (acelasi tip de cadere / ridicare ale victimei este surprins si de camerele de supraveghere video). Prin urmare, necesitatea de folosire a fortei pentru a impiedica o noua deplasare a victimei a fost dictata de contextul specific si particular al conduitei victimei, in ansamblul intregii interactiuni cu organele de politie, fara a omite ca, inclusiv in momentul in care, cu putine clipe inainte, victima se indrepta catre agenta de politie Popa Georgiana, colegii au somat-o sa foloseasca sprayul lacrimogen, aceasta avand un moment de inghet, potrivit propriilor afirmatii, cand a vazut ca victima vine in directia sa, aspecte ce releva faptul ca agentii de politie au perceput pericolul generat de conduita imprevizibila a victimei.

Aceeasi stare de pericol a fost de altfel resimtita inclusiv de persoanele care au observat victima pe strada, in timp ce era imbracata doar in lenjerie intima si avea un comportament bizar, irational.

In acest sens, nu se poate constata ca modalitatea de actiune pe segmentul final, respectiv prin lovirea victimei de doua ori cu bastonul la nivelul picioarelor, urmata de mentinerea pentru scurt timp a pozitionarii agentilor peste victima si incatusarea sa in scopul de a o impiedica pe aceasta sa se ridice si sa se elibereze din custodia organelor de politie, sunt acte disproportionate, avand in vedere situatia de la fata locului, de vreme ce agentii nu aveau posibilitatea de a prevedea ca folosirea spray-ului iritant lacrimogen asupra victimei nu va avea niciun efect asupra victimei, aceasta agresandu-i practic dupa ce asupra sa s-a folosit spray-ul iritant lacrimogen, ceea ce a determinat agentii de politie sa continue la final actiunile de imobilizare.

Astfel, constatam in acest sens existenta unei cauze justificative care impiedica punerea in miscare a actiunii penale – si anume: exercitarea unui drept si indeplinirea unei obligatii, cu privire la faptul ca organele de politie au incercat sa imobilizeze si sa incatuseze persoana vatamata prin recurgerea graduala la forta si doar prin actionarea in acest scop, victima a fost vatamata, ca o consecinta a actiunilor strict de imobilizare, fara a exista actiuni excesive si neproportionale din partea organelor de politie nici inainte si nici dupa folosirea spray-ului iritant lacrimogen. Mentionam ca actiunea agentilor statului a fost una legala, in sensul ca aveau dreptul, dar si obligatia de a verifica aspectele sesizate prin SNUAU 112, prin urmarirea, prinderea, imobilizarea si luarea masurilor legale impotriva celui despre care se presupunea ca prezinta un pericol pentru ordinea si linistea publica.

In exercitarea atributiilor care le revin revin, politistii au dreptul, dar si obligatia de a legitima orice persoana cand exista indicii temeinice ca a savarsit, savarseste sau se pregateste sa savarseasca o fapta ce constituie infractiune ori contraventie, iar pentru indeplinirea atributiilor si misiunilor specifice, au dreptul sa foloseasca forta, mijloacele din dotare si armamentul, in conditiile legii.

Folosirea mijloacelor se face in mod gradual si nu trebuie sa depaseasca nevoile reale pentru imobilizarea persoanelor turbulente sau agresive ori pentru neutralizarea actiunilor ilegale si va inceta de indata ce scopul misiunii a fost realizat.

Constatam ca agentii de politie aveau dreptul, dar si obligatia de a legitima pe persoana vatamata, ca urmare a comiterii unei contraventii, iar actiunile de pulverizare cu sprayul lacrimogen si de imobilizare erau necesare, de vreme ce persoana reclamata nu a colaborat in vreun fel cu politistii, incercand sa scape de cei ce o urmareau si ulterior sa se elibereze din custodia lor. In acelasi sens si invocand acelasi context faptic, au fost necesare si actiunile de lovire cu bastonul telescopic in zona membrelor superioare si inferioare, cu atat mai mult ca cat victima a reprezentat un pericol pentru integritatea fizica a agentilor de politie si era imprevizibila prin acele caderi si ridicari bruste de la sol.

Asadar, fata de situatia confruntarii cu victima, aflata sub influenta substantelor psihoactive, care i-au influentat modul de a percepe realitatea si de a se comporta, anihiland totodata si senzatia de durere provocata de autovatamarile sale repetate, agentii de politie au recurs in mod just la folosirea fortei, necesara pentru imobilizarea victimei si au efectuat ulterior solicitari repetate catre echipajele de ambulanta, inclusiv solicitand un echipaj SMURD, pentru a se asigura ca victima primeste ingrijiri in termen optim din partea personalului medical calificat in acest sens.

Astfel, in cauza sunt incidente prevederile art. 16 al. 1 lit. d teza I C.proc.pen., rap la art. 21 al. 1 Cod penal, in sensul ca exista o cauza justificativa care impiedica punerea in miscare a actiunii penale (si anume: exercitarea unui drept legal sau indeplinirea unei obligatii legale), acestia procedand in mod legal la imobilizarea persoanei vatamate prin punerea acesteia la sol si aplicarea fortata a catuselor.

Indeplinirea unei obligatii, drept cauza justificativa, isi are originea in cazul de fata intr-o lege (art. 21 al. 1 Cod penal) si presupune un comportament care este impus agentului, precum activitatea de mentinere a ordinii publice de catre fortele de politie si in indeplinirea careia pot fi savarsite fapte care pot fi incadrate ca infractiuni contra integritatii corporale, aceasta cu atat mai mult cu cat exista norme exprese care permit folosirea fortei.

Aplicand principiile expuse la cauza de fata, se constata ca mijloacele de proba administrate releva de maniera fiabila faptul ca actiunile violente exercitate asupra victimei cu ocazia imobilizarii si incatusarii au fost exercitate in cadrul legal si au fost proportionale cu gradul de opozitie manifestat de victima pe durata interventiei agentilor statului.

In ceea ce priveste violentele exercitate de victima fata de agentii statului, in cauza au rezultat elemente cu privire la comiterea infractiunii de ultraj, care presupune exercitarea de actiuni de lovire sau alte violente fata un politist, aflat in exercitarea atributiilor de serviciu.

Probatoriul administrat a aratat ca numitul Giosu Eduard Stefan a recurs la agresiuni fizice fata de agentii de politie Tuica Cristian si Pereteanu Marius, prin aceea ca s-a impins cu corpul in Pereteanu Marius si a agresat-o in zona mainii pe Tuica Cristina, dupa pulverizarea in directia sa a sprayului lacrimogen si in contextul incercarilor de imobilizare a sa de catre agentii de politie. Fata de faptul ca in cauza a survenit decesul sau, se va dispune clasarea cu privire la cele doua infractiuni de ultraj fata de cei doi agenti de politie”.


* Cititi aici intreaga ordonanta de clasare emisa de Parchetul Tribunalului Bucuresti

 

Cititi cele doua articole in care Luju a prezentat filmarile din noaptea tragediei:

 

- „L-au lasat in balta de sange si au fumat uitandu-se la el”;

- „Lovitura mortala a venit din spate”.

Comentarii

# Alex date 10 July 2024 17:30 +2

sa înțeleg că lovirea victimei căzută la pământ cu bastonul de două ori reprezintă acte proporționale și adecvate cu scopul urmărit:imobilizarea victimei căzute? Ceea ce am văzut în clipurile video nu concordă cu viziunea ”juridică” a evenimentelor descrise de doamna procuror. Dimpotrivă, sunt scene de linșaj comsi de, culmea, oameni ai legii, dacă așa se numesc acești polițiști. Motivarea Ordonanței de clasare este o acțiune tipică de escamotare, dovadă fiind modul de prezentare a incidenței cauzei justificative găsite în favoarea polițiștilor: ”agentii nu aveau posibilitatea de a prevedea ca folosirea spray-ului iritant lacrimogen asupra victimei nu va avea niciun efect asupra victimei”, ca mai apoi să se spună că ”iar actiunile de pulverizare cu sprayul lacrimogen si de imobilizare erau necesare”. Dar bastoanele aplicate la ce au fost bune? Erau și ele necesare sau nu se știa dacă au vreo eficiență la fel ca sprayul, dar totuși le-au aplicat peste picioarele victimei? Groznic.

# maxtor date 10 July 2024 18:37 -5

"ipoteza ca acea aruncare pe spate..sa fi atins zona din stanga-spate a capului" -a fost impuscat in cap sau lovit cu tonfa in stil bumerang, filmarea video contine inadvertente,e compromisa.inml.ul e compromis.

# DODI date 10 July 2024 18:53 +1

Procuroarea PTB Diana Călinescu-Drăgan a clasat dosarul pe „fapta nu este prevăzută...” în ordinul primit de la șefii ei direcți din Noua securitate. Este singura explicație logică pentru justificarea slugărniciei și a lipsei de bun simț în rezolvarea acestei cauze.

# Mda date 10 July 2024 20:33 +4

Ma intreb daca domnul Florenta va fi consecvent si va lua o decizie cu privire la acest dosar. Un test important pentru domnia sa din punctul meu de vedere, mai ales ca in ultimul timp a avut declaratii care m'au facut sa cred ca sistemul de justitie va recapata increderea oamenilor la un moment dat. Vom afla raspunsul in curand.

# Urat caz date 10 July 2024 22:05 +2

Doamna procuror a intrat in sistem in 2017, cu o vechime de 1 luna la PTB, pe omoruri, la nivelul lui septembrie 2023?

# Raymond Reddington date 11 July 2024 06:52 -2

Mesajul pe care de prea multa vreme ni l transmite Sistemul Judiciar (in contextul in care nu a existat NICI o condamnare pentru abuzuri impotriva oamenilor ) este : NOI, SISTEMUL (JUDECATORI,PROCURORI,POLITISTI) NU GRESIM NICIODATA !!! Bagati bine la cap !!!

# maxtor date 11 July 2024 10:28 0

@DODI -noua/vechea Securitate? "..cum de caz se ocupase maiorul Creța. Acum de apariția tovarășei Creța în viața mea îmi amintesc și eu... era o femeie subțirică, cu un ten alb, păr șaten frumos îngrijit, îmbrăcată corect în bluzițe pastel, și care încerca să stabilească un contact ”uman” cu mine pe linie feminină. Vai, ce grea e viața asta, și bărbații, etc etc."

# E tu Brute... date 11 July 2024 13:55 -1

Dosarele revolutiei. Urmeaza gigantica privahotie generalizata la nivelul unitatilor economice si de productie a statului. Urmand mult mai rafinata implicare a potentilor detinatori de influenta in retrocedarile de imobile si terenuri din tara."Despagubirile" bietilor cumparatori de drepturi litigioase. Altii au beneficiat de actiunea concertata a unor "cetateni" cu functii politice si pana la detinatorii puterii -bine spus- SISTEMUL. Astfel de la banala"cumintire" la ordinul "politic", a amaratului care a "cunoscut"nepoata "omului politic". Prin umilire si dat afara din serviciu. La cel care prin sforile trase cu ajutorul colegilor din "SISTEM" au acaparat averi. Soferii scot parleala consumului de droguri de catre "odraslele vedete".Crimele animalelor devenite carnivore restrictionate la impuscare.Raspunderea magistratilor este, esenta. Dar vrea "potentul" sa le treaca pe hartie? NU! Ca nu convine ,ESTE REALITATEA! Care NU se poate uita niciodata, Realitatile, nu pot fii infirmate!

# Cetatean date 11 July 2024 13:59 -3

Felicitări dnei procuror pentru curajul de care a dat dovada in decizia pe care a luat-o fără a se lasă influentata/mani******ta de opinia publica care dorea fără justificare sânge de polițist. Acum vor sânge de procuror iar după ce un judecător va confirma decizia procurorului, vor dori cu siguranță sânge de judecator.

# Hello date 11 July 2024 20:48 +2

@Cetatean Distins domn odios, copilul unui om a murit si modul in care s-a facut cercetarea este unul destul de controversat. Inteleg ca pentru inima dumneavoastra mistuita de rautate acest lucru nu declanseaza niciun impuls, dar tot ce imi doresc atat eu cat si ceilalti oameni zdraveni la cap este sa se faca o reanalizare serioasa de catre parchetul general si mai apoi sa ajungem cu totii la o concluzie bine argumentata, iar tatal mahnit al copilului istet dar vulnerabil sa aiba parte de putina liniste pentru restul vietii sale dezolante. Daca era copilul dumneavoastra erati la fel de abominabil?

# Pt cetatean date 11 July 2024 22:44 +1

"Dupa ce un judecator va confirma". Interesant ca nu spuneti"in cazul in care va confirma". A murit un om, domnule cetatean! Un om! Asa drogat cum era, era copilul cuiva, poate un tanar exceptional candva si era si el cetatean! Interesul opiniei publice intr-un astfel de caz este explicabil, au aparut niste filmari in spatiul public si in plus sunt din ce in ce mai multi tineri cu probleme cu drogurile. Statul roman trebuie sa asigure ca va fi o ancheta efectiva in intelesul art 2 din CEDO.

# Ion Florina date 12 July 2024 22:20 +2

Aceasta procuroare a clasat toate cazurile cu infractiuni grave la PJ Buftea, apoi au avansat-o la Tribunalul Bucuresti Este omul sistemului.... !!! Am facut proteste in fata PJ Buftea, la Parchetul General cand era Scutea pe cai mari !!! Si pentru ca am facut plangeri penale, am fost transformata din victima in inculpat !!!!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 15.07.2024 – „Deep State” stia de atacatorul lui Trump (Video)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva