Universitatea Bucuresti ar fi trebuit sa-si ia in serios rolul de „prima tribuna de promovare a democratiei si libertatii si ultima reduta de aparare a valorilor si principiilor statului de drept” si sa nu se dedea la ingradirea abuziva a dreptului la invatatura – drept protejat de insasi Constitutia Romaniei.

Cel care a admonestat astfel institutia de invatamant superior este judecatorul Petrica Erebacan de la Tribunalul Bucuresti. Miercuri, 19 ianuarie 2022, magistratul a admis actiunea a sapte studenti – aparati de catre avocata Ana Corina Sacrieru (foto) – si a suspendat Decizia din 16 decembrie 2021, prin care Consiliul de Administratie al UniBuc a hotarat sa le permita accesul in salile de examene doar studentilor cu certificat digital (de vaccinare) sau cu teste negative rapide, vechi de maximum 24 de ore (click aici pentru a citi).

Citatul de la inceputul articolului apare intr-o analiza SWOT a Universitatii Bucuresti, invocata de catre magistratul TMB in motivarea sentintei nr. 160/2022 din dosarul nr. 37754/3/2021. Tot acolo, judecatorul Erebacan subliniaza ca nu exista niciun studiu care sa dovedeasca faptul ca vreunul dintre vaccinurile impotriva Covid ar opri transmiterea coronavirusului. Dimpotriva: cercetarile aparute pana acum avertizeaza asupra riscurilor grave ale acestor vaccinuri asupra sanatatii – de exemplu, prin aparitia unor afectiuni cardiovasculare, unele chiar letale.

Foarte important este si faptul ca – dupa cum universitatea insasi recunoaste – institutia de invatamant superior nu are suficienti bani incat sa asigure testarea gratuita anti-Covid, fapt ce pune o povara financiara nejustificata pe umerii studentilor, mai explica magistratul.

Iata principalul pasaj din motivarea sentintei:

„Asupra cererii de suspendare, solicitata in temeiul art.15 din legea 554/2004, instanta retine:

Actul administrativ se bucura de prezumtia de legalitate, care, la randul sau, se bazeaza pe prezumtiile autenticitatii si veridicitatii, fiind el insusi titlu executoriu.

In procesul executarii din oficiu a actelor administrative trebuie asigurat insa un anumit echilibru, precum si anumite garantii de echitate pentru particulari, intrucat actiunile autoritatilor publice nu pot fi discretionare, iar legea trebuie sa furnizeze individului o protectie adecvata impotriva arbitrariului.

Tocmai de aceea suspendarea executarii actelor administrative trebuie considerata ca fiind, in realitate, un eficient instrument procedural aflat la indemana autoritatii emitente sau a instantei de judecata pentru a sigura respectarea principiului legalitatii, fiind echitabil ca atat timp cat autoritatea publica sau judecatorul se afla in proces de evaluare, acestea sa nu-si produca efectele asupra celor vizati.

In considerarea celor doua principii incidente in materie – al legalitatii actului si al executarii acestuia din oficiu –, suspendarea executarii constituie o situatie de exceptie, aceasta putand fi dispusa numai in cazurile si in conditiile expres prevazute de lege.

In solutionarea cauzei devin incidente prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ:

'Art. 14 (Suspendarea executarii actului)

(1) In cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, dupa sesizarea, in conditiile art. 7, a autoritatii publice care a emis actul sau a autoritatii ierarhic superioare, persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea

executarii actului administrativ unilateral pana la pronuntarea instantei de fond. In cazul in care persoana vatamata nu introduce actiunea in anularea actului in termen de 60 de zile, suspendarea inceteaza de drept si fara nicio formalitate.

(2) Instanta solutioneaza cererea de suspendare, de urgenta si cu precadere, cu citarea partilor. Procedura prevazuta la art. 200 si 201 din Codul de procedura civila nu este aplicabila. Intampinarea este obligatorie si se depune la dosarul cauzei cu cel putin 3 zile inainte de termenul de judecata. Reclamantul va lua cunostinta de continutul intampinarii de la dosarul cauzei. Instanta poate acorda un nou termen de judecata in cazul in care reclamantul solicita amanarea pentru a lua cunostinta de continutul intampinarii.

(3) Cand in cauza este un interes public major, de natura a perturba grav functionarea unui serviciu public administrativ, cererea de suspendare a actului administrativ normativ poate fi introdusa si de Ministerul Public, din oficiu sau la sesizare, prevederile alin. (2) aplicandu-se in mod corespunzator.

(4) Hotararea prin care se pronunta suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare.

(5) In ipoteza in care se emite un nou act administrativ cu acelasi continut ca si cel suspendat de catre instanta, acesta este suspendat de drept. In acest caz nu este obligatorie plangerea prealabila.

(6) Nu pot fi formulate mai multe cereri de suspendare succesive pentru aceleasi motive.

(7) Suspendarea executarii actului administrativ are ca efect incetarea oricarei forme de executare, pana la expirarea duratei suspendarii'.

Principiul legalitatii actelor administrative presupune atat ca autoritatile administrative sa nu incalce legea, cat si ca toate deciziile lor sa se intemeieze pe lege. El impune, in egala masura, ca respectarea acestor exigente de catre autoritati sa fie in mod efectiv asigurata.

Suspendarea prin hotarare judecatoreasca a executarii actului administrativ reprezinta o exceptie de la regula executarii din oficiu a actului administrativ si poate fi dispusa in conditiile prevazute expres de lege.

Suspendarea executarii actului administrativ este o operatiune de intrerupere temporara a efectelor unui act administrativ, care intervine la cererea partii interesate sau din oficiu, atunci cand legea o prevede.

Avand in vedere forta executorie a actului administrativ, suspendarea este o masura de exceptie, cu caracter vremelnic, instituita pentru protectia provizorie a drepturilor si intereselor legitime ale destinatarului actului sau ale tertilor lezati, masura care se justifica numai daca actul administrativ contine dispozitii a caror indeplinire ar produce consecinte greu sau imposibil de inlaturat in ipoteza in care acesta ar fi ulterior anulat prin hotarare judecatoreasca.

Masura suspendarii are caracter de protectie impotriva eventualelor abuzuri sau excesului de putere pe care il pot savarsi autoritatile in raport cu particularii.

Articolul 14 din Legea nr. 554/2004 reglementeaza un caz de suspendare la cerere, dispusa de instanta de judecata pe parcursul etapei procedurii prealabile administrative (recursul gratios sau recursul ierarhic).

Suspendarea executarii actului administrativ poate fi dispusa numai cu indeplinirea cumulativa a conditiilor prevazute de lege:

1. existenta unui caz bine justificat si

2. necesitatea prevenirii unei pagube iminente.

Acestor doua conditii li se adauga o a treia, de ordin procedural, dedusa din interpretarea logica a prevederii analizate – si anume conditia ca

3. reclamantul sa faca dovada declansarii procedurii prealabile administrative impotriva actului administrativ a carui suspendare o solicita, conform regulilor generale cuprinse in art. 7 din Legea nr. 554/2004 sau in temeiul unor norme speciale, derogatorii, dupa caz.

Existenta unui caz bine justificat poate fi retinuta daca din imprejurarile cauzei rezulta o indoiala puternica si evidenta asupra prezumtiei de legalitate care constituie unul dintre fundamentele caracterului executoriu al actelor administrative.

Nu este suficient ca reclamantul sa afirme existenta unor motive de nelegalitate, ci trebuie sa ofere unele elemente probatorii care, fara o cercetare aprofundata, sa permita formarea unui dubiu (serios) asupra legalitatii actului, un stadiu incipient al convingerii ca, in final, este posibil ca prezumtia de legalitate sa fie rasturnata.

Indiciile de nelegalitate pot viza incalcari atat ale normelor de drept procedural, cat si ale normelor de drept material, esential fiind ca acestea sa fie evidente, sa poata fi identificate cu usurinta, la nivelul aparentelor.

Aplicand la circumstantele de fapt ale cauzei aceste principii derivate din textul de lege, Tribunalul constata ca se justifica suspendarea executarii deciziei in discutie, deoarece:

In raport de inscrisurile administrate in cauza, Tribunalul a retinut ca reclamantii au facut dovada introducerii pe rolul instantei a actiunii in anularea actului administrativ atacat (fila 18). Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti – Sectia a II-a Contencios Administrativ si Fiscal sub nr. 34374/3/2021, completata la data de 30.12.2021 reclamantii, in contradictoriu cu universitatea parata, au solicitat anularea Deciziei Biroului Executiv al Consiliului de Administratie din 16.12.2021 referitoare la accesul studentilor in spatiul de invatamant pentru sustinerea examenelor in format fizic.

Tribunalul constata relevata existenta unui caz bine justificat in intelesul legii fata de imprejurarea ca Decizia Biroului Executiv al Consiliului de Administratie din 16.12.2021 implica, in esenta sa, ingradirea exercitarii unui drept fundamental, dreptul la educatie

Argumentul autonomiei universitare invocat de universitatea parata nu poate fi retinut de catre instanta, intrucat, asa cum s-a retinut in considerentele Sentintei nr. 212/2021 a Curtii de Apel Bucuresti, 'faptul de a impune fie si o singura conditie, indiferent cat de justificata ar parea aceasta, pentru exercitarea unui drept fundamental, constituie in realitate o negare a acestuia' .

In ceea ce priveste cadrul normativ pe care universitatea parata si-a fundamentat emiterea Deciziei din 16 decembrie 2021, respectiv HG 1090/2021, HG 1183/2021, HG 1242/2021, precum si Hotararea Comitetului National pentru Situatii de Urgenta nr. 91/2021, este de observat ca actele normative pe care parata si-a intemeiat emiterea actului sau administrativ au fost anulate de catre instantele de contencios administrativ, hotararile de anulare nefiind inca definitive.

Astfel, prin Sentinta nr. 98/09.12.2021 pronuntata de Curtea de Apel Suceava in dosarul nr. 587/39/2021, a fost anulata HG nr. 1090/06.10.2021 privind prelungirea starii de alerta pe teritoriul Romaniei incepand cu data de 10 octombrie 2021, precum si stabilirea masurilor care se aplica pe durata acesteia pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Prin Sentinta nr. 2/05.01.2022, pronuntata de Curtea de Apel Cluj in dosarul nr. 888/33/2021, a fost anulata HG nr. 1242/ 08.12.2021 privind prelungirea starii de alerta pe teritoriul Romaniei incepand cu data de 9 decembrie 2021, precum si stabilirea masurilor care se aplica pe durata acesteia pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Acest aspect este de natura sa creeze indoielile serioase cu privire la legalitatea Deciziei din 16 decembrie 2021.

Conditia [constand in] prezentarea certificatului digital European Covid-19 are in vedere primordial statutul de persoana vaccinata anti-Covid, insa masura vaccinarii anticovid nu a fost niciodata prezentata (nici macar pe site-urile guvernamentale) ca influentand rata de infectare, pentru a se putea face o semenea paralela, ci doar ca un mijloc de atenuare a efectelor grave ale bolii in cazul imbolnavirii.

Desigur, nu este rolul instantei de fata sa analizeze motive de nelegalitate ale actului administrativ, a caror cercetare excedeaza cadrului procesual obiectiv a unei proceduri de suspendare intemeiate pe dispozitiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, insa Tribunalul observa ca universitatea parata isi argumenteaza decizia adoptata de Biroul Executiv al Consiliului de Administratie al Universitatii din Bucuresti, respectiv pozitia procesuala exprimata prin intampinare, exclusiv prin raportare la articole de presa si statisticile oficiale referitoare la numarul cazurilor de imbolnavire ce exprima cresterea ratei de infectare in prima decada a lunii ianuarie 2022, respectiv trendul ascendent din ultima perioada, cunoscut in presa sub sintagma 'valul 5 al pandemiei COVID-19'.

Universitatea parata, una dintre cele mai prestigioase institutii de invatamant superior din Romania, cu privire la care in analiza SWOT din Strategia de Dezvoltare a Universitatii din Bucuresti aprobata de Consiliul de Administratie la data de 14.10.2020, se mentioneaza, la rubrica 'Puncte tari', intre altele, ca 'a fost intotdeauna prima tribuna de promovare a democratiei si libertatii si ultima reduta de aparare a valorilor si principiilor statului de drept', nu a fundamentat cu argumente stiintifice, academice, decizia adoptata care ingradeste dreptul la invatatura al studentilor.

Consiliul de administratie al Universitatii din Bucuresti se pare ca a ignorat complet numeroasele studii medicale stiintifice oficiale despre periculozitatea acestor vaccinuri ce au fost publicate, care arata ca vaccinurile anticovid nu sunt sigure, pentru ca pot cauza numeroase probleme de sanatate – boli cardio-vasculare grave (miocardite, pericardite, cheaguri de sange, tromboze) –, pot cauza boli neurologice grave (inclusiv pareze, sindromul Guillain-Barré si Scleroza Mutipla), pot cauza cancere, infertilitate, dereglarea sistemului imunitar. In acest sens, site-ul de stiri ActiveNews a publicat, la data de 12 ianuarie 2022, o lista cu peste 1000 de studii stiintifice despre efectele adverse grave cauzate de vaccinurile anti-Covid, informatii de la care universitatea parata pare a fi complet deconectata.

In ceea ce priveste prezentarea rezultatului negativ al unui test rapid Covid-19, efectuat cu maximum. 24 de ore inainte de sustinerea examenului, asa cum a subliniat Avocatul Poporului in Adresa nr. 10040/17.05.2021 transmisa Universitatii de Medicina si Farmacie 'Gr. T. Popa' din Iasi, (depusa de reclamanti in sustinerea notelor scrise), 'necesitatea prezentarii unui test RT-PCR negativ inainte de fiecare examen nu este echitabila, intrucat supune anumiti studenti la un efort financiar suplimentar, incalcandu-le acestora accesul la educatie'. In cazul de fata, este vorba de teste rapide, insa problema de fond ramane aceeasi. Procedura este asemanatoare celei de la testul RT-PCR si presupune recoltarea unei secretii fie din nas, fie din gat cu ajutorul unor betisoare prevazute cu tampoane. Dupa ce se iau probele, acestea se introduc intr-o solutie speciala, din care se vor pune cateva picaturi in caseta de testare, in locul dedicat probei.

De altfel, in legatura cu aceste teste instanta de fata mai observa ca dupa 31 decembrie 2021, Centrul pentru Prevenirea si Controlul Bolilor – agentia federala a Departamentului de Sanatate Publica al SUA – a retras cererea adresata Administratiei SUA pentru Alimente si Medicamente (FDA) pentru autorizarea utilizarii in regim de urgenta (EUA) a panelului de diagnostic CDC 2019-Novel Coronavirus (2019-nCoV) Real-Time RT-PCR Diagnostic Panel, testul introdus pentru prima data in februarie 2020 pentru detectarea SARS-CoV-2 doar pentru SARS-CoV-2, din cauza ca testele PCR nu sunt in stare sa distinga intre virusul gripal obisnuit si SARS-CoV-2.

Cu privire la testele de saliva non-invazive, Tribunalul observa ca la acest moment acestea nu sunt disponibile datorita contestarii procedurii de achizitie publica, iar potrivit informatiilor din mass-media, cel mai devreme la mijlocul lunii februarie ar putea fi deblocata procedura de achizitie.

Argumentul universitatii parate in sensul ca studentii care ar refuza sa depuna un minimum de diligente si sa se testeze gratuit ar putea sa contribuie la raspandirea virusului in randurile colegilor lor, care, in aceasta situatie, ar fi grav prejudiciati nu numai material, dar si fizic si inclusiv moral, nu subzista. Un studiu publicat recent in revista medicala The Lancet, intitulat 'Creste tot mai mult relevanta epidemiologica a populatiei vaccinate impotriva COVID-19' si semnat de prof. Günter Kampf, de la Institutul de Igiena si Medicina a Mediului de la spitalul universitar din Greifswald, Germania, atrage atentia ca persoanele vaccinate pot fi in egala masura surse de transmitere a virusului SARS-CoV-2 cu cele nevaccinate si ca este important sa fie recunoscuta aceasta realitate si de factorii de decizie care instituie masuri pandemice. Studiul demonstreaza practic inutilitatea 'certificatului verde' si evidentiaza indirect iresponsabilitata criminala a factorilor de decizie (https://www.activenews.ro/stiri/Iresponsabilitatea-criminala-a-factorilor-de-decizie-Persoanele-vaccinate-au-inceput-sa-transmita-virusul-intr-o-masura-mai-mare-decat-cele-nevaccinate.-STUDIU-The-Lancet-Creste-tot-mai-mult-relevanta-epidemiologica-a-populatiei-vaccinate-anti-Covid-171165).

Cea de a treia varianta de acces prevazuta in decizie se refera la ipoteza 'fara intrunirea niciuneia din conditiile anterioare, dar cu asumarea propriei raspunderi si cu acordul in unanimitate al tuturor persoanelor prezente la examen (cadre didactice, supraveghetori si studenti)', numai ca in continutul amintitei decizii se prevede ca aceasta se aplica 'in situatii extreme, pe care nu le incurajam', asadar nu este o varianta la care studentii ar putea avea acces in mod real.

Fata de cele aratate, instanta constata ca se releva un caz bine justificat.

Paguba iminenta este definita de art. 2 alin. 1 lit. ș din Legea nr. 554/2004, ca fiind prejudiciul material viitor si previzibil sau, dupa caz, perturbarea previzibila grava a functionarii unei autoritati publice sau a unui serviciu public.

Prima teza are in vedere daunele materiale care pot fi produse prin punerea in executare a actului administrativ.

Fara a absolutiza criteriul cantitativ constand in cuantumul obligatiei impuse reclamantului ori al pierderii pe care ar suferi-o in cazul executarii actului administrativ, instanta trebuie sa verifice gravitatea si iminenta prejudiciului in functie de toate circumstantele pricinii, cu respectarea principiului proportionalitatii, luand in considerare natura propriu-zisa a masurii administrative si contextul in care intervine.

Totodata, Tribunalul constata ca suspendarea executarii actului in discutie se justifica si din perspectiva conditiei pagubei iminente, paguba iminenta reprezentand ceea ce se realizeaza prin reglementarea accesului restrictionat si conditionat la examene, conditionarii accesului studentilor reclamanti la examene va fi greu de evitat, fiind insasi periclitarea finalizarii anului universitar, prin natura imprejurarilor studentii acestei universitatii fiind fortati la suportarea unor interventii medicale / prelevarea de probe contrar vointei lor.

Totodata, universitatea parata recunoaste in intampinarea depusa ca institutia nu are bugetul necesar pentru a achizitiona si distribui teste gratuite studentilor, in conditiile in care la Universitatea din Bucuresti sunt inmatriculati la acest moment, in cele 3 cicluri universitare, peste 47.000 de studenti si nu exista un cadru legal care sa prevada achizitionarea si distribuirea de teste gratuite de catre Ministrul Sanatatii si in unitatile de invatamant superior.

Reclamantii au depus la dosarul cauzei corespondenta purtata de acestia cu unitati farmaceutice din Bucuresti, Suceava si Slatina, inscrise in lista incarcata pe pagina Ministerului Sanatatii, din care rezulta explicit dovada faptului ca serviciul de testare nu este deloc unul gratuit, in realitate fiind vorba de impunerea unor unor sarcini financiare ce se adauga costurilor legate de finalizarea studiilor (cazare, masa, transport, tratate, culegeri de legislatie etc.).

Mai este de observat si faptul ca aceste teste in cadrul caruia un furnizor de asistenta medicala preleveaza o proba din adancul nasului, unde cavitatea nazala se intalneste cu partea superioara a gatului, pot avea o senzatie ciudata si pot avea ca rezultat simptome precum ochii inlacrimati. Testele PCR COVID-19 pot cauza scurgeri de lichid cerebral daca sunt introduse la un unghi incorect in cavitatea nazofaringiana. Totodata, parata a aratat ca testele rapide antigen noninvazive efectuate din proba de saliva urmeaza a fi utilizate in unitatile de invatamant, fara a putea preciza orizontul de asteptare.

Pentru considerentele de fapt si de drept mai sus enuntate, cu invocarea Recomandarii nr. R (89) 8 a Comitetului de Ministri din cadrul Consiliului Europei si cu luarea in considerare a principiului proportionalitatii in aceasta materie care impune [punerea] in balanta pe de o parte interesul public din spatele prezumtiei de legalitate a actului administrativ, iar pe de alta parte interesul particularului, Tribunalul constata ca se justifica suspendarea executarii actului administrativ mentionat in petitul cererii de chemare in judecata, pana la solutionarea definitiva a cererii in anularea deciziei, ce formeaza obiectul dosarului nr. 34374/3/2021 inregistrat pe rolul Tribunalului Bucuresti.

In raport de art. 453 din Codul de procedura civila, tribunalul va act ca la termenul de judecata din data de 13.01.2021, nu au fost solicitate cheltuieli de judecata”.

* Cititi aici intreaga sentinta