Rechizitoriul prin care procuroarea Arina Corsei-Vultureanu de la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 3 l-a trimis in judecata pe sotul pensionarei Mariana Rarinca (foto 2) pentru o presupusa marturie mincinoasa ignora o decizie a Curtii Constitutionale, care ii da dreptul unui concubin sa nu depuna marturie impotriva celuilalt concubin. (Cei doi inca nu erau casatoriti in acel moment.)

Este principala idee pe care se bazeaza concluziile scrise depuse de caintre avocatul George Papu (foto 1) la Judecatoria Sectorului 3, in dosarul in care procuroarea Vultureanu de la PJS3 l-a trimis in judecata pe sotul Marianei Rarinca (vezi facsimil).

Mai exact, maestrul Papu aminteste ca dreptul concubinului de a nu da depozitie impotriva partenerului de viata este protejat de Decizia CCR nr. 562/2017, prin care Curtea Constitutionala a constatat neconstitutionalitatea alineatelor a si b din art. 117 alin. 1 CPP, care le confera dreptul de a refuza sa dea declaratii de martor doar sotilor, ignorand concubinii. Pe scurt: CCR a stabilit ca legea trebuie sa le acorde concubinilor un tratament egal cu cel al sotilor din punctul de vedere al dreptului de a refuza depozitiile.

Prezentam prevederile art. 117 alin. 1 lit. a si b din CPP, nearmonizate nici pana azi cu decizia CCR:

„Persoanele care au dreptul de a refuza sa dea declaratii in calitate de martor

(1) Au dreptul de a refuza sa fie audiate in calitate de martor urmatoarele persoane:

a) sotul, ascendentii si descendentii in linie directa, precum si fratii si surorile suspectului sau inculpatului;

b) persoanele care au avut calitatea de sot al suspectului sau al inculpatului”.

In al doilea rand, avocatul George Papu argumenteaza ca asa-zisa marturie mincinoasa de care PJ Sector 3 il acuza pe sotul Marianei Rarinca nu este altceva decat o declaratie de martor pe care barbatul a depus-o in celebrul dosar in care DNA a executat-o pe femeie pentru linistea Liviei Stanciu. Or, problema este ca in acel moment Directia Nationala Anticoruptie nu i-a pus in vedere concubinului (viitorului sot al) Marianei Rarinca faptul ca, in calitate de martor, are dreptul de a refuza sa raspunda la intrebari al caror raspuns l-ar incrimina, reclama avocatul.

Totodata, aparatorul legal invoca drept jurisprudenta o faimoasa achitare pronuntata intr-un dosar de marturie mincinoasa. Chiar daca in concluziile scrise nu mentioneaza niciun nume, George Papu a declarat deja pentru Lumea Justitiei ca este vorba despre achitarea fostului premier Calin Popescu-Tariceanu in dosarul de presupusa marturie mincinoasa pe care i l-a fabricat DNA Brasov (click aici pentru a citi).

Inainte de a va lasa sa cititi concluziile scrise ale avocatului (care detaliaza ideile expuse deja in pledoaria sustinuta in fata instantei), mentionam ca judecatorul Mihai Georgel Geanta a stabilit pronuntarea pentru ziua de luni, 5 aprilie 2021.

Prezentam principalele argumente ale avocatului George Papu:

„Apararea principala are in vedere faptul ca, oricare dintre concubini are dreptul sa nu depuna marturie impotriva celuilalt concubin, neputand sa fie constrans sa depuna marturie, in calitate de martor, sub sanctiunea prevazuta de prevederile art. 273 C.pen.

'Persoanele care au posibilitatea legala de a refuza sa depuna marturie (de exemplu, cele prevazute la art. 116-117 C.pr.pen. sau art. 317 C.pr.civ) si au uzitat de acest drept nu pot fi subiecti activi ai infractiunii de marturie mincinoasa'.

In esenta, 'la data comiterii faptei, vointa sa [a inculpatului] a fost alterata, prin inexistenta posibilitatii de a refuza sa declare', iar daca ar fi avut aceasta posibilitate, ar fi uzitat de dreptul de a refuza sa dea o declaratie in calitate de martor (cum a aratat in fata instantei).

Prin Decizia nr.562/2017, publicata in Monitorul Oficial pe data de 23.X.2017, Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca solutia legislativa cuprinsa in art.117, alin.1, lit.a si lit.b din Codul de procedura penala, care exclude de la dreptul de a refuza sa fie audiate in calitate de martor persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti, este neconstitutionala.

In motivare, se arata ca ratiunea dreptului de a refuza sa declare in calitate de martor al persoanelor enumerate in art.117, alin.1, lit.a si lit.b din Codul de procedura penala rezida in ocrotirea sentimentelor de afectiune pe care sotul, fostul sot, ascendentii sau descendentii, fratii si surorile suspectului sau inculpatului le pot avea fata de acestia din urma, asa incat problema de constiinta cu care se confrunta persoanele enumerate in norma procesual penala respectiva justifica scutirea acestora de la obligatia civica de a da probe intr-un proces penal. Reglementand dreptul acestora de a refuza sa fie audiate in calitate de martor impotriva unei rude, sot/fost sot, legiuitorul a recunoscut valoarea sociala a acestor relatii in societate si a urmarit sa impiedice martorii sa se confrunte cu dilema morala de a alege intre a da declaratii, conforme cu adevarul, cu riscul periclitarii vietii de familie, ori a da declaratii, neconforme cu adevarul, in scopul protejarii vietii de familie, dar cu riscul condamnarii pentru marturie mincinoasa. (...)

Prin prisma acestor considerente, apreciem faptul ca Decizia nr.562 din 19 septembrie 2017 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.117 alin.(1) lit.a) si lit.b) din Codul de procedura penala are efectul unei dispozitii legale de dezincriminare a infractiunii de marturie mincionasa, savasita de catre o persoana care dezvolta cu inculpatul relatii asemanatoare celor dintre soti si care, desi ar fi intentionat, nu a avut posibilitatea sa refuze sa depuna marturie in privinta celuilalt. (...)

Lasand la o parte aspectele relatate de inculpat in fata organului de cercetare penala (n.r. de la Parchetul Judecatoriei Sector 3) in calitate de suspect, dar si in instanta (legate de neintelegerea intrebarii datorate varstei si starii psihice de la acel moment), asupra carora vom reveni, in literatura de specialitate s-a subliniat ca: 'aceasta infractiune nu poate fi retinuta nici atunci cand declaratia solicitata martorului ar putea duce la condamnarea sa, chiar si intr-o alta procedura judiciara decat cea in care este ascultat'.

Detaliind, se poate observa (atat din declaratia efectiva, cat si din incheierea de sedinta a Tribunalului) faptul ca, la data de 7.12.2014, la momentul audierii, nu i s-a pus in vedere inculpatului, atunci martor ca, potrivit articolului 118 C.pr.pen (dreptul martorului de a nu se acuza) acesta poate refuza sa raspunda la intrebari al caror raspuns l-ar incrimina, acesta nebeneficiind nici de asistenta juridica din partea unui avocat, care i-ar fi putut invedera acest drept, de a refuza sa dea declaratii incriminatoare.

Prin urmare, ne aflam in situatia identica celei dezbatute mai sus, cand inculpatul a fost constrans sa raspunda la o intrebare, in conditiile in care avea posibilitatea de a nu se autoincrimina, sens in care invederam si o hotarare a instantei supreme prin care s -a dispus achitarea pentru un inculpat aflat intr-o situatie similara inculpatului din prezenta. (...) (n.r. Urmeaza un citat din motivarea ICCJ privind achitarea definitiva a lui Tariceanu, apoi:)

Cu privire la fiecare dintre celelalte afirmatii, dorim sa facem precizarea ca despre platile facute de Rarinca Mariana, incupatul nu a luat cunostinta in mod direct, neverificand cele relatate de aceasta, ca atare a transmis ceea ce ii transmisese aceasta, asa cum acesta a declarat atat in fata instantei, cat si in fata organului de cercetare penala (declaratia de suspect din 17.09.2015 mentioneaza de unsprezece ori ca tot ce a declarat cunoaste de la aceasta).

Aceste aspecte sunt intarite de declaratia de martor a numitei Rarinca Mariana, data in prezenta cauza, in fata organului de cercetare penala la 25.11.2015.

La fel, in declaratiile din dosarul cu nr. 224 /P/2014, din 9.06.2014 ale numitului (...), acesta arata ca tot ce stie, stie indirect (de la numita Rarinca Mariana), iar (...) declara ca nu cunoaste anumite aspecte pentru ca mama sa, Rarinca Mariana nu i le-a spus, iar prin referatul de solicitare a efectuarii unei perchezitii informatice din 12.06.2014 (fila 4, paragraful 4) se arata de catre procurori faptul ca Rarinca Mariana ii induce in eroare pe fiul, respectiv concubinul sau, prezentandu-le deformat realitatea, inclusiv ca ii este creditoare partii vatamate.

Or, referindu-se la existenta infractiunii de marturie mincinoasa, jurisprudenta a stabilit ca detaliile din declaratie trebuie sa fi fost percepute de inculpat in mod direct, iar perceperea directa a acestor aspecte, prezentate apoi denaturat sa fie dovedita, ceea ce nu este cazul in speta noastra, unde aspectele au fost percepute in mod indirect.

Mai arata solutiile citate faptul ca detaliile transmise in declaratie trebuiau sa fie esentiale. (...)

Ceea ce inculpatul cunostea din spusele martorei Rarinca Mariana au un suport probator, desi acesta nu a verificat in detaliu fiecare aspect (nu este uzual si acceptat ca unul dintre parteneri sa investigheze, sa verifice spusele celuilalt, intr-o relatie de convietuire fireasca, bazata pe incredere reciproca). (...)

Nu in ultimul rand, trebuie sa se aiba in vedere si varsta pe care o avea martorul la acel moment, respectiv 68 ani, starea sa de emotivitate, bulversare, generata de desfasurarea evenimentelor in contextul carora a dat cele doua depozitii (adus cu mandat de aducere, cu partenera sa de viata arestata in boxa, aspecte care se desprind si din cele relatate de inculpat in prezenta cauza, inclusiv cu referire la aspectul legat de transmisia faxului, pe care acesta nu l-a inteles din intrebarea adresata, tocmai datorita starii sale care l-a impiedicat sa se concentreze). (...)

'Declaratiile mincinoase cu privire la alte aspecte decat cele esentiale cauzei nu indeplinesc conditia de tipicitate a infractiunii de marturie mincinoasa'.

In acest sens, rugam a se observa faptul ca chiar sentinta de condamnare a numitei Rarinca Mariana in fond (fila 3) arata explicit ca fapta de santaj exista indiferent de existenta datoriilor, indiferent daca faptele compromitatoare sunt reale sau nu si ca nu are relevanta imprejurarea ca inculpata a considerat ca era indreptatita sa primeasca banii solicitati, cata vreme mijloacele folosite sunt injuste, prin urmare cele imputate inculpatului nu privesc faptele sau imprejurarile esentiale in acea cauza in care a dat declaratii.

De altfel, in doctrina actuala este dominant punctul de vedere (existent si anterior) potrivit caruia nu are importanta, pentru retinerea infractiunii de santaj, daca folosul ce se doreste a fi obtinut este unul just, datorat sau dimpotriva.

Ca este vorba despre aspecte neesentiale o dovedeste chiar faptul ca declaratiile acestuia nu au fost avute in vedere in niciuna dintre solutiile din speta respectiva, niciuna dintre declaratiile sale, in ansamblul lor, nu au avut vreun rol in acel dosar, nici macar nu au fost mentionate, folosul just a rezultat din inscrisuri, nu din declaratia de martor a inculpatului, mai mult, nici Curtea de Apel Bucuresti nu a considerat concludent rezultatul cercetarilor in prezenta, pentru a fi solicitate in probatiune in vederea solutionarii acelei cauze”.

* Cititi aici integral concluziile scrise ale avocatului George Papu

NOTA: Am ales sa nu dam numele real al sotului Marianei Rarinca, ci doar initialele lui, intrucat acesta este un om simplu, in varsta, care a suferit destul de pe urma abuzurilor inimaginabile ale Statului Paralel exercitate asupra familliei sale.